| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI RAZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 28 | ˅ | ZIUA 393 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
21-27 martie: Săptămâna de solidaritate cu popoarele în lupta contra rasismului și discriminării rasiale
23 martie 752 | Ștefan al II-lea devine papă. A murit trei zile mai târziu, înainte să fie consacrat și nu se află pe lista oficială de papi a Vaticanului.
23 martie 1801 | Țarul Pavel I al Rusiei moare, după ce este atacat cu sabia la Castelul Sf. Mihail, strangulat, și călcat în picioare în dormitorul său.
Este succedat la tron de fiul său cel mare, Alexandru I al Rusiei.
23 martie 1821 | Revoluția de la 1821: acord cu boierii rămași în București (jurământul reciproc de credință).
Tudor Vladimirescu recunoaște vremelnica stăpânire a țării, alcătuită din boierii patrioți, acceptând să conducă țara alături de ei. Boierii declară că pornirea slugerului Tudor nu este rea. Are loc legitimarea acțiunilor lui Tudor de către clasa politică.
23 martie 1821 | Războiul de Independență al Greciei. Bătălia și căderea orașului Kalamata.
23 martie 1847 | Un incendiu uriaș provoacă distrugeri in București.
23 martie 1898 | Se adoptă Legea învățământului secundar și superior
Elaborată de Spiru Haret și C. Dimitrescu-Iași, legea instituie învățământul secundar de opt clase, în două cicluri (inferior și superior) și în secții (modernă, reală și clasică), gimnazii și școli normale și organizează mai temeinic învățământul superior.
23 martie 1917 | 
Proclamația regelui Ferdinand I, prin care se promite pământ și vot universal.
23 martie 1919 | 
Benito Mussolini fondează, la Milano, „Fasci di Combattimento” – partidul fascist italian
23 martie 1919 | 
Al 8-lea Congres al Partidului Comunist al URSS stabilește un Birou Politic format din cinci membri, care devine centrul puterii politice din Uniunea Sovietică. Membrii originari Vladimir Lenin, Leon Troțki, Iosif Stalin, Lev Kamenev și Nikolai Krestinsky
23 martie 1921 | Crearea Reichswehr-ului, armata Republicii de la Weimar
23 martie 1933 | 
Reichstagul adoptă o lege prin care acorda împuterniciri speciale guvernului lui Hitler
23 martie 1939 | Semnarea Acordului economic româno-german.
Tratatul asupra promovării raporturilor economice dintre Regatul României și Reichul German deschide calea subordonării economiei românești intereselor politicii hitleriste.
23 martie 1942 | Al Doilea Război Mondial: În Oceanul Indian, forțele japoneze capturează Insulele Andaman.
23 martie 1945 | Legiferarea reformei agrare
Au fost expropriate proprietățile mai mari de 50 ha, fiind împroprietărite peste 900.000 de familii de țărani.
23 martie 1956 | Pakistanul devine prima republică islamică din lume. Ziua națională.
23 martie 1962 | Tratatul de la Helsinki sau Acordul de cooperare dintre Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia, care stabilește cadrul pentru cooperarea nordică în cadrul Consiliului nordic și al Consiliului de miniștri nordic
Tratatul a fost semnat la 23 martie 1962 și a intrat în vigoare la 1 iulie 1962; a fost modificat în 1971, 1974, 1983, 1985, 1991 și 1995. Cele mai recente modificări au intrat în vigoare la 2 ianuarie 1996
23 martie 1966 | București: Congresul al VIII-lea al Uniunii Tineretului Comunist din Republica Socialistă România (23-26 martie)
23 martie 1967 | Corneliu Mănescu, ministru al afacerilor externe al R.S. România participa la recepția oferită de ambasadorul Pakistanului, cu prilejul zilei naționale.
23 martie 1968 | În încercarea de a calma neliniștile statelor membre ale Tratatului de la Varșovia, Alexander Dubček, la întâlnirea de la Dresda, a dat asigurări secretarului general al PCUS, Leonid Brejnev, președintelui Consiliului de Miniștri al URSS, Alexei Kosîghin, altor lideri ai țărilor membre, că mișcarea Primăvara de la Praga nu va modifica poziția Cehoslovaciei în blocul estic.
