| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 322 | ˅ | ZIUA 688 | | RAZBOIUL ISRAEL-GAZA – ZIUA 98 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 |23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
12 ianuarie 1483 | Olena, fiica voievodului Moldovei, Ștefan cel Mare, se căsătorește cu fiul marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea
12 ianuarie 1601 | Mihai Viteazul ajunge în pribegie la Viena
12 ianuarie 1742 | Domnul Moldovei, Constantin Mavrocordat, stabilește obligațiile țăranilor de pe moșiile mănăstirilor
12 ianuarie 1803 | Senatul SUA aprobă nominalizările președintelui Thomas Jefferson pentru James Monroe și Robert Livingstone, in vederea negocierii cumpărării New Orleans de la Franța.
La 11 aprilie 1803, ministrul francez de externe, Talleyrand, l-a surprins pe Livingston, întrebându-l ce preț ar plăti SUA pentru întreaga Louisiana, nu doar pentru New Orleans și teritoriul din jurul acestuia.
Tratatul de cumpărare al Louisianei (Louisiana Purchase Treaty)a fost semnat de cei doi la Paris, pe 30 aprilie.
12 ianuarie 1840 | Eforia Școalelor dă actul prin care țiganii au dreptul de a învăța alături de toți ceilalți cetățeni
12 ianuarie 1848 | Începutul Revoluției de la 1848 la Palermo, Italia.
12 ianuarie 1878 | Războiul de Independență: trupele române, ocupă Smârdanul (Inovo), punct important în sistemul de apărare al Cetății Vidin.
12 ianuarie 1880 | Olanda recunoaște independența României
12 ianuarie 1913 | 
După ce a utilizat diverse alte pseudonime de-a lungul anilor, Josef Dzhugashvili semnează pentru prima dată Stalin („omul de oțel”) într-o scrisoare adresată ziarului Social Democrat.
In cel de-al Doilea Război Mondial, în timp ce sovieticii negociau cu Aliații numeroase probleme, Stalin îi trimitea directive lui Molotov semnând Drujkov.
Alte pseudonime au fost Ivanovici, Soso / Sosso (preluat din copilărie), David, Nijaradze ori Nijeradze și Chijikov. Era cunoscut, de asemenea, drept Koba, după numele unui erou popular georgian (un fel de gangster-haiduc, precum Robin Hood).
Stalin a mai folosit cel puțin o duzină de alte nume pentru comunicații secrete, multe dintre acestea rămânând necunoscute, din motive lesne de înțeles.
12 ianuarie 1915 | Camera Reprezentanților SUA respinge propunerea de a solicita statelor Americii să acorde femeilor dreptul de vot
12 ianuarie 1921 | Generalul polonez Stanisław Haller (26 aprilie 1872 – aprilie 1940), fost șef de stat major al tinerei armate poloneze, sosește la București, in scopul negocierii unei alianțe politice și militare defensive, cu România.
Negocierile, desfășurate în cea mai deplină confidențialitate, au fost încununate de succes, ambele părți dorind încheierea cât mai rapidă a alianței, semn că aceasta corespundea intereselor părților semnatare.
La 28 februarie 1921 a urmat vizita oficială, la București, a prințului Eustachy Kajetan Sapieha (2 august 1881 – 20 februarie 1963), ministrul de externe al Poloniei (23 iunie 1920 – 20 mai 1921).
12 ianuarie 1943 | Trupele sovietice fac prima breșă în încercuirea germană a orașului Leningrad
12 ianuarie 1950 | URSS reintroduce pedeapsa cu moartea pentru spionaj și sabotaj.
Decretul „Cu privire la abolirea pedepsei cu moartea“ a fost adoptat în 1947. Legea a durat doar trei ani – în ianuarie 1950 „potrivit numeroaselor cereri ale lucrătorilor“ pedeapsa cu moartea este din nou introdusa în Codul penal, de data aceasta însă numai pentru spionii și asasinii care au comis o infracțiune cu circumstanțe agravante.
