NU ARE SENS SĂ NE BATEM CAPUL CU ROMÂNIA

Pe 8 martie 1945, la două zile după depunerea jurământului de către consiliul de miniștri condus de Petru Groza (guvern pro-comunist impus de sovietici regelui Mihai I), premierul britanic Winston Churchill i-a trimis președintelui american F.D. Roosevelt o telegramă marcată „Personal and Top Secret” („Personal și Strict Secret”).

Printre alte subiecte (documentul având mai multe file, expunând punctual o serie de probleme, majoritatea generate de încheierea celui de-al Doilea Război Mondial), la pct. 3, pg. 8, Churchill a menționat succint, pe 19 rânduri, în partea de sus a paginii, și politica sovietică din România și Bulgaria.

Deși avertiza asupra dificultăților care s-ar fi putut ivi ca urmare a unei încercări de a influența situația din aceste țări, Churchill preciza că se teme, în mod special, de faptul că noul guvern (Petru Groza) va lansa o campanie de eliminare a opoziției in România, prin metode similare celor folosite în Bulgaria, recurgând la stratagema de a-i acuza pe anti-comuniștii români de simpatii fasciste.

Churchill sugera președintelui american să-l abordeze pe Stalin in aceasta privință, urmând să-i scrie și el un mesaj mareșalului.

„I would suggest therefore that Stalin should be asked to see to it that the new Government does not immediately start a purge of all political elements which are in opposition to their views” („Prin urmare, aș sugera să i se ceară lui Stalin ca noul Guvern să nu înceapă imediat o epurare a tuturor elementelor politice care sunt în opoziție cu opiniile lor.”).

Deci problema nu se punea ca epurarea opoziției de către comuniști să fie evitată sau să NU aibă loc, ci să nu aibă loc chiar imediat, sau prea curând.

citește si STALIN – „un om cu acel salvator simț al umorului”…

POLONIA TREBUIE SALVATĂ

Churchill a insistat însă cu precădere asupra Poloniei, propunând să se încerce, strict in acest caz, „o testare” a poziției URSS, argumentând că Vyacheslav Molotov [secretarul de externe al Uniunii Sovietice [1]] interpretează greșit termenii Acordului de la Yalta, referitor la Polonia.

Această telegramă marchează o schimbare semnificativă în atitudinea lui Churchill. El a continuat să susțină cooperarea cu sovieticii și a semnalat care ar putea fi consecințele unei confruntări cu aceștia, dar este prima dată când începe să spună că atât el, cât și Roosevelt, au fost înșelați la Yalta, și dorește să tragă linie in privința Poloniei. [2]

În definitiv, pe 9 octombrie 1944, Churchill parafase cu Salin tranzacția prin care ii cedase acestuia Romania in procent de 90% (de facto, integral), așa încât, „cadoul” fiind deja împachetat și livrat, nu mai avea argumente să intervină in treburile lui Stalin pe acest subiect. De aceea, el s-a concentrat pe Polonia, o țară care, spre deosebire de România, nu făcuse obiectul unei negocieri prealabile.

citește si O „AFACERE BUNĂ”

Pe 11 martie 1945, luând în calcul trocul dintre premierul britanic si Stalin, referitor la România, F. D. Roosevelt răspundea la telegrama lui Churchill.

„este evident ca rușii au instalat un guvern după bunul lor plac; în afară de motivele pe care le-ai menționat în mesajul tău, România nu este un loc bun pentru un caz de testare” („it is obvious that the Russians have installed a minority government of their own choosing, but apart from the reasons you mentioned in your message, Romania is nota good place for a test case„)

Cu alte cuvinte, România – fiind deja arvunită rușilor cu un an înainte, de către Churchill – nu mai era o țară potrivită („un loc bun”) care să merite deranjul – respectiv efortul de a testa nervii și răbdarea lui Stalin, vizavi de o eventuală imixtiune, din partea Angliei și a SUA, in politicile și planurile generalissimului pe aceste plaiuri.

Cât despre Polonia, Roosevelt a fost pe deplin de acord cu sugestia lui Churchill, considerând că poporul polonez nu va suporta să fie părtaș la o fraudă, că soluția corectă este cea exprimată la Yalta, iar Anglia și America trebuie să adopte o poziție comună fermă in această privință.

citește si:

DECLANȘAREA CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL, PROVOCATĂ DE DOI AGRESORI ALIAȚI: GERMANIA ȘI URSS

„OPERAȚIUNEA TĂMĂDĂU”

[1] Molotov, Vyacheslav Mikhailovich / Veaceslav Mihailovici Molotov, Вячесла́в Миха́йлович Мо́лотов, (pseudonimul lui V. M. Skryabin (născut in districtul Kirov (Vyatka), la 9 martie 1890 – d. 8 noiembrie 1986)

[2] „The news from Moscow about Poland is also most disappointing. I must let you know that the Government majorities here bear no relation to the strong under-current of opinion among all parties and classes and in our own hearts against a Soviet domination of Poland. Labour men are as keen as Conservatives, and Socialists as keen as Catholics. I have based myself in Parliament on the assumption that the words of the Yalta Declaration will be carried out in the letter and in the spirit. Once it is seen that we have been deceived and that the well-known Communist technique is being applied behind closed doors in Poland, either directly by the Russians or through their Lublin puppets, a very grave situation in British public opinion will be reached. How would the matter go in the United States? I cannot think that you personally or they would be indifferent.” (Winston Churchill, 8 martie 1945, attn F.D. Roosevelt)

citește si

PACTUL Ribbentrop-Molotov „REABILITAT” DE VLADIMIR PUTIN