„EUROPA, UN CONDOMINIU RUSO-AMERICAN”

După aproape o jumătate de secol, la finalul anilor ’80, „Războiul Rece” urma sa se încheie cu un „win-win situation”.

Semnalul oficial a fost dat, în vara anului 1988, de vizita președintelui Ronald Reagan la Moscova – act care anunța începutul sfârșitului „Războiului Rece”-, dar și de discursul lui Gorbaciov, în faţa Adunării Generale a ONU, din decembrie același an – care a marcat sfârșitul său ideologic.

Liderul american Ronald Reagan a salutat cu satisfacție interesul omologului său sovietic privitor la cooperarea sovieto-americană în transformarea Europei și a lumii, confruntate „cu provocări noi”. Punctând câteva dintre aceste „noi provocări” – regruparea forțelor pe plan mondial si transformările din Europa de Est – liderul sovietic a ridicat problema rolului SUA și URSS în aceste schimbări, ca inițiatori si creatori ai procesului de reunificare pașnică a Europei.

„SĂ NU TRANSPIRE”

La 21 ianuarie 1989, comentând, în faţa Biroului Politic, ideea unui condominiu URSS-SUA asupra Europei, sugerată de Henry Kissinger cu prilejul recentei sale întâlniri cu membrii Comisiei Trilaterale [1], Gorbaciov remarca: „Ar trebui să lucrăm și asupra acestui registru de probleme, dar în aşa fel încât să nu transpire, pentru că, în Europa, ei se tem cel mai mult de ceea ce ei înțeleg că înseamnă summit-ul de la Reykjavik”, respectiv o „conspirație între URSS și SUA pe seama Europei”. [2]

Prin urmare, in mai puțin de un an, Gorbaciov și echipa sa „au lucrat” intens la materializarea acestei idei.

În final, pactul celor două superputeri, SUA si URRS, se va concretiza la doar câteva săptămâni după căderea Zidului Berlinului, la summit-ul istoric de la Malta (2-3 decembrie 1989), in cadrul întâlnirii dintre președintele american George H. W. Bush si M. Gorbaciov.

Schimbările care urmează pe arena internațională, a spus Gorbaciov, sunt atât de importante, încât nu mai putem limita relația noastră la nivelul miniștrilor de externe, fiind necesar un contact direct si susținut intre lideri („Therefore, we can no longer limit the active work being conducted to the level of foreign ministers. Life demands that we organize more frequent working meetings and increase contacts between our nations’ leaders„) [5]

„SUA ȘI URSS – CONDAMNATE LA DIALOG”

Exprimând convingerea conducerii sovietice că „SUA și URSS sunt efectiv «condamnate» la dialog, coordonare și cooperare” („And we are coming to the conclusion that the U.S. and the USSR are simply “doomed” to dialogue, joint action, and cooperation. It cannot be otherwise„), Gorbaciov nuanța noua situație: ”Aceasta nu înseamnă că sugerăm un condominiu sovieto-american. Este vorba despre realități. Și acest lucru nu pune în discuție relațiile de cooperare sau alianțele care s-au construit cu alte țări. Trebuie să înțelegem toate acestea. Nu cred că a existat acest lucru înainte. Abia acum am intrat în procesul de înțelegere reciprocă.” [3]

„A fost într-adevăr un moment în care am pus problemele ideologice în prim plan. Apropo, la fel ați făcut si voi. Acum însă vremurile s-au schimbat, există alte criterii, alte procese și nu ne vom mai întoarce la vechile căi.” („There really was a time when we placed ideological issues in the forefront. By the way, you did, too. Now times have changed, there are other criteria, other processes, and there will be no return to the old ways.”)

„VA TREBUI SĂ AVEM DE-A FACE CU O EUROPĂ UNITĂ”

El a insistat pe aspectul schimbărilor, menționând ca „Lumea se confruntă cu o regrupare majoră de forțe. Este clar că trecem de la o lume bipolară, la o lume multipolară. Indiferent dacă vrem sau nu, va trebui să avem de-a face cu o Europă unită, integrată economic. Am putea discuta separat problema Europei de Est.” […] „Acum este pur și simplu esențial să înțelegem rolul URSS și al SUA în aceste schimbări majore. Schimbările nu pot fi întotdeauna însoțite de un flux pașnic de evenimente.„

In replica, Bush a subliniat: „Sper că ați observat că, în timp ce schimbările din Europa de Est au avut loc, Statele Unite nu s-au angajat în declarații condescendente menite să dăuneze Uniunii Sovietice.”

