La începutul anilor ’50, Alexandru Moghioroș, unul dintre liderii comuniști, „își întâmpina musafirii în capotul cu monogramă care aparținuse proprietarului” în a cărui vilă (naționalizată – n.r.) locuia. Apoi, îi invita să mănânce din farfuriile acestuia, tot cu monogramă. Și nu era o excepție. [1]
Alexandru MOGHIOROŞ – (nume real Mogyorós Sándor/BALOGH Joszef ?, în alte documente oficiale figurează și ca MAGYAROSI) (n. 23 octombrie 1911, Salonta Mare, Transilvania, Austro-Ungaria – d. 1 octombrie 1969, București), evreu de origine maghiară.
Timp de 11 ani, a fost vicepremierul României și 23 de ani membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Român.
Studii: patru clase primare; trei clase școala de meserii. Șef al secției Relații internaționale a PMR (în timpul guvernării Dej).
„În 1935, Alexandru Moghioroș era unul dintre liderii organizației comuniste, cunoscut în subterana comunistă sub numele de „Balogh Iosef” sau „Tell”. După ce a terminat cinci clase primare şi școala de ucenici de trei ani, a lucrat în localitatea natală, calificându-se în profesia de lăcătuș mecanic”, a declarat istoricul Adrian Cioroianu[2].
In 1936, a fost implicat în celebrul proces al Anei Pauker de la Craiova. A fost condamnat la 9 ani și 11 luni închisoare corecțională, 95 mii lei amendă și 10 ani interdicție corecțională totală prin sentința nr. 104/7 iul. 1936 a Consiliului de Război al Corpului 1 Armatã Craiova pentru „infracțiune contra liniștii publice“, fiind închis la Văcărești, Jilava, Doftana, Caransebeș și Tg. Ocna.
„Potrivit propriilor declarații de după 23 august 1944, în această perioadă a intrat în contact cu mișcarea comunistă. Acest lucru s-a concretizat prin încadrarea sa într-o celulă a tineretului comunist din Brașov. În scurt timp, a fost numit secretar al Comitetului UTC din orașul de sub Tâmpa”, remarca Adrian Cioroianu.
Decorații:
- Ordinul “Steaua R.P.R.” clasa I-a, în mai 1948
- „Ordinul Muncii“ clasa I (1949);
- Ordinul „23 August“ clasa I (1959);
- Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa I (1966).
Activitate și funcții:
Membru al C.C. al P.C.R./P.M.R./P.C.R.(21 oct. 1945–dec. 1968); membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. (23 feb. 1948–21 iul. 1965); membru al Biroului Organizatoric al C.C.al P.M.R. (24 ian. 1950–19 apr. 1954); secretar al C.C. al P.M.R. (pânã la 19 apr. 1954); membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1965–dec. 1968).;secretar al C.C. al P.C.R. (21 iul. 1965–dec.1968).
Membru PCdR din 1929; membru si secretar al C.C. al U.T.C. (1933); reprezentant al P.C.R. în județele Hunedoara (1944) si Mures (1945); membru al Prezidiului M.A.N. (13 apr. 1948–21 apr. 1954); președintele Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole (18 feb. 1950–12 feb. 1951); vicepreședinte (21 apr.–20 aug. 1954 si 19 mart. 1957–27 iul. 1965) și prim-vicepreședinte (20 aug. 1954–3 oct. 1955) al Consiliului de Miniștri. Deputat în M.A.N., ales în circ. elect.: Bihor (1948–1952); Tg. Secuiesc, Regiunea Autonomã Maghiarã (1952–1957); Timișoara Nord-Vest, reg. Timișoara (1957–1961); Tg. Mures-Nord, reg. Mures (1961–1965) si Regiunea Mures Autonomã Maghiarã (1965–1969).
Căsătorit cu MOGHIOROŞ, Stela (n. Ester RADOŞOVEŢKAIA, 3 septembrie 1909, Tighina- d. 12 iulie 1990)
FAPTELE DE „GLORIE” ale lui Moghioroș
- Contribuții „literare”
Intr-un avânt revoluționar, Alexandru Moghioroș a scris chiar și o carte: Episoade din anii eroicelor lupte ilegale a le Uniunii Tineretului Comunist, apărută la Editura Partidului Muncitoresc Român, 1949; cu totul, 15 pagini.
- Arestări și epurări
Alexandru Moghioroş a emis ordinul de arestare pentru „chiaburii” din România şi a contribuit la accelerarea campaniei de colectivizare; s-a ocupat de epurarea grupului moscovit Ana Pauker-Vasile Luca-Teohari Georgescu si a grupului Iosif Chişinevschi-Miron Constantinescu.
- Măcelul cailor
În 1957, în calitate de viceprim-ministru, Alexandru Moghioroş a ordonat ca toţi caii din România să fie omorâți pentru că ar consuma hrana vacilor; de fapt, textual, Moghioroș a spus. „Vacilor le sunt mâncate coarnele de cai”.
Astfel, caz unic in istoria Europei, susțin specialiștii, ar fi fost omorâți circa 500-800.000 de cai, iar hergheliile de la Mangalia, Făgăraş, Boţida şi Ruşeţi desființate.
