| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 335 | ˅ |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 |23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- România: Ziua Unirii Principatelor Române; Ziua Academiei de Poliție
24 ianuarie 41 | Împăratul roman Caligula, cunoscut pentru excentricitățile sale și pentru despotism, este asasinat de Garda Pretoriană; fiind succedat de Claudius.
24 ianuarie 1458 | Matia Corvin (Matei Corvin), al doilea fiu al guvernatorului Ioan de Hunedoara, este ales rege al Ungariei, cu sprijinul nobilimii mici şi mijlocii şi al trupelor de mercenari conduse de Mihail Szilágyi.
Domnia sa (32 de ani) a fost una dintre cele mai strălucite din istoria Ungariei
24 ianuarie 1679 | Regele Carol al II-lea al Angliei dizolvă Parlamentul
24 ianuarie 1742 | Carol Albert de Bavaria devine împărat al Sfântului Imperiu Roman
24 ianuarie 1828 | S-a întemeiat, în Grecia, instituția Președinția Greciei
24 ianuarie 1848 | La Moara lui Sutter din Coloma, California, SUA, s-a descoperit aur; eveniment care va provoca celebra „Goana după aur” din California, la jumătatea secolului al XIX-lea.
24 ianuarie 1859 | Adunarea Electivă a Țării Românești se pronunță pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, realizându-se astfel, de facto, Unirea Principatelor Române.
Cuza a fost obligat să abdice în 10/11 februarie 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și Monstruoasa Coaliție,
24 ianuarie 1862 | Deschiderea primului Parlament unic al României la București.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) proclamă în mod solemn, în fața Adunărilor Moldovei și Țării Românești, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar orașul București este proclamat capitala țării. (24.I/5.II)
24 ianuarie 1864 | Legea privind înființarea Curții de Conturi, instituție pentru verificarea şi controlul administrării şi mânuirii banilor publici (24.I/5.II)
24 ianuarie 1882 | 
Mihai Eminescu si alți militanți pentru “Dacia Mare”, fondează, la București, societatea „Iridența Română”, redenumita „Carpații” – pentru ajutorarea românilor transilvăneni.
Un an mai târziu, pe 28 iunie 1883, Mihai Eminescu este arestat în cămașă de forţă, ca prim deținut politic al presei române, si societatea este desființată.
Conform Statutului sau, societatea isi propunea “sprijinirea după puteri a oricărui scop şi a oricărei întreprinderi românesci” (Augustin Z. N. Pop, Noi contribuţii documentare la biografia lui Mihai Eminescu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1969, P. 301 – 305 – După broșura rară, cu acest titlu – Statutele Societăţii “Carpaţii” – apărută la Bucureşti în 1883, în tipografia Ştefan Mihăilescu din Bucureşti, str. Covaci 14, imprimerie în care se culegea din 1881 ziarul Timpul.
Societatea avea ședințe deschise, dar hotărârile tactice şi strategice erau luate în secret de membrii fondatori şi asociaţi. Intrarea în organizaţie nu era aşa uşoară; Ioan Slavici – cetăţean austriac – s-a străduit mai bine de un an să primească statutul de membru, în ciuda faptului că era prieten cu Eminescu. E drept, colaborarea sa cu serviciile de informaţii austro-ungare era un fapt cunoscut pentru apropiaţi.
În mai puţin de un an, societatea era pregătită inclusiv pentru operaţiuni armate (Theodor Codreanu, Eminescu – Drama Sacrificării ) şi număra mii de membri din Transilvania, Banat, Bucovina, Maramureş şi Crişana, teritorii româneşti aflate sub ocupaţie străină, cât şi, evident, din ceea ce Societatea “Carpaţii” numea “România liberă”.
“Membrii, cari prin conduita lor immorală sau neromânească se fac nedemni de societatea, se exclud”, prevedea Articolul 10 al organizaţiei, iar Ziua de 24 ianuarie se serba de Societate ca aniversarea înfiinţării ei. Ceea ce facem şi noi, prin acest articol, însoţit de documente din dosarele informative deschise Societăţii şi lui Eminescu de către agenţii Austro-Ungariei.
24 ianuarie, aniversarea Micii Unirii, prefigura, conform dezideratelor Societăţii, unirea tuturor românilor în “Dacia Mare”. Membrii săi sunt, aşa cum scria Eminescu, “agenţii unei lumi viitoare” (româneşti), “agenţi ai istoriei” (un concept întâlnit şi la Eliade), agenţi ai Marii Uniri, realizate la 1 Decembrie 1918.
24 ianuarie 1891 | Își începe oficial activitatea, la București, „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”
Liga Culturală, înființată la 17/29 decembrie 1890, la București, a militat pentru alipirea Transilvaniei și Bucovinei la Regatul României.
Liga a publicat mai multe memorii privitoare la situația românilor din Austro-Ungaria.