În același timp, a spus el, „există oameni în Statele Unite care mă acuză că sunt prea precaut. Este corect, sunt un om precaut, dar nu sunt un laș, iar administrația mea va încerca să evite să facă ceva care ar putea afecta poziția dumneavoastră în lume.” ([…] „and my administration will seek to avoid doing anything that would damage your position in the world”).

vezi si STENOGRAME ISTORICE – conversația dintre Mihail Gorbaciov și François Mitterrand. 6 iulie 1989: „Bush – Un elefant in magazinul de porțelanuri”

„Din propria mea experiență” – a detaliat Gorbaciov -„și din experiența de a lucra cu președintele Reagan, știu ca ne-am aflat de mai multe ori într-o situație de dezarmare în care totul s-a oprit și a rămas blocat în noroi. […] A trebuit să fac o mișcare decisivă și așa a apărut ideea unei întâlniri la Reykjavik. Unii oameni au fost speriați de rezultatele convorbirilor de la Reykjavik. Dar, în realitate, Reykjavik a devenit o adevărată piatra de hotar în ceea ce privește limitarea armelor. După aceasta, mecanismul pentru negocieri a început să funcționeze activ și eficient.„[…] Vă mulțumesc că ați acordat prioritate maximă chestiunii cooperării bilaterale. Suntem pregătiți să discutăm toate problemele legate de aceasta. Următoarea situație apare adesea: atunci când discutăm despre relațiile dintre țările noastre, ni se spune: „Ajungeți la un acord cu americanii si vă vom sprijini”. Dar de îndată ce începem să negociem, ei țipă: „O nouă Yalta”. Este ceva natural. Depinde mult de munca noastră cu aliații noștri și cu țările nealiniate.” („From my own experience, and the experience of working with President Reagan, I know how we found ourselves more than once in a situation concerning disarmament where everything came to a halt and was stuck in the mud.” […] „I had to make a decisive move. And that is how the idea arose for a meeting in Reykjavik. Some people were frightened by the results of the Reykjavik talks. But in reality Reykjavik became a genuine breakthrough on questions of arms limitation. After this, the mechanism for negotiations began to work actively and effectively.”[…] „thank you for placing top priority on the question of bilateral cooperation. We are prepared to discuss all issues related to this. The following situation often arises: when discussing relations between our countries, we are told: “Come to an agreement with the Americans, we will support you.” But as soon as we start to negotiate, they scream: “A new Yalta.” That is somewhat natural. Much depends on our work with our allies, and with the non-aligned countries.”

Când Bush a abordat problema „exportului de revoluție” și a prezenţei sovietice nu numai în Europa de Est, ci si in America Centrală, Gorbaciov l-a asigurat ferm: „nu urmărim nici un ţel în America Centrală. Nu dorim capete de pod sau puncte de întărire acolo. Ar trebui să fii sigur de acest lucru.” [4]

vezi si Stenograma conversației dintre Mihail Gorbaciov, François Mitterrand și soțiile lor, 4 iulie 1989: Opinii despre perestroika

„EXPORTUL VALORILOR OCCIDENTALE”

Revenind la Europa de Est, Gorbaciov a punctat: „Aș dori să spun câteva cuvinte despre reacțiile și comportamentul în legătură cu evenimentele din Europa de Est. În primul rând, aș dori să spun că vectorul acestor schimbări din Europa de Est și din Uniunea Sovietică ne apropie unul de celălalt și acesta este principalul lucru.” („I would like to say a few words about reactions and behavior in connection with the events in Eastern Europe. First of all, I would like to say that the vector of these changes in Eastern Europe and the Soviet Union is bringing us closer to each other, and this is the main thing.”)