In toată țara erau 16 herghelii şi 12 depozite de armăsari. La unele au fost aduși porci şi vaci, alături de caii de rasă.
La măcelării a început să se vândă carne de cal, chiar dacă nu intra în obiceiurile de consum ale românilor.
A fost interzisă cultivarea ovăzului – sursa principală de hrană pentru cai, aceste animale fiind, pur și simplu, lăsate să moară de foame.
„Lucrătorii din CAP-uri furau mâncarea de la alte animale, ca să le dea cailor”, cu riscul de a ajunge la închisoare, spun martorii acelor vremuri, citați de istorici.
O delegație a României, din care a făcut parte și Alexandru Moghioroș, a fost la un pas de moarte
Tot în acel an, o delegație a României, invitată la sărbătorirea a 40 de ani de la „Revoluția din Octombrie”, din care a făcut parte și Alexandru Moghioroș, a fost la un pas de moarte.
Avionul care îi transporta pe români s-a prăbușit lângă aeroportul Vnukovo, in apropiere de Moscova, în urma accidentului a decedat fostul ministrul de externe Grigore Preoteasa și trei membri ai echipajului sovietic. Au scăpat cu rani ușoare personaje politice importante, precum Nicolae Ceaușescu si Chivu Stoica.
Declinul începe după refuzul său de a se implica în destituirea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej din funcția de prim- secretar al partidului. La 8 decembrie 1967, este eliminat de pe scena politică, de Nicolae Ceaușescu. Bolnav de cancer. Alexandru Moghioroș moare doi ani mai târziu, în 1969, la vârsta de 58 de ani.
IN MEMORIAM
In 1970, conducerea PCR a emis Decretul nr. 216/1970 privind atribuirea numelui Dumitru Petrescu unor străzi din municipiile București și Oradea și din orașul Sfântu Gheorghe, precum și a numelui Alexandru Moghioroș unor străzi din municipiile București și Cluj.
De asemenea, la Brașov, actuala strada Lucian Blaga s-a numit, în epoca comunistă, Alexandru Moghioroș.
In 2018, la propunerea unor consilieri municipali PNL, Consiliul General București a decis, în ședința de joi, 22 februarie, să amplaseze în Parcul Drumul Taberei o „statuie ce o va reprezenta pe Elisabeta Rizea – luptătoare anticomunistă în timpul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej„, realizată din fondurile Primăriei Capitalei.
Ținând cont de faptul că în timpul regimului comunist şi mulți ani după căderea sa, parcul a purtat numele lui Alexandru Moghioroș, […], poziționarea bustului în parcul Drumul Taberei ar reprezenta o compensație morală nu doar pentru chinurile îndurate de Elisabeta Rizea, ci pentru memoria tuturor deținuților politici ai regimului comunist care au pătimit în închisori pentru o singură vină, aceea de a-şi fi iubit țara.”
In prezent, numele de Moghioroș este vehiculat în multiple ocazii, ca, de pildă, anunțuri de tipul „Donez gratuit canapea extensibila Drumul Taberei Auchan Moghioroș„; știri precum „După doi ani de la redeschidere și o investiție de 16 milioane de euro, Parcul Drumul Taberei (Moghioroș) arată deplorabil” (digi 24, 2017), „Transport agabaritic în Capitală. Un pilon de 52 de metri va fi montat în parcul Moghioroș” (digi 24, 2013), anunțuri date de primăria sectorului 6, cu precizarea Str. BRAŞOV Nr. 1-25 (fostă Moghioroș Alexandru), Str. BRAŞOV Nr. 2–22 (fostă Moghioroș Alexandru), „Din 1972 funcționează aici Liceul Alexandru Moghioroș, și din 1985 au fost introduse primele clase române.” (Oradea, Complexul Ursulinelor), reclame de genul „Pescăria Moghioros Mila23, București„, „Nou – Piata Moghioros Program de lucru: Luni-Vineri 8.00 – 20.00„, „Bucureștenii în căutare de un moment de relaxare, dar și de o schimbare, pot alege o plimbare în serele din Parcul Moghioroș.”, „Parcul Drumul Taberei (Park Camp Road): Moghioros an his charm„, „Va invitam să petrecem împreună un nou sezon estival, o vara incendiară, in cel mai popular ștrand al Bucureștiului chiar in incinta parcului Moghioroș: Magic„, sau „Moghioroș Park Residence – Cel mai modern ansamblu rezidențial din Drumul Taberei. Apartamente noi spațioase, luminoase si finisate la cheie – un vis împlinit” (2019). samd.
Toți acești oameni ori sunt inculți, ori nu iubesc caii.
[1] Mădălin Hodor (istoric, CNSAS – Consiliul Național pentru Studierea Arhivei Securității, București), în articolul Mafia comunista și urmașii ei.
[2] „Comuniștii înainte de comunism: procese şi condamnări ale ilegaliştilor din România”.
| vezi și:
ACCIDENTUL AVIATIC CARE PUTEA SCHIMBA SOARTA ROMÂNIEI
SCRISORI CATRE STELACitește și STELELE ROMANIEI
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.