Jurnalul Consiliului de Miniștri din 9 decembrie 1933 privind dizolvarea Gărzii de Fier

Consiliul de Miniștri în ședința sa din 9 decembrie 1933.

Luând în deliberare referatul d-lor miniștri de justiție şi interne;

Având în vedere că în ţară funcționează o grupare politică denumită la început “Legiunea Arhanghelului Mihail”, iar azi “Garda de Fier”.

Considerând că prin programul şi acţiunea sa din ultimul timp această grupare urmăreşte pe de o parte schimbarea pe cale revoluţionară a ordinei legale în stat şi pe de altă parte întronarea unui regim social şi politic contrar celui statornicit atât prin Constituţie, cât şi prin tratatele de pace.

Având în vedere că, după cum se constată din referatele d-lor miniștri de interne şi de justiție, mijloacele de acțiune ale acestei grupări sunt teroarea şi violenţa;

Considerând că prepararea unor astfel de mijloace teroriste are loc la reuniuni clandestine şi cu caracter conspirativ;

Considerând că în acelaşi timp executarea lor se va face prin formațiuni de luptă înarmate, a căror activitate constituie un izvor permanent de dezordine, dând loc la acte de rebeliune împotriva autorităților statului, și contribuind prin aceasta la crearea unei stări de natură a aduce anarhie în ţară;

Considerând, aşadar, că funcţionarea acestei grupări constituie o primejdie pentru liniştea publică şi pentru existenţa statului;

Considerând, pe de altă parte, că această grupare a devenit ilegală şi că nu este posibil ca ţara să fie chemată să aleagă între ilegalitate şi lege, între anarhie şi ordine;

Având în vedere că liberul exerciţiu al drepturilor individuale şi ale dreptului de asociaţiune este garantat de Constituţie numai cu respectarea ordinii publice şi a siguranței statului;

Că în asemenea împrejurări excepționale, Constituția, prin art. 107 consacrând actele de guvernământ, dă dreptul guvernului de a recurge la măsuri supreme de apărare a statului;

Considerând că legea din 23 decembrie 1925, prin art. 2, definește actele de guvernământ ca “măsuri luate pentru ocrotirea unui interes general privitor la ordinea publică, la siguranța statului, internă sau externă, sau la alte cerințe de ordine superioară”;

În virtutea art. 107, ultim aliniat din Constituţie şi a art. 2 al legii din 23 decembrie 1925, hotărăște:

Art.I. Gruparea “Arhanghelului Mihail” astăzi “Garda de Fier” este și rămâne dizolvată.

Art. II. Localurile de întrunire ale membrilor acestor grupări vor fi închise, iar arhivele şi orice corespondenţă vor fi ridicate de autoritățile respective, oriunde s-ar găsi.

Art. III. Sunt interzise:

a) Întrebuințarea de semne distinctive, purtarea de uniforme, steaguri şi orice alte simboluri sau forme exterioare prin care s-ar căuta să se exteriorizeze participarea persoanelor la activitatea zisei grupări;

b) Ţinerea oricăror adunări, inclusiv adunările limitate, formarea de cortegii, precum şi orice acţiune politică sau de propagandă, individuală sau în grup, publică sau clandestină a membrilor acestor grupări sau a altor persoane care vor urmări scopurile grupării dizolvate;

c) Adunarea de fonduri sau a oricăror alte mijloace materiale pentru continuarea sau repetarea activităţii acestei grupări;

Art. IV. Toate listele de candidaturi depuse pe baza legii electorale în vederea alegerilor legislative care încep la 20 decembrie 1933 în numele şi cu semnul grupării “Garda de Fier” sunt nule şi neavenite.

D-nii miniştri de interne (Ion Inculeț, n.n.) şi de justiție (Victor Antonescu, n.n) sunt însărcinați cu aducerea la îndeplinire a acestui jurnal. (Monitorul oficial din 9 decembrie 1933)

(Jurnalul Consiliului de Miniștri din 9 decembrie 1933 privind dizolvarea Gărzii de Fier în „Monitorul Oficial” din 9 decembrie 1933)

citește si

Ordinul transmis legionarilor de Corneliu Zelea Codreanu, 10 decembrie 1933


Constantin Argetoianu nota în jurnalul său, la data respectivă:

9 Decembrie 1933.

Cu privire la dizolvarea Gărzii am aflat lucruri interesante. Cel care a pus toată procedura aceasta la cale a fost Titulescu. El l-a învârtit pe rege si l-a convins că Garda de Fier e în serviciul hitlerismului și că succesul ei ar fi egal cu implantarea influenței germane în România. Cu Zelea Codreanu tare și mare, România ar începe să graviteze în jurul Berlinului și am pierde astfel prețioasele noastre alianțe de azi. Gardismul e sinonim cu aventura și trebue distrus cât e timp.

Date fiind complicitățile lui Vaida cu Garda, Titulescu l-a convins pe rege că numai liberalii și Duca pot desființa pe Codreanu și pe ai lui, iar pe de altă parte, a convins pe Duca să-și ia această sarcină asupra sa. Și așa s-a format guvernul Duca.

Să fi fost acesta secretul pe care regele mi-a declarat că nu mi-l poate spune, dar că mi-l va spune odată? Se prea poate. Astfel stând lucrurile, cuvântul lui Titulescu a fost hotărîtor pentru procedura de dizolvare a Gărzii. Duca a hotărît să se decreteze dizolvarea prin Jurnal al Consiliului de Miniștri așa cum se făcuse mai înainte, căci Garda de Fier mai fusese dizolvată încă odată, de Mihalache.

(Constantin Argetoianu, „Însemnări zilnice” (1933-1937)


ASASINAREA PRIM-MINISTRULUI ION GHEORGHE DUCA, cu complicitatea Regelui Carol al-II-lea


Lasă un comentariu