„Dar există un punct important. Nu pot să accept opinia unor politicieni americani, care spun că procesul de evitare a scindării Europei ar trebui să se bazeze pe valorile occidentale. Se pare că mai devreme ni s-a reproșat „exportul revoluției”, iar acum se vorbește despre „exportul valorilor americane”. Cred că acest lucru este împotriva spiritului schimbărilor de astăzi; poate complica procesele care au loc. Am vrut să vă împărtășesc asta, deși știu că poziția dvs. este diferită.” („But there is an important point. I cannot accept it when some American politicians say that the process of over coming the split in Europe should be based on Western values. It seems that earlier we were blamed for the “export of revolution,” and now they speak about the export of American values. I believe this goes against the spirit of today’s changes; it may complicate the processes that are taking place. I wanted to share that with you, although I know that your position is different.”)

Pe 3 decembrie 1989, la a doua întâlnire privata cu Bush, Gorbaciov revine asupra acestei chestiuni: „Trebuie să evităm orice posibilă greșeală și să folosim posibilitățile istorice care se deschid pentru o apropiere între est și vest. Desigur, diferențele vor rămâne. Am discutat asta ieri. Chiar și în Uniunea Sovietică – într-un singur stat – diferențele dintre republici și diferite regiuni sunt vizibile cu ochiul liber. Sunt sigur că astfel de diferențe există și în S.U.A. Și mai mult, trebuie să fie prezente pe vastul continent european.„

„Vreau să cooperăm continuu pe baza acestei înțelegeri, pe parcursul acestei perioade de tranziție complexe. Altfel procesul s-ar putea destrăma și vom ajunge cu toții într-o stare haotică, care va crea o multitudine de probleme, va opri modificările și ne va readuce la o epocă de suspiciune și neîncredere. Subliniez: o mare responsabilitate revine Uniunii Sovietice și SUA în acest moment istoric.”

De data aceasta, Bush a ținut sa lămurească spinosul subiect al „valorilor occidentale”: „Vreau să clarific un punct. Ați exprimat îngrijorarea față de valorile occidentale. Acest lucru ar fi de înțeles dacă aderarea noastră la anumite idealuri ar provoca dificultăți în URSS sau în Europa de Est, dacă ar perturba procesele progresive care se dezvoltă acolo. Dar nu am urmărit niciodată astfel de obiective.”

„Orice discuție despre valorile occidentale în NATO sau în alte organizații occidentale este complet naturală și nu are un scop distructiv. La urma urmei, ce sunt valorile occidentale?” „Sunt, dacă vreți, libera exprimare, deschidere, dezbateri pline de viață. În domeniul economic – stimul pentru progres, piață liberă. Aceste valori nu sunt ceva nou sau de actualitate; le-am împărtășit de mult timp cu europenii din vest; unesc Occidentul.„

„Salutăm schimbările în Uniunea Sovietică sau din Polonia, dar în niciun caz nu le opunem valorilor occidentale. Așadar, vreau ca cel mai bine posibil să vă înțeleg punctul de vedere pentru a evita orice neînțelegere.„

Gorbaciov a replicat „Principiul esențial pe care l-am adoptat și pe care îl urmăm în cadrul noului mod de a gândi este dreptul fiecărei țări la alegeri libere, inclusiv dreptul de a reexamina sau de a schimba alegerea inițială. Acest lucru este foarte dureros, dar este un drept fundamental: dreptul de a alege din interior fără interferență. SUA aderă la un anumit sistem social și economic, pe care poporul american l-a ales. Așa că lăsați alți oameni să decidă ei înșiși ce Dumnezeu, vorbind în mod figurat, săi venereze.”

Tocmai am descoperit – a continuat Gorbaciov – că oamenii nu se tem să aleagă între un sistem sau altul. Ei caută propria posibilitate unică, care să le ofere cel mai bun standard de viață. Când această căutare decurge liber, atunci nu mai există decât un singur lucru de spus: noroc. („I have just discovered that people have no fear of choosing between one system and another. They are searching for their own unique possibility, one that will provide them with the best standard of living. When this search flows freely, then there is only one thing left to say: good luck.”)

Bush a concluzionat: Nu cred că ne deosebim în acest sens. Aprobăm autodeterminarea și dezbaterile care derivă din aceasta decizie. Vreau să interpretați abordarea noastră într-o lumină pozitivă: valorile occidentale nu semnifică nicidecum intruziunea sistemului nostru în România, Cehoslovacia sau chiar RDG.