23 martie 1982 | A X-a sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale consultative în problemele relațiilor economice și tehnico-științifice dintre România și RPD Coreeană (Phenian, 23–29 martie 1982)
23 martie 1983 | 
Propunerea președintelui american Ronald Reagan de a realiza, cu ajutorul unor noi tehnologii, un sistem de apărare antirachetă poziționat în spațiu. Inițiativa de Apărare Strategică, supranumită și războiul stelelor, avea drept scop coagularea unui efort științific, financiar si militar de anvergura, împotriva celui mai terifiant rezultat al Războiului Rece – anihilarea nucleară
Reagan solicită dezvoltarea Inițiativei de Apărare Strategică (SDI), o încercare de a crea un scut anti-rachetă balistică de înaltă tehnologie pentru a proteja Statele Unite de un posibil atac nuclear.
Planul era similar unui scenariu science fiction si prevedea realizarea unui sistem dotat cu o serie de lasere cu raze X, capabil sa detecteze și sa devieze sau sa anihileze armele nucleare care ar fi avut ca ținta Statele Unite. Când Reagan a anunțat SDI pentru prima dată pe 23 martie 1983, el a apelat la oamenii de știință americani care „ne-au dat arme nucleare pentru a-și îndrepta marile talente către cauza omenirii și a păcii mondiale; acum trebuie sa ne ofere mijloacele de a face aceste arme nucleare impotente și învechite.”
De la bun început, politicienii și oamenii de știință au susținut că SDI era o viziune prea ambițioasa. Obstacolele tehnice pentru realizarea SDI (care prevedea o serie de modele și arme – nu doar lasere in spațiu) păreau atât de incredibil de depășit, la vremea respectivă, încât senatorul din Massachusetts, Edward Kennedy, a botezat aceasta inițiativa drept „Star Wars”. Planul „Războiul Stelelor” s-a blocat. Pe parcursul a zece ani, guvernul american a cheltuit cca 30 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea conceptului, dar programul futurist a rămas doar așa – futurist.
„Obiecția practică față de SDI a fost că era prea costisitoare și nu era fezabilă din punct de vedere tehnologic. Opoziția teoretică față de aceasta a fost că ar putea declanșa o cursă a înarmărilor, deși acest lucru nu are sens, deoarece cursa înarmărilor deja exista.” – a precizat Matt C. Pinsker, profesor adjunct de securitate internă și justiție penală al Wilder School of Government and Public Affairs din cadrul Virginia Commonwealth University. Inițiativa a fost casată oficial de către președintele Bill Clinton, în 1993.
23 martie 1983 | Primul zbor internațional pe ruta București – Londra al primului avion de pasageri produs în România, RomBac 1 – 11
23 martie 1996 | Taiwanul organizează primele alegeri directe și îl alege ca președinte pe Lee Teng-hui.
23 martie 1999 | Javier Solana, secretar general al NATO, dă ordinul de lansare a operațiunilor aeriene în Republica Federală a Iugoslaviei. Președintele american Bill Clinton a declarat ca superputerea mondială trebuie să se îndrepte împotriva purificărilor etnice.
23 martie 1999 | Un bărbat înarmat îl asasinează pe vicepreședintele Paraguayului, Luis María Argaña.
23 martie 2001 | Stația orbitală MIR, de 140 de tone, s-a dezintegrat în atmosferă, deasupra Pacificului de sud, după 15 ani de orbitare în jurul Pământului.
23 martie 2003 | Bătălia de la Nasiriyah, primul conflict major din timpul invaziei din Irak.
23 martie 2010 | Affordable Care Act devine lege în Statele Unite ale Americii
23 martie 2018 | Președintele peruan Pedro Pablo Kuczynski demisionează de la președinție pe fondul unui scandal de corupție în masă, înainte de o punere sub acuzare de către Congresul peruan majoritar al opoziției.
23 martie 2019 | Capitala Kazahstanului, Astana, a fost redenumită în Nur-Sultan.