Liga a desfășurat o bogată activitate culturală şi politică de sprijinire a luptei poporului român de pe ambele versante ale Carpaţilor pentru unitatea sa politică, reușind ca, până în 1914, să-şi creeze numeroase secţii în majoritatea orașelor din ţară şi în unele centre universitare din străinătate: Paris, Londra, Berlin, Anvers, Bruxelles ş.a. (24.I/5.II)
24 ianuarie 1893 | Apare revista umoristică Moftul român, (bisăptămânal, până la 12/24.V.1902, cu întreruperi, la București,), condusă de Ion Luca Caragiale (director) și Anton Bacalbaşa (prim-redactor).
24 ianuarie 1915 | Apare revista literară „Drum drept” (lunar, până în iulie 1917), la Vălenii de Munte, iar din 1915, la Craiova, condusa de Nicolae Iorga.
24 ianuarie 1918 | La Chișinău, Sfatul Ţării, întrunit în ședință solemnă, a votat, în unanimitate, independența Republicii Democratice Moldovenești, etapă importantă pe calea unirii Basarabiei cu Țara-Mamă.
Consiliul Directorilor s-a dizolvat, puterea executivă fiind încredințată unui Consiliu de Miniștri, sub președinția lui Daniel Ciugureanu (24.I./6.II)
24 ianuarie 1924 | Rusia: Petrograd este redenumit Leningrad.
24 ianuarie 1932 | Desființarea Ordinului Iezuiților în Spania
24 ianuarie 1946 | Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) adoptă prima sa Rezoluție, privind crearea Comisiei pentru energie atomică
Comisia avea drept scop prezentarea unor propuneri referitoare la utilizarea în scopuri pașnice a energiei atomice și eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă
24 ianuarie 1948 | Începe construcția Fabricii de confecții, „APACA”, din București. La 1 mai 1948, fabrica începe să producă.
24 ianuarie 1949 | Filiala Iași a Academiei Române şi-a început efectiv activitatea.
Înfiinţarea a avut loc prin Decretul nr. 198 din 13 august 1948. Legea învăţământului din 1948 şi crearea noii Academii, a R.P.R., în acelaşi an, au determinat scoaterea din sistemul universităţilor a institutelor de cercetare ştiinţifică, înfiinţate în perioada interbelică în cadrul celor patru universităţi existente în România (Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi) şi organizarea lor ca institute independente, ele primind exclusiv sarcini de cercetare științifică.
Dacă în Bucureşti, unde funcţiona sediul Academiei Române, institutele respective au devenit de sine stătătoare, având personalitate juridică până astăzi, în centrele universitare din Iaşi şi Cluj s-au înfiinţat Filiale ale Academiei Române, cărora le-au fost subordonate institutele de cercetare ştiinţifică, aflate până atunci în componenţa universităţilor din centrele respective
24 ianuarie 1958 | Doi cercetători, Sir John D. Cockcroft (Marea Britanie) și Lewis L. Strauss (SUA), anunță public reușita primei fuziuni controlate a două nuclee atomice ușoare, transformate într-unul greu. Energiile degajate sunt foarte mari, similare cu efectele exploziei unei bombe cu hidrogen.
24 ianuarie 1965 | Moare Winston Churchill (n. 30 noiembrie 1874), premier britanic, providențial pentru Anglia, dezastruos pentru milioane de oameni jertfiți lui Stalin si lagărului comunist instaurat de acesta. Artizan al comunizării Europei de Est si al Războiului Rece.
Regele Mihai I a avut un elocvent epitaf: „Nu pot să-l iert vreodată pe Churchill, care ne-a aruncat în mâinile rușilor”
24 ianuarie 1968 | Papa Paul al VI-lea l-a primit în audienţă neoficială pe Ion Gh. Maurer (n. 23 septembrie 1902 – d. 8 februarie 2000).
La întrevedere au mai participat Corneliu Mănescu şi Cornel Burtică.