Gorbaciov a fost mulțumit de răspuns: „Acest lucru este foarte important pentru noi. Se întâmplă schimbări fundamentale, oamenii se reunesc. Acesta este cel mai important lucru. Văd că, pe solul est-european, se stabilesc modalități de rezolvare a problemelor care implică un sistem diferit – în domeniile economiei, tehnologiei etc. Este firesc. Dacă împărtășim o înțelegere comună, atunci toate acțiunile noastre practice întreprinse în condiții schimbătoare vor fi adecvate și vor ajunge să dobândească un caracter pozitiv.„

„LĂSAȚI ISTORIA SĂ DECIDĂ”

Cât despre Germania si posibila sa reunificare, Gorbaciov remarca: „Deci, ce s-ar întâmpla? O Germania unită ar fi neutră, nu ar fi membră a vreunei alianțe politico-militare sau ar fi membră a NATO? Cred că ar trebui să-i lăsăm pe toți să înțeleagă că este încă prea devreme pentru a discuta oricare dintre aceste opțiuni. Lăsați procesul să se desfășoare fără accelerare artificială. Niciunul dintre noi nu este responsabil pentru divizarea Germaniei. Istoria a avut loc în acest fel. Lăsați istoria să decidă în continuare asupra acestei probleme în viitor. Mi se pare că am dezvoltat o înțelegere în acest sens.” („So what would happen? Would a unified Germany be neutral, not a member of any military-political alliances, or would it be a member of NATO? I believe we should let everyone understand that it is still too early to discuss either of these options. Let the process take its course without artificial acceleration. None of us is responsible for the division of Germany. History occurred this way. Let history continue to decide on this issue in the future. It seems to me we have developed an understanding in this regard.”)

Lăsați istoria să decidă cum se va dezvolta procesul și la ce anume va duce, în contextul unei noi Europe și a unei noi lumi. („Let history decide how the process will develop and what it will lead to in the context of a new Europe and a new world.”)

Bush a consimțit: „Sunt de acord. Nu vom face niciun pas pripit; nu vom încerca să accelerăm rezultatul dezbaterii privind reunificarea” („I agree. We will not take any rash steps; we will not try to accelerate the outcome of the debate on reunification”)

„AMERICA NU MAI ESTE UN INAMIC”

In plus, Gorbaciov a ținut să afirme explicit că URSS nu va iniția in niciun caz un război cu America („First and foremost, the new U.S. president must know that the Soviet Union will not under any circumstances initiate a war.”) și că Uniunea Sovietica este pregătită să înceteze să considere SUA drept un inamic, fiind gata să anunțe acest lucru public („the USSR is prepared to cease considering the U.S. as an enemy and announce this openly.„) Mai mult, a declarat el, suntem deschiși la cooperarea cu America, inclusiv la cooperarea în sfera militară. („We are open to cooperation with America, including cooperation in the military sphere.”)

Gorbaciov a mai dezvăluit ca „Forțele noastre armate sunt deja implicate în reforme serioase. Structura grupării militare din Europa de Est devine defensivă: diviziunile au acum mai puține tancuri și elimină echipamentul de transport. Și desfășurarea forțelor aeriene se schimbă; forțele de atac ale aviației revin la cel de-al doilea eșalon, iar avioanele de luptă, adică forțele de aviație defensive, se deplasează pe linia frontului.” („Our armed forces are already involved in serious reforms. The structure of the military grouping in Eastern Europe is becoming defensive: the divisions now have fewer tanks, and they are removing ferrying equipment. And air force deployments are changing; aviation attack forces are reverting to the second echelon, and fighter aircraft, that is, defensive aviation forces, are moving to the front line.”); iar amenințările provenite anterior din Tratatul de la Varșovia nu mai există. [5]