23 martie 2019 | Forțele Democratice Siriene susținute de SUA au cucerit orașul Baghuz din estul Siriei, declarând victoria militară asupra Statului Islamic din Irak și Levant după patru ani de lupte, deși gruparea menține o prezență dispersată și celule latente în Siria și Irak.
23 martie 2020 | Prim-ministrul Boris Johnson a instituit primul blocaj național în Regatul Unit ca răspuns la COVID-19
În acțiunea depusă de CNSAS la Curtea de Apel București pentru stabilirea calității de colaborator al Securității a lui Traian Băsescu se arată că fostul președinte şi-a turnat colegii şi a menținut legătura cu Securitatea ca persoană de sprijin, până aproape de căderea regimului.
În dosar au fost depuse documente de la SRI şi MApN.
Potrivit documentelor depuse în instanţă de CNSAS, Traian Băsescu ar fi avut un ofițer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informații despre activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relații cu cetățeni străini, (notele informative date în 05.05.1975).
„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.
În timpul procesului de la Curtea de Apel București, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securității.
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Guvernul SUA a ajuns la concluzia că Putin a comis crime de război
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul britanic al Apărării spune că Rusia „probabil se reorganizează înainte de a relua operațiunile ofensive pe scară largă”
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina solicită ONU să voteze în favoarea rezoluției care cere încetarea ostilităților
23 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că potențiala utilizare de către Rusia a armelor chimice împotriva Ucrainei reprezintă „o amenințare reală”
23 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Folosirea de arme chimice de către Rusia ar „schimba total natura conflictului”, afirmă șeful NATO
23 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Dmitri Medvedev spune că „Occidentul a acționat într-un mod dezgustător, criminal și amoral” în ceea ce privește Rusia
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Nouă coridoare umanitare au fost convenite pentru miercuri – vicepremierul Ucrainei
23 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Estonia solicită NATO să creeze o forță permanentă în Europa de est, capabilă să oprească o ofensivă rusă
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Pentagonul a prezentat Casei Albe opțiuni pentru potențiale trupe americane suplimentare în Europa de Est.
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: NATO va decide probabil joi să-și intensifice forțele militare pe flancul estic al Ucrainei, potrivit șefului alianței, Jens Stoltenberg.
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: NATO va aproba desfășurarea a 4 grupuri de luptă suplimentare în 4 țări
23 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Kremlinul spune că trimiterea de forțe de menținere a păcii în Ucraina ar fi „nesăbuită și extrem de periculoasă”.
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: China se opune propunerii ca Rusia sa fie expulzată din G20, ca urmare a invaziei din Ucraina
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul rus al Apărării a declarat azi că forțele ruse au lovit marți un depozit de armament ucrainean în afara orașului Rivne din nord-vestul Ucrainei, distrugând un arsenal de arme și echipamente
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Suburbia Irpin din Kiev se află acum în proporție de 80% sub control ucrainean, potrivit primarului
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele Consiliului European, Charles Michael, spune că „Putin trebuie învins”
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia spune ca va accepta doar ruble pentru livrările de gaze către „țările neprietenoase”, printre care se numără toate statele membre ale UE
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Bursa de la Moscova își va relua parțial tranzacțiile joi, după ce a fost închisă timp de aproape o lună
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Franța îngheață active ale oligarhilor ruși în valoare de 800 de milioane de dolari
23 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Zelenski spune că „firmele franceze trebuie să părăsească piața rusă”.
