DIZOLVAREA PNŢ – 29-30 iulie 1947

Galerie

Publicat pe de

Hotărârea dizolvării PNȚ, în Jurnalul Guvernului

Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1.027 din 29 iulie 1947 privind dizolvarea Partidului Naţional Ţărănesc, de sub preşedinţia d-lui Iuliu Maniu

„Jurnalul Consiliului de Miniştri

DOCUMENT nr. 1.027 din 29 iulie 1947 privind dizolvarea Partidului Naţional Ţărănesc, de sub preşedinţia d-lui Iuliu Maniu

EMITENT: CONSILIUL DE MINISTRI

PUBLICAT: in MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 30 iulie 1947

Ministerul Afacerilor Interne

Dezbaterea în Parlament a avut loc sub conducerea lui Mihail Sadoveanu, președintele Adunării Deputaților.

„Consiliul de Miniștri, în ședința sa de la 29 iulie 1947, Luând în deliberare referatul d-lui ministru al Afacerilor Interne (Teohari Georgescu) nr. 22.694 din 29 iulie 1947. Pentru respectarea ordinei publice și a siguranței Statului; În virtutea art. 107, aliniatul ultim din Constituție,

Decide:

ART. 1

Partidul Național Țărănesc, sub președinția d-lui Iuliu Maniu, este și rămâne dizolvat, pe data publicării în „Monitorul Oficial ” a prezentului jurnal.

Această decizie de dizolvare include şi toate organizațiile județene, de plasă și comunale ale susmenţionatului partid, organizațiile militare, de tineret, femenine şi orice alte organizații sau asociații conduse de acest partid..

ART. 2

Sediile şi orice alte localuri de întrunire ale acestui partid vor fi închise, iar arhivele şi orice corespondenţă vor fi ridicate de autoritățile respective, oriunde s-ar găsi.

ART. 3

Întreg patrimoniul acestui partid va fi lichidat conform legii.

ART. 4

Domnii miniștri secretari de Stat la Departamentul Afacerilor Interne şi Justiției sînt însărcinați cu aducerea la îndeplinire a prezentului Jurnal.”

Dr. Petru Groza, Teohari Georgescu, Lucrețiu Pătrășcanu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Stefan Voitec, Lotar Radaceanu, Ing. Tudor Ionescu, R. Zaroni, Radu Roșculeț, Octav Livezeanu, Prof. ing. N. Profiri, general de Corp de Armata Lascăr Mihail, Al. Alexandrini, Gh. Vântu.

La 30 iulie 1947, cu 294 de voturi pentru și unul împotrivă, s-a decis dizolvarea Partidului Național Țărănesc (aprobată de către Adunarea Deputaților, pe baza raportului întocmit de Teohari Georgescu („D.A.D.”, nr. 54, ședința din 29 iulie 1947)

CINE A VOTAT CONTRA?

PANTELIMON CHIRILĂ, (PNȚ), – un personaj complet omis de cărțile de istorie (exclus și din cele scrise de comuniști, și de cele ulterior rescrise), deși ar merita un loc aparte – a fost singurul deputat care a avut curajul să voteze, în 1947, împotriva comuniștilor.

NOTA: După alegerile parlamentare, principalul obiectiv politic al guvernului Groza s-a axat pe acapararea întregii puteri în stat și lichidarea oricăror forme de opoziție. Pe baza unui plan elaborat, la începutul anului 1947, de Teohari Georgescu (in calitate de ministru de Interne) și Pantelei Bodnarenko (ofițer de informații sovietic), s-au derulat o serie de arestări împotriva principalilor adversari politici.

La 14 iulie 1947, autoritățile Ministerului de Interne au întins o capcană liderilor național-țărăniști, care se pregăteau să plece în Marea Britanie, pentru a informa asupra situației reale din țară.

Înscenarea de la Tămădău, etichetată drept „act de trădare națională”, a fost transformată într-un caz politic major. Pentru compromiterea PNȚ (și a lui Iuliu Maniu), acuzațiile se extind, de la tentativă de părăsire frauduloasă a țării, la activități cu caracter politic.

