Serviciile occidentale interceptează prima ediție a discursului secret anti-STALIN, al lui Nikita Hrușciov

În aprilie 1956, în urma unei „scurgeri de informații”, „O kulcie jednostki i jego następstwach”_¹ – prima ediție a discursului secret al lui Nikita Hruşciov, ajunge în presa străină, textul acestuia fiind publicat, pentru prima oară ², în zilele de 4/5 iunie 1956, de New York Times.

De aici mai departe, a fost răspândit, fără voia sovieticilor, pe întreaga planetă.

**DISCURSUL SECRET** al lui Nikita Hrusciov, ediția pentru uzul intern al PCP, tipărită in martie 1956

Aceasta este manuscrisul – destinat uzului intern în cadrul Partidului Muncitoresc Unit Polonez (PMUP) – în posesia căruia au intrat, în 1956, serviciile intelligence occidentale.

William Taubman menționa, în biografia dedicată lui Hrușciov, că textul complet al discursului liderului URSS s-ar fi scurs prin Polonia unde, la fel ca și în alte țări comuniste, Moscova a trimis o copie revizuită (editată), spre a fi distribuită strict partidului polonez.

La Varșovia, tipografia partidului se pare că a imprimat însă câteva mii de exemplare, cu mult peste numărul celor autorizate, iar unul ar fi ajuns în mâinile agenților israelieni, care l-au transmis către CIA, în aprilie 1954.

Câteva săptămâni mai târziu, SUA a trimis documentul către New York Times și, se pare, și distinsului Kremlinolog al The Observer, Edward Crankshaw.

| vezi și:

Discursul secret anti-Stalin, al lui Nikita Hruşciov

„DISCURSUL CARE A SCHIMBAT ISTORIA LUMII”

Exact cum a fost obținut exemplarul manuscrisului cu faimosul discurs anti-Stalin, rostit de Hruşciov, nu este foarte clar nici acum.

Dar joi, 7 iunie, 1956, la un mic prânz al jurnaliștilor, organizat în mod tradițional în fiecare săptămână la hotelul Waldorf, Crankshaw „a menționat modest că a obținut transcrierea completa a discursului lui Hrușciov”, conform celor declarate ulterior de redactorul șef, Kenneth Obank. Reacția celor de fața a fost explozivă. O asemenea victorie editorială nu putea fi trecută cu vederea -, cu sprijinul lui David Astor, editor al publicației, precum și al lui Obank, s-a convenit că discursul integral – „6.000 de cuvinte, fără omisiune” – trebuie publicat în ediția din duminica următoare”. – preluare theguardian, „Discursul care a schimbat istoria lumii„

„Atât de deschis a fost acest „secret”, încât NYT a refuzat să-și revendice meritele cu privire la „descoperirea” acestuia” ³.

Pe 5 iunie 1956, ziua în care NYT a publicat „textul”, într-o notă se sugera că „unii observatori cred că Moscova a pus în mod deliberat discursul în mâinile occidentalilor.”, iar în alt articol se afirma că „un sentiment de mare satisfacție ar trebui să-i anime, acum, pe adversarii comunismului din ultimele decenii.”

Dar, deși NYT a fost rezervat, a fost și surprins de conținutul discursului, cu adevărat incredibil raportat la acele timpuri: „este o experiență copleșitoare să citiți acest text”, afirma publicația, avertizându-şi cititorii.

Fiul lui Hrușciov, Serghei, a declarat ulterior: „Evident, tata a încercat să se asigure că (n.r. Discursul secret) ajunge la urechile cât mai multora. În curând, era citit la ședințele Komsomol; asta a însemnat încă optsprezece milioane de ascultători. Dacă numeri și rudele acestora, prietenii, cunoștințele, poți spune că întreaga țară înțelesese discursul … Abia venise primăvara, și discursul făcea ocolul lumii.”

[1] «O kul’te lichnosti i yevo posledstviyakh» („Cultul personalității și efectele sale”), discurs susținut, pe data de 25 februarie 1956,.de Nikita Hrușciov, „in spatele ușilor închise”, la Congresul XX al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care a avut loc la Moscova in perioada 14-25 feb. 1956.

[2] Discursul „destalinizării” a circulat în toate țările blocului estic, fiind transmis imediat după Congresul XX PCUS din februarie, 1956, tuturor partidelor comuniste, cu mult înainte de a fi cunoscut pe teritoriul Uniunii Sovietice. Publicarea acestuia în presa occidentala a dus ulterior la măsuri drastice contra revoltelor care au izbucnit în Polonia și în Ungaria.

[3] Discursul secret a fost trimis oficial către NYT, spre publicare, de Secretarul de Stat al SUA, pe 3/4 iunie 1956, după ce a intrat in posesia acestuia prin intermediul CIA. El a „sugerat” totodată ca nu e cazul ca textul sa fie însoțit de o analiza sau alte puncte de vedere, fiind mult mai prudent sa fie tipărit in forma sa autentica, și atât.

| Citește și: