CUM S-A „NĂSCUT” SI CE ERA CÂNTAREA ROMÂNIEI
Ideea debutează in cadrul Plenarei Comitetului Central din 3 noiembrie 1976, care decide organizarea unui festival dedicat sărbătoririi a 100 de ani de independență a României.
In plus, această amplă acțiune trebuie realizată neapărat (după cum reiese din actul constitutiv) conform noilor directive, in scopul ”educării oamenilor, a tinerei generații, în spiritul dragostei față de muncă, al devotamentului față de patrie și partid, față de cauza comunismului.”
Inventat de efervescenta creatoare care caracteriza, după cum bine știm, Epoca de Aur, numitul festival nu era doar un alt mega-eveniment inutil, consumator de bugete și resurse de diferite feluri.
”Cântarea României” – explica, la acea data, organul CC al PCR, respectiv „Scânteia” – „e o curgere de apă ce nu cunoaște sfârșit, izvorând de sub munte, care înaintează către câmpie, când în cascade, tumultuoasă și înspumată, când în lunecare lină”.
ULTIMA EDIȚIE A FESTIVALULUI, IN PRESA VREMII
Ultima ediție a Festivalului National „Cântarea României” (a șaptea la număr), a încheiat apoteotic, in vara anului 1989, seria de spectacole omagiale dedicate Partidului Comunist Român (PCR) și, mai ales, conducătorului iubit.
Pionierii și alți participanți la grandioasa desfășurare de forțe de pe stadionul „23 August”, atingând culmea perfecțiunii, au format cu maxima precizie, din propriile trupuri (secondați de cei aflați in tribune, a căror contribuție a presupus ridicarea sincronizata de cartonase colorate), tablouri uriașe (diverse reprezentări grafice și mesaje), comunicând vizual lozinci impresionante, precum:
- EPOCA NICOLAE CEAUSESCU (mesaj însoțit de tabloul lui Nicolae Ceausescu)
- EPOCA DE AUR
- EPOCA DE GLORII
- DIN INIMA CINSTIRE, IUBIȚI CONDUCĂTORI (cu portretele lui Nicolae si Elena Ceaușescu)
- PCR
- OMAGIU PARTIDULUI (inclusiv sigla PCR cu secera și ciocanul, pentru eliminarea oricărei confuzii)
- TOT ÎNAINTE
- ROMANIA, CEAUSESCU, PACE
- VREM PACE PE PĂMÂNT
Cu aceasta deosebita ocazie, Boris Buzilă, de la România liberă, realizează o sinteză însuflețită a fenomenului.
„Milioane de români, oameni de toate categoriile sociale, profesionale și de vârstă și îndeosebi tineri” au participat „la activitatea de creație materială și spirituală și, implicit, la ridicarea pe o treaptă superioară a nivelului de cultură generală”.
Amatori aparținând colectivelor artistice din căminele culturale, din cluburile sindicale, din cercurile de tinere, armată, cooperație meșteșugărească sunt, cu toții, angrenați în faza superioară a acestei competiții.
Festivalul a parcurs până la această dată două etape, cea de masă și cea județeană – iar acum se declanșează ultima fază, cea republicană, care se va desfășura până la începutul lunii iulie (din 19 mai până pe 6 iulie1989) -, „în lumina tezelor și orientărilor cuprinse în Expunerea lui Ceaușescu la Plenara din 28-30 noiembrie 1988„, etapa județeană fiind „un bun prilej de intensificare a manifestărilor politico-educative și cultural artistice„.
In fond, toată aceasta implicare la nivelul întregii țări (in „lumina” mai sus menționată) este perfect firească, pentru că, deși se numea „Cântarea Românie”, festivalul era, in esență, „Cântarea lui Ceaușescu”.
„IN SPIRITUL CONCEPȚIEI REVOLUȚIONARE A PARTIDULUI”
Reprezentanții sistemului educativ local au acționat tot mai unitar, sub atenta îndrumare a organelor și organizațiilor de partid, astfel că Festivalul a ajuns să corespundă „într-o tot mai mare măsură necesităților de educare a maselor, a tineretului, în spiritul concepției revoluționare a partidului, asigurând tuturor activităților și spectacolelor un pronunțat caracter militant, novator, angajant în scopul lărgirii orizontului de cunoaște al maselor, de înarmare cu cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, de participare activă și conștientă a acestora la înfăptuirea sarcinilor economico-sociale în plan teritorial”.
SĂLI PLINE „PÂNĂ LA REFUZ”
Etapa județeană a fost organizată în peste 400 de centre din țară (în orașe, municipii, stațiuni balneoclimaterice), în fața unui public „entuziasmat”, care a umplut sălile „până la refuz”.
Aflam, totodată, că repertoriul participanților s-a înnoit, pentru că unele formații se cam plafonaseră, venind mereu cu aceleași piese, de la o ediție la alta a Festivalului.
„Au fost puse la dispoziție […] noi cântece patriotice și revoluționare; noi piese de teatru și versuri cu mesaj patriotic, militant, umanist” interpretate de „formații teatrale și colective de montaje literar-muzicale, de brigăzi artistice, de teatre populare și muncitorești, cat și de alte genuri de formații.”
VIGILENTĂ CRESCUTĂ
Pe de altă parte a crescut și vigilența comitetelor județene de cultură și educație socialistă pentru asimilarea folclorului muzical și coregrafic, a tradițiilor și obiceiurilor populare „susceptibile să fie integrate în cultura populară contemporană.”
Au mai existat, desigur, și carențe, unele formații abătându-se de la indicațiile comitetelor de partid și de cultură, prezentând folclor „fals, denaturat”, însa au fost depistate la timp și înlăturate din concurs.
„MODALITĂȚI MENITE SA POTENȚEZE LA MODUL OPTIM CAPACITATEA CREATOARE”
Concursul s-a desfășurat pe genuri artistice – muzică corală, de cameră, operă și operetă; teatru; brigăzi artistice, satiră și umor, estradă, muzică ușoară; coregrafie; muzică populară, fanfară; filme – in sase zone geografice ale patriei.
Artele plastice (arta plastică, populară, fotografică) sunt și ele parte a concursurilor și lucrările laureate vor fi selecționate în București în perioada iunie-iulie.
Dar iată, Festivalul Cântarea României premiază și creativitatea tehnico-științifică, motiv pentru care vor fi organizate expoziții republicane pe ramuri și domenii ale economiei „în centrele reprezentative ale ramurii respective.” In acest sens, la finalul etapei, se organizează la București, „Săptămâna științei și tehnicii românești” cuprinzând și „Salonul național al creației științifice și tehnice.”
Pe tot parcursul său, Festivalul a promovat „modalități menite să potențeze la modul optim capacitatea creatoare a maselor, iar în ce privește activitățile cultural-educative un repertoriu cu pronunțat mesaj patriotic, revoluționar, lucrări literar-artistice inspirate din actualitatea socialistă, din istoria patriei, din marile înfăptuiri ale acestor ani.” – spune Buzilă.
„EXPRESIE A GENIULUI CREATOR AL POPORULUI ROMÂN”
Notabil este și faptul ca „ediția din 1989 este dedicată momentului 23 August 1944 și, se speră, că aceasta „ va răspunde cum se cuvine înaltei meniri a Festivalului ca expresie a geniului creator al poporului, a hotărârii sale de a îmbina munca de edificare socialistă a patriei cu știința, cultura, arta.” – menționează gazetarul Buzilă.
Citește și:
AMINTIRI DIN COMUNISM 