La rândul sau, Bush i-a declarat lui Gorbaciov că este complet de acord „cu ceea ce ați spus la New York: lumea va fi mai bună dacă perestroika va fi un succes” („Concerning our attitude toward perestroika. I would like to say in no uncertain terms that I agree completely with what you said in New York: the world will be better if perestroika ends as a success”), adăugând că, in perspectivă, administrația sa „intenționează să ia măsuri pentru suspendarea amendamentului Jackson-Vanik, care împiedică acordarea statutului de cea mai favorizată națiune Uniunii Sovietice” („I want to inform you that my administration intends to take measures toward suspending the Jackson-Vanik Amendment, which prevents the granting of Most Favored Nation status to the Soviet Union.”) si că „a adoptat o politică de abrogare a amendamentelor Stevenson și Baird, care restricționează posibilitatea extinderii creditului către partea sovietică” („I also want to inform you that the administration has adopted a policy of repealing the Stevenson and Baird amendments, which restrict the possibility of extending credit to the Soviet side. […]”).

„Am încercat să construim propunerile noastre într-un mod care să nu dea impresia că America „salvează” Uniunea Sovietică. Nu vorbim despre un plan de asistență, ci despre un plan de cooperare.” – a mai spus Bush. („We have attempted to construct our proposals in a way that does not give the impression that America is “saving” the Soviet Union. We are not talking about a plan of assistance but about a plan for cooperation”).

Mai mult chiar, el a precizat „Suntem pentru acordarea statutului de observator al părții sovietice în GATT. Aceasta se bazează pe opinia că participarea URSS la GATT va conduce la familiarizarea cu condițiile, funcționarea și dezvoltarea pieței mondiale. […]” („We are for granting the Soviet side observer status in the GATT. This is based on the view that participation of the USSR in the GATT will be conducive to its becoming familiar with the conditions, operation, and development of the world market. […]”)

In acest context, la sfârșitul summit-ului, Ghenadi Gerasimov, purtătorul de cuvânt al Ministerului sovietic de Externe, avea să declare: ”Am îngropat Războiul Rece pe fundul Mării Mediterane”. [6]

[1] la acea data, Comisia Trilaterală era alcătuită din Henry Kissinger – secretarul de stat al SUA, Valéry Giscard d’Estaing -președintele Franței, şi primul ministru al Japoniei, Yasuhiro Nakasone.
[2] „Anatoly Chernyaev’s Notes from the Politburo Session, 21 January 1989”, Cold War International History Project Bulletin, 12/13 (2001): 16-17.
[3] „This does not mean that we are suggesting a Soviet-American condominium. This is about realities. And this in no way puts into question allied relations or cooperation that have built up with other countries. We need to understand all this. I do not think that this was there before. We have just now entered the process of mutual understanding.” At Historic Crossroads: Documents on the December 1989 Malta Summit”, Cold War International History Project Bulletin, 12/13 (2001): 233;
[4] „I want to emphasize again: we are not pursuing any goals in Central America. We do not want to acquire bases or strongholds there. You should be assured about this.” George Bush, Brent Scowcroft, A World Transformed (New York: Vintage Books, 1998), 165
[5] Document No. 110: Soviet Transcript of the Malta Summit, December 2-3, 1989
NOTA: În timp ce transcrierea americană a dialogului de la Malta nu este încă declasificată, Fundația Gorbaciov a publicat fragmente din versiunea rusă, deși anumite secțiuni referitoare la America Centrală nu sunt incluse în acest volum. Observațiile lui Gorbaciov la Malta includ indicii interesante care datează din perioada conversațiilor Yakovlev-Kissinger de la începutul anului 1989 (documentul nr. 36). Conducătorul sovietic pare să cerceteze ideea unui „condominiu” revendicat de cele doua superputeri (deși se referă la „speculații” și pretinde că nu sugerează un condominiu), idee de care nu a profitat suficient în ianuarie. Desi Gorbaciov insistă că SUA trebuie să rămână în Europa, precizând că SUA și URSS „sunt la fel de integrate în problemele europene” (“The USSR and the U.S. are equally integrated into European problems.”) și că trebuie să lucreze împreună pentru a împiedica ca aceste probleme să explodeze („Ar trebui să acționăm – și să interacționăm – într-un mod deosebit de responsabil și echilibrat în această perioadă când toată Europa suferă astfel de schimbări dinamice„), totuși momentul Malta are loc mult prea târziu, pentru a mai putea reduce ritmul schimbărilor din Europa de Est.
[6] Brown, The Rise , 602.