24 ianuarie 1968 | Decretul nr. 2/1968 privind conferirea ordinului și medaliei „Meritul Cultural” (publicat în Buletinul Oficial nr. 6 din 24 ianuarie 1968)
Printre cei premiați de Nicolae Ceaușescu, nominalizați in decretul mai sus menționat, „pentru merite deosebite în activitatea artistică (de amatori), cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii”, au figurat o serie de diverși sindicaliști ai Caselor de Cultura, brigadieri, dirijori, coriști, profesori și învățători din întreaga tară, precum și tovarășii:
– Viorica S. Pop, dactilografă la Spitalul de boli pulmonare din Baia Mare (medalia Meritul Cultural clasa a II-a)
– Vasile N. Boancă, conductor de tren la Stația C.F.R. Cluj.(medalia Meritul Cultural clasa a II-a)
– Ștefan N. Pagu, oficiant la Poșta centrală București.(ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a)
– Nicolae I. Artenie, șef de echipă la Cooperativa agricolă de producție din comuna Perieni, regiunea Iași. (medalia Meritul Cultural clasa a II-a)
– Gheorghe Chivu, cizmar la Cooperativa Încălțămintea manuală din București.(ordinul Meritul Culturii clasa a V-a)
– Ioan A. Ardelean, lăcătuș la Combinatul chimico-metalurgic din Baia Mare.(medalia Meritul Cultural clasa a II-a)
– Nicolae R. Arion, funcționar la Trustul alimentației publice locale Buzău, regiunea Ploiești. (medalia Meritul Cultural clasa a II-a)
– Eugen P. Bertea, contabil la Fabrica de conserve din Tecuci, regiunea Galați (medalia Meritul Cultural clasa a II-a)
– Gheorghe Al. Coșciug, electrician la Uzina de piese auto Colibași din Pitești (medalia Meritul Cultural clasa a II-a)
– Mihai Gh. Bălău, muncitor la Filatura de in și cînepă din Fălticeni, regiunea Suceava. (medalia Meritul Cultural clasa a II-a)
– Ion I. Aldea, muncitor la Uzinele mecanice Muscel din Cîmpulung, regiunea Argeș (ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a)
– Fochian C. Constantinescu, șef de serviciu la Fabrica de încălțăminte Stăruința din Suceava.(ordinul Meritul Culturii clasa a V-a)
Deși nici una dintre decorațiile aflate în uz la sfârșitul anului 1989 nu au fost, oficial, abrogate, cu alte cuvinte, nici Ordinul și Medalia „Meritul Cultural”, acestea nu au mai fost acordate după 1990. Totuși, prin Legea nr. 29/2000, această distincție specifică a „Meritului Cultural” este reinstituită și, conform noului sistem de decorații al României, noul ordin are 4 grade, la fel ca toate ordinele civile sau militare pe domenii de activitate, iar medalia are trei clase.
Ordinul „Meritul Cultural”, o decorație acordată, initial, onorific, pentru realizări deosebite în domeniu, a fost înființat în 1931 prin Decretul Regal nr. 2680/1931. Desigur, la acea data, decorația avea un alt aspect, și o cu totul altă semnificație, nefiind concepută in vederea promovării imposturii și a obținerii de avantaje materiale.
24 ianuarie 1972 | În apropiere de Guam, a fost descoperit soldatul japonez Shoichi Yokoi, care a petrecut 28 de ani în junglă, după ce a aflat, în 1952, că al Doilea Război Mondial se încheiase
24 ianuarie 1984 | A fost lansat pe piață primul computer Apple Macintosh
Antreprenorul şi inventatorul american, Steve Jobs (n. 1955 – d. 2011) și inginerul american de origine poloneză, Steve Wozniak, au cucerit piața prin lansarea unui model revoluționar Macintosh, primul computer comercial din lume.
Carcasa acestuia conținea un monitor de 9 inch (23 cm) şi venea împreună cu o tastatură şi un mouse. „Debutul” Machintosh a fost anunțat de faimoasa reclamă de 1,5 milioane $, regizată de Ridley Scott, considerată un eveniment crucial pentru succesul Apple
24 ianuarie 1986 | Prima survolare a planetei Uranus, nava spațială Voyager 2 trece la 81.500 km de planetă.
24 ianuarie 1986 | Are loc inaugurarea oficială a primei părţi a celei de-a doua magistrale a metroului bucureștean (IMGB-Piața Unirii)
24 ianuarie 1990 | CFSN adoptă, prin Decretul-lege 40/24 ianuarie 1990, ca imn de stat al României, cântecul Deșteaptă-te, române („Un răsunet”), pe versuri de Andrei Mureşanu şi muzica lui Anton Pann.
Conform Constituției României, imnul este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
Ca urmare a unei hotărâri a Senatului României, începând din 1998, la 29 iulie se sărbătorește, anual, „Ziua Imnului Naţional al României – Deşteaptă-te, române!” (la 29 iulie.1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistențe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluției pașoptiste „Deşteaptă-te române””).
„Deşteaptă-te române!” a fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, cântat în cel de-al Doilea Război Mondial. Timp de aproape o jumătate de secol, „Deşteaptă-te române!” a fost interzis de regimul totalitar.
24 ianuarie 2004 | A început desfășurarea proiectului cultural „Orașul de sub oraș”, care a constat în spectacole susținute de actorii Teatrului Masca în stațiile de metrou din București.
24 ianuarie 2010 | Crina Coco Popescu în vârstă de 15 ani, a escaladat cel mai înalt vârf al Oceaniei – Carstensz Pyramid (4884m) din Indonezia, devenind astfel cea mai tânără alpinistă din lume care urcă acest munte.
Recordul anterior era deținut de americanca Samantha Larson (18 ani), stabilit în 2007.
24 ianuarie 2017 | 
Președintele Donald Trump retrage SUA din Acordul de parteneriat trans-Pacific (TPPA)
24 ianuarie 2021 | coronavirus: Pe teritoriul României, 46.125 de persoane au fost confirmate cu infecție cu noul coronavirus, care se afla în izolare la domiciliu, iar 10.725 de persoane se află în izolare instituționalizată.
De asemenea, 71.601 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 146 de persoane.
► Finlanda ar putea lua în considerare avansarea candidaturii sale la NATO fără Suedia, spune ministrul de externe
► Turcia l-a convocat pe ambasadorul Olandei la Ankara, după ce un politician olandez a ars Coranul la tigaie
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.