URMĂRILE DICTATULUI DE LA VIENA – 1940

DRUMUL SPRE COMUNISM

Miklos Horthy

Conform istoricului Keith Hitchins, Dictatul de la Viena „nu numai că nu a clarificat situația, ci a dus la o tensionare a relațiilor dintre România și Ungaria.

Nu a reușit să rezolve problema naționalităților, separând toți etnicii maghiari de toți etnicii români. Aproximativ 1,200,000 de români, aproximativ 50% din populația teritoriului Transilvaniei De Nord, au rămas in porțiunea primită de Ungaria, iar circa 500,000 maghiari au rămas in Transilvania Sudica”

„Armata ungară a intrat in teritoriu pe 5 septembrie. Populația maghiară a întâmpinat cu entuziasm trupele și a văzut separarea de România ca și o eliberare. Etnia română, majoritară, nu a avut ce să celebreze, pentru ei acest Dictat de la Viena fiind o reîntoarcere la timpurile de conducere maghiară in care li se refuzaseră drepturile de minoritate etnica.”


| citește și

„AU FOST DISTRUSE CRUCILE SI CIMITIRUL ROMÂNESC A FOST PROFANAT”


„Sentimentele amare ale românilor au fost întărite și mai mult după o serie de incidente in care etnici români au fost masacrați in mod barbar de trupele hortyste cum ar fi cele de la Moisei, Traznea, Ip, Sarmasu (*), Muresenii de Campie, Campia Turzii, Ludus, Prundu Bargaului, Huedin, Cucerdea, Lascud. In paralel a fost executată o amplă operațiune de expulzare/intimidare a etnicilor romani pe întreg teritoriul Transilvaniei de Nord. Numărul exact al victimelor acestor acțiuni este disputat intre istorici, dar, din păcate, existenta unor astfel de evenimente nu poate fi disputată”.


| citește și:

„VOI UCIDE PÂNĂ SI COPIII DIN LEAGĂN”


„Guvernul român care a acceptat Dictatul de la Viena a căzut imediat după aceea (n.r. guvernul Ion Gigurtu, numit la 4 iulie 1940), iar la data de 6 septembrie a fost instaurat Guvernul condus de generalul Ion Antonescu. Antonescu a contestat Dictatul de la Viena inclusiv in discuțiile cu Adolf Hitler și Benito Mussolini, dar nu a obținut decât o vagă promisiune de revizuire a Dictatului in primăvara lui 1944 din partea lui Adolf Hitler.”

„După răsturnarea guvernului Antonescu și întoarcerea armelor contra Germaniei naziste, armata romana a participat la luptele pentru eliberarea nordului Transilvaniei in toamna anului 1945. Cu toate acestea, Uniunea Sovietica nu a acceptat reinstaurarea administrației civile românești decât in martie 1945, după instaurarea guvernului pro-comunist condus de dr. Petru Groza”.

Pe durata Conferinței de Pace de la Paris, „guvernul Ungariei a urmărit sa păstreze chiar și o mica parte a teritoriului acordat prin Dictatul de la Viena. Aceste demersuri au rămas fără rezultat, astfel că articolul 1, punctul 2 al Tratatului de Pace cu Ungaria și articolul 2 al Tratatului de Pace cu România prevăd nulitatea deciziilor sentinței de la Viena din 30 august 1940 și restabilirea frontierei dintre România și Ungaria astfel cum exista la data de 1 ianuarie 1938″.

De ce nu trebuie sărbătorită intrarea trupelor horthyste în Transilvania de Nord, în septembrie 1940

la 11 septembrie 1940, regentul Ungariei, Miklos Horthy, a intrat călare în orașul Cluj, pe un cal cu potcoave din aur.

ATROCITĂȚILE UNGUREȘTI DE LA SARMASU: „ÎNGROPAȚI DE VII“

„…tot ce am trăit, văzut, simțit si auzit in acei patru ani de urgie nu pot sta alături de ceea ce am văzut la Sarmasu. Am pipăit cele 126 de cadavre…Am văzut copii de 5, de 3 si de 1 an, neatinși de gloanțe care au fost și ei azvârliți si îngropați de vii. Am văzut sot și soție încleștați într-o ultima îmbrățișare si am văzut un tata cu mâinile crispate strângându-și in brate copilul de un an…” – dr. Matatias Carp, președintele Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Romania, delegat oficial ca membru al comisiei de cercetare a masacrului de la Sarmasu si de exhumare a victimelor.


–Serial: România sub Carol al-II-lea, #dictatuldelaViena, 30 august 1940. Drumul spre comunism


| Citește și:


Un gând despre „URMĂRILE DICTATULUI DE LA VIENA – 1940

  1. Pingback: O „AFACERE BUNĂ” | AMINTIRI DIN COMUNISM

Lasă un comentariu