”Felicităm guvernul român pentru măsura dreaptă de dizolvare a Partidului Național-Țărănesc – Iuliu Maniu. De asemenea, pe dl ministru al Afacerilor Interne, Teohari Georgescu, care a știut să dejoace planurile de fugă al maniştilor. Dizolvarea PNŢ şi pedepsirea celor vinovați, în frunte cu Maniu şi Mihalache, dă noi forțe de luptă clasei muncitoare şi tuturor forțelor democratice, în folosul celor ce muncesc”. – Leonte Sălăjan (PCR), în ședința Consiliului de Miniștri, 29 iulie 1947.

–Leontin Sălăjan (n. Leon Silaghi (Szilágyi) , 19 iunie 1913, Santău, comitatul Sătmar – d. 28 august 1966, Bucureşti), politician comunist şi general de armată român de origine maghiară;. șef al Marelui Stat Major al Armatei Române (1950-1954); ministru al forţelor armate (1955-1966). Membru al Partidului Comunist Român din 1939

„Deschizând discuția la Mesaj, acum mai puţin de un an, şi vorbind despre PNŢ de sub președinția lui Iuliu Maniu, eu mi-am exprimat, încă de atunci, părerea personală şi părerea partidului din care fac parte, arătând necesitatea desfiinţării PNŢ de sub președinția lui Iuliu Maniu.” – Alexandru Mâţă (PNŢ-Anton Alexandrescu), în ședința Consiliului de Miniştri, 29 iulie 1947.

„Partidul Țărănesc Democrat împărtășește măsura luată de guvern pentru dizolvarea PNŢ, partid devenit reacționar şi fascist. […]
După 23 august, ilustrul nostru fost președinte dr. N. Lupu, clar vizionar, a cerut d-lui Maniu să plece la Moscova şi să ia contact cu genialul Mareșal Stalin, salvatorul României; dl Maniu a refuzat, fiindcă nu a fost nici o dată alături de Uniunea Sovietică, şi a trimis pe dl Ghiţă Pop, cel mai neînsemnat membru al partidului, pentru a salva aparențele, cu instrucțiuni negative. […] În încheiere, PŢD este alături de Guvern, pentru a lucra la curățirea elementelor reacționare şi fasciste, care încă mai sunt în ţară, şi felicită, cu toată căldura, pe dl ministru Teohari Georgescu, pentru activitatea lui de a stârpi în Țara Românească ultimele rămășițe ale reacționarilor şi fasciștilor„.” – Achile Şaraga (PŢD – dr. Lupu), în ședința Consiliului de Miniștri, 29 iulie 1947.

EVENIMENTE ULTERIOARE

11 septembrie 1947 – începe anchetarea „lotului Tămădău”

21 septembrie 1947 – Vasile Luca precizează că, printre obiectivele imediate ale PCR şi ale organului său de presă, este „judecarea şi condamnarea cât mai repede a conspiratorilor şi spionilor manişti”.

22 octombrie 1947 – ziariștii de la „Dreptatea” şi „Liberalul” sunt excluși din sindicatul ziariștilor și ridicați de MAI pentru anchetă; printre ei: Șerban Cioculescu, Ilie Păunescu, Vladimir Streinu, Ion Totu, Dan Amedeo Lăzărescu.

25 octombrie 1947 – Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare Bucureşti emite Ordonanțe pentru „trădătorii de ţară fugiţi în străinătate„: Gr. Gafencu, Al. Cretzeanu, C. Vişoianu şi Niculescu-Buzeşti – care vor fi judecați „pentru crimă de complot, înaltă trădare, răzvrătire, insurecţie armată şi tentativă de surpare a ordinii constituţionale„.