ISTORIC: În Rusia, pedeapsa cu moartea, abolită în 1917, a fost reintrodusă în 1919 ca măsură excepţională de apărare a regimului muncitorilor şi ţăranilor; abrogată în 1920, este restabilită iar, în 1922, pentru un număr redus de crime. Ulterior abolită în 1947, revine în 1950 fiind menţinută în Codul penal al Federaţiei Ruse din 1960 ca „măsură excepţională”.
Codul penal al Federației Ruse din 1996 oferă o detaliere amănunțită a pedepsei capitale. Alin.(1) al art.59 CP FR reproduce aproape întocmai prevederile textului Constituției Federației Ruse din 12 decembrie 1993 privind pedeapsa cu moartea. Astfel, se enunță că „pedeapsa cu moartea în calitate de măsură excepțională de pedeapsă poate fi stabilită numai pentru comiterea unor infracțiuni grave care atentează la viaţa omului”.
În Partea Specială a Codului penal al Federației Ruse sunt prevăzute cinci cazuri de infracțiune după comiterea cărora poate surveni pedeapsa cu moartea: omorul în prezenţa unor circumstanțe agravante (art.105 alin.(2), atentatul la viaţa unui reprezentant obștesc sau politic (art.277), atentatul la viaţa unei persoane care înfăptuiește justiția sau realizează cercetarea preliminară (art.295), atentatul la viaţa unui colaborator al organelor de drept (art.317), genocidul (art.357).
Totodată, sancțiunile acestor articole prevăd şi pedepse alternative pedepsei cu moartea – privațiunea de libertate pe un termen anumit sau detențiunea pe viaţă. În afară de aceasta, art.59 alin.(3) CP FR prin grațiere stabilește posibilitatea înlocuirii pedepsei cu moartea cu detențiunea pe viaţă sau cu privațiunea de libertate pe o durata de 25 de ani. Deci condamnatul are dreptul sa adreseze Președintelui statului o cerere de grațiere, iar executarea pedepsei cu moartea se amână până la pronunțarea hotărârii acestuia.
Pedeapsa cu moartea nu poate fi aplicată femeilor, persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani şi bărbaților care, la momentul sentinței, au atins plafonul de vârsta de 60 ani (art.59 alin.(2) CP FR).
Codul penal penitenciar rus determină şi alte drepturi ale condamnatului la moarte: dreptul de a perfecta juridic unele raporturi civile de drept, familiale, de a beneficia de asistenţă medicală şi juridică, de a primi şi trimite scrisori la cerere, dreptul la întrevederi cu rudele şi apropiații săi, precum şi cu unele fețe bisericești.
Pentru prima dată, în Codul de procedură penală rus a fost reglementată si execuția pedepsei cu moartea. Potrivit art.186, pedeapsa cu moartea nu se execută în mod public, nu se admite execuția pedepsei cu moartea faţă de mai multe persoane concomitent sau în prezența altor condamnați la pedeapsa capitală. Metoda de execuție este prin împușcare.
La punerea în aplicare a sentinței iau parte procurorul, reprezentantul instituției care execută nemijlocit sentința și medicul care constată decesul condamnatului. Execuția pedepsei cu moartea trebuie anunțată atât instanței de judecată cat şi unuia dintre apropiații condamnatului.
12 ianuarie 1951 | Intră în vigoare Convenția cu privire la prevenirea și reprimarea genocidului, adoptată, la 9 decembrie 1948, de Adunarea Generală a ONU. România a aderat la Convenție la 3 noiembrie 1950.
12 ianuarie 1957 | Crearea Conferinței permanente a puterilor locale și regionale din Europa (azi Congresul puterilor locale și regionale din Europa), reunind în cadrul Consiliului Europei aleșii colectivităților locale și regionale.
12 ianuarie 1984 | În Egipt reîncepe procesul de restaurare a marilor piramide
12 ianuarie 1990 | Zi de doliu național în memoria victimelor Revoluției din decembrie 1989.
12 ianuarie 1990 | In Piaţa Victoriei din București, are loc o manifestație anticomunistă – transmisă in direct la TRL –, care revendică interzicerea ocupării funcțiilor de conducere de către foștii nomenclaturiști.
Manifestanții din 12 ianuarie cereau liderilor CFSN si celor din guvern sa-si expună clar opinia despre alegerile libere supervizate de ONU si despre opțiunile lor politice, sa afle cine au fost teroriștii si care este numărul victimelor represiunii din decembrie 1989, sa se organizeze procese publice dedicate „acoliților clicii ceaușiste și teroriștilor”, să fie scos în afara legii partidul comunist, iar bunurile și fondurile PCR să fie distribuite tuturor partidelor politice din România.
Marele maestru de ceremonii s-a dovedit, în final, Petre Roman, care a reușit să tempereze mulțimea și să o redirecționeze spre Piața Universității, pentru a detensiona atmosfera din fața Palatului Victoria – devenit sediul noului PCR, respectiv FSN. „A fost într-un moment de foarte mare încleştare, care nu ştiu de unde a apărut. Nici astăzi nu înţeleg”, a declarat, in 2015, Petre Roman.
12 ianuarie 1991 | Congresul american a răspuns pozitiv demersului președintelui George W. Bush, de a lua parte la confruntările militare din Golful Persic
12 ianuarie 1995 | La Trenton, New Jersey, are loc prima audiție a lucrării compozitorului de origine română, Sabin Păutza, cu ocazia sărbătoririi zilei de naștere a lui Martin Luther King jr.
12 ianuarie 1998 | 19 țări europene, între care și România, semnează, la Paris, Protocolul privind interzicerea clonării umane – primul text de drept internațional constrângător elaborat în acest domeniu
12 ianuarie 1999 | Greva minerilor din Valea Jiului. Liderii minerilor cer venirea președintelui Emil Constantinescu.
12 ianuarie 2001 | Intră în vigoare Acordul bilateral între Polonia și Kazahstan privind obligativitatea vizelor.
12 ianuarie 2012 | 
Proteste la București, împotriva măsurilor de austeritate economică ale președintelui Traian Băsescu. În mai multe orașe din țară sunt raportate ciocniri între protestatari și ofițeri ai legii.
12 ianuarie 2021 | Cuba a fost desemnata, de SUA, stat sponsor al terorismului
Țările despre care Secretarul de Stat a stabilit că au oferit în mod repetat sprijin pentru acte de terorism internațional sunt desemnate în temeiul a trei legi: secțiunea 1754(c) din Legea privind autorizarea apărării naționale pentru anul fiscal 2019, secțiunea 40 din Legea privind controlul exporturilor de arme și secțiunea 620A din Legea privind asistența externă din 1961).
Luate împreună, cele patru categorii principale de sancțiuni care rezultă din desemnarea în temeiul acestor autorități includ restricții privind asistența externă a SUA; o interdicție privind exporturile și vânzările în domeniul apărării; anumite controale asupra exporturilor de produse cu dublă utilizare; și diverse restricții financiare și de altă natură.
Desemnarea în temeiul autorităților menționate mai sus implică, de asemenea, alte legi privind sancțiunile care penalizează persoanele și țările care se angajează în anumite schimburi comerciale cu state susținătoare.
În 2022, cele patru țări aflate pe lista Statelor Sponsor ai Terorismului, desemnate în temeiul acestor autorități sunt: Cuba – din 12 ianuarie 2021, Republica Populară Democrată Coreeană (Coreea de Nord) – din 20 noiembrie 2017, Iran – din 19 ianuarie 1984 și Siria – din 29 decembrie 1979.
► Moldova spune că va primi gratuit vehicule blindate de transport de trupe Piranha, din Germania
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.