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Anatoli Chubais, membru al guvernului rus timp de decenii, își părăsește postul de reprezentant special, pentru mediu, al președintelui Vladimir Putin
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: O parte din noul ajutor militar american de 800 de milioane de dolari a fost livrat Ucrainei
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Marea Britanie intenționează să crească ajutorul letal defensiv pentru Ucraina
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Suedia spune că va trimite încă 5.000 de arme antitanc în Ucraina
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Statele Unite vor anunța joi un pachet de sancțiuni legate de Rusia împotriva unor personalități politice și oligarhi, în timp ce președintele american Joe Biden se va întâlni cu liderii NATO pe tema Ucrainei
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a declarat că va expulza un număr de diplomați americani, ca răspuns la inițiativa SUA de a expulza personalul rus din misiunea permanentă a ONU
23 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Polonia, pregătită să expulzeze 45 de diplomați ruși pe care îi acuză de spionaj
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că șoferii de autobuz și personalul serviciilor de urgență care încercau să salveze oamenii din orașul portuar Mariupol pe o rută agreată de forțele rusești au fost luați prizonieri
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Google afirma că va suspenda toate reclamele care conțin informații care exploatează, minimalizează sau aprobă conflictul actual dintre Rusia și Ucraina
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Autoritatea de reglementare a comunicațiilor din Rusia a blocat serviciul de agregare de știri al Google al companiei Alphabet Inc, acuzându-l că permite accesul la ceea ce numește materiale false despre „operațiunea speciala militară” a țării în Ucraina
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: NATO spune că războiul Rusiei din Ucraina nu va derapa într-o confruntare nucleară între Moscova și Occident
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Israelul blochează accesul Ucrainei la programul de spionaj Pegasus
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a organizat miercuri un serviciu funerar pentru comandantul adjunct al Flotei sale de la Marea Neagră în Crimeea anexată
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Jurnalista rusă de la The Insider, Oksana Baulina, a murit la Kiev, in timp ce filma un atac cu rachete rusești asupra unui centru comercial din Podol
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: 15.000 de ruși au fost uciși în actuala invazie din Ucraina, spun înalți oficiali militari NATO
23 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Gigantul alimentar Nestle suspendă mărcile KitKat și Nesquik, printre altele, în Rusia, după criticile aduse în weekend de președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la legăturile sale cu Rusia
23 martie 2022 | Madeleine Albright a murit la vârsta de 84 de ani. Născută Marie Jana Korbelova în Cehoslovacia, la 15 mai 1937, ea a venit în Statele Unite ca refugiată, in 1948, și a ajuns să fie prima femeie secretar de stat, modelând politica externă americană la sfârșitul secolului XX.
Fostul președinte al SUA, Bill Clinton a declaratcă Albright a fost „o forță pentru libertate, democrație și drepturile omului”, iar moartea sa este „o pierdere imensă pentru lume”.
Fostul președinte Barack Obama, care i-a acordat lui Albright Medalia prezidențială a libertății în 2012, cea mai înaltă distincție civilă a națiunii, a spus că ea a „contribuit la aducerea păcii în Balcani, a deschis calea pentru progres în unele dintre cele mai instabile colțuri ale lumii și a fost o campioană a valorilor democratice”.
Numită de președintele Bill Clinton ca ambasador la Națiunile Unite și apoi ca diplomat de top al SUA, Albright a fost una dintre cele mai influente femei de stat ale generației sale.
Albright a preluat conducerea Departamentului de Stat într-o lume de după Războiul Rece, în care Statele Unite deveniseră singura superputere, conducând discuții cruciale cu liderii mondiali privind controlul armelor, comerțul, terorismul și viitorul NATO.
De când Margaret Thatcher a condus Marea Britanie, nicio femeie nu a mai ocupat o asemenea poziție de influență globală.
23 martie 2022 | 
Înalta Curte de Casație şi Justiție a decis miercuri că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă. Decizia este definitivă. Fostul președinte a refuzat să comenteze sentința, dar spune că se va adresa la CEDO.
În septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti – instanţa de fond – a admis acţiunea CNSAS şi a decis că fostul președinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.
Magistraţii de la Curtea de Apel București au avut nevoie de nouă luni pentru a motiva această decizie; în iunie 2020, dosarul a ajuns la Instanţa supremă – Secţia de contencios administrativ, după ce Traian Băsescu a formulat recurs.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiție a menținut decizia primei instanțe. Decizia este definitivă.
„Respinge, ca fiind inadmisibilă excepția de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul-pârât Băsescu Traian împotriva sentinței nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Admite cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securității. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 martie 2022”, se arată în hotărârea Înaltei Curți.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.