28 octombrie 1947 – începe judecarea conducătorilor PNȚ și a „complotiștilor împotriva statului„: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Nicolae Penescu, Nicolae Carandino, Ilie Lazăr, Grig. Niculescu-Buzeşti, Grigore Gafencu, C. Vișoianu, Al Cretzeanu, Victor Rădulescu -Pogoneanu, Emil Oprișan, Florin Rou, Emil Lăzărescu, Camil Demetrescu, Vasile Serdici, Radu Nicolescu-Buzești, Ion de Mocsony Stârcea, col. Şt. Stoica, lt. col. D. Stătescu.

29 octombrie 1947 – Tribunalul Militar al Regiunii II Militară-Bucureşti se întrunește în ședință publică pentru a proceda la judecarea cauzei „complotiștilor” din ”lotul Tămădău”.

Iuliu Maniu este „trimis în judecată pentru crima de complot, înaltă trădare, tentativă de surpare ordinei constituţionale, răzvrătire, insurecţie armată, instigare la înaltă trădare prin necredinţă şi participare la tentativă de trecere frauduloasă a frontierei”.

Ion Mihalache este „trimis în judecată pentru crima de complot, înaltă trădare, tentativă de surpare ordinei constituționale, răzvrătire, insurecție armată, tentativă de trecere frauduloasă a frontierei, port ilegal de armă”

11 noiembrie 1947 – Prin Sentința nr. 1988 a Tribunalului Militar se stabilesc următoarele condamnări: Iuliu Maniu, Ion Mihalache – temniță grea pe viață; Gr. Niculescu-Buzeşti, Alex. Cretzeanu – muncă silnică pe viață (contumacie); Vict. Rădulescu Pogoneanu – 25 ani temniță grea; Grigore Gafencu (contumacie) – 20 ani muncă silnică; C. Vişoianu, Camil Dumitrescu – 15 ani temniță grea; Ilie Lazăr – 12 ani temniță grea; Vasile Serdici, Radu Niculescu-Buzeşti – 10 ani detenție riguroasă; Ştefan Stoica – 8 ani detenție riguroasă; N. Carandino – 6 ani temniță grea; N. Penescu – 5 ani temniță grea; Emil Oprişanu – 3 ani temniță grea; Emil Lăzărescu – 2 ani închisoare corecțională; I. Mocsony Stârcea – 2 ani închisoare corecțională; D. Stătescu – 1 an detenție simplă.

Recursurile ulterioare (din 1947, 1956, 1957) sunt respinse.

12 octombrie 1998 – La nouă ani după evenimentele din decembrie 1989, Curtea Supremă de Justiție reia în examinare recursul în anulare împotriva sentinței, aprobă Recursul în anulare, și casează sentința nr. 1988 din 11 noiembrie 1947 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militară, constatând că: ”activităţile reale desfăşurate de persoanele menţionate, astfel cum s-au relevat în cadrul examinării celor şase grupe de infracţiuni reţinute în sarcina lor, nu vizează valorile la care se face referire prin textele de lege aplicate şi nici nu au fost săvârşite cu intenţia specifică proprie fiecăreia din acele infracţiuni, ci s-au înscris în ansamblul de preocupări fireşti pentru un mare partid politic, având exerciţiul democratic al pluripartitismului, se impune să se considere că nu sunt întrunite elementele constitutive ale nici uneia dintre infracţiunile ce au făcut obiectul condamnării şi nici ale vreunor alte infracţiuni”

(*) 30 iulie 1947, jurnalul Consiliului de Miniștri.

NOTA: Partidul Național Țărănesc s-a înființat pe 10 octombrie 1926, ca rezultat al fuzionării Partidului Național Român și Partidului Ţărănesc. Momentul fuziunii a avut loc în timpul celor două Congrese, ținute simultan în București. Congresul Partidului Naţional s-a desfășurat în sala ”Transilvania”, iar cel al Partidului Ţărănesc în sala „Amiciţia”. Ambele Congrese au ratificat în unanimitate fuziunea celor două partide.

Serial: decimarea elitelor politice din România, sovietizarea țării și instaurarea dictaturii comuniste (denumită „regim democratic”) – in „Drumul spre comunism”.

Citește și: