23 August marchează, începând din 1939, unele dintre cele mai nefaste momente din istoria României. la polul opus, semnificația acestei date a ocupat un loc central in epopeea marilor minciuni ale regimului comunist.
23 august 1939: Germania nazistă și Uniunea Sovietică încheie, la Moscova, pactul Ribbentrop-Molotov (pactul Hitler-Stalin, semnat de ministrul de externe sovietic, Viaceslav Molotov și Joachim von Ribbentrop, ministrul de externe german) – un tratat de „neagresiune” care va rescrie istoria.
Practic, printr-un protocol secret adițional, Hitler și Stalin își împărțeau „frățește” teritoriile rămase neocupate din Europa Centrală și de Est, respectiv Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, iar România avea să piardă Basarabia și Bucovina de Nord.
[citește și Pactul Ribbentrop-Molotov (The Communazi Pact)]
Cu toate că pactul Ribbentrop-Molotov, ”denunțat” în momentul declanșării războiului dintre Germania și Uniunea Sovietică, devine (cu tot cu protocolul secret) nul, Stalin obține de la Churchill, în 1941, recunoașterea frontierelor URSS anterioare invaziei naziste, respectiv recunoașterea de facto a Pactului Ribbentrop-Molotov și a beneficiilor vizate de sovietici, ca o condiție pentru alianța URSS cu Marea Britanie. Deși a rămas doar la nivelul unei înțelegeri verbale (notata sumar, pe un petec de hârtie, la o masa servita in doi), pactul Churchill-Stalin a funcționat perfect și a fost reciproc respectat.
23 august 1944: La cinci ani distanta de la pactul Ribbentrop-Molotov, Regele Mihai, cu suportul Blocului Naţional Democratic(BND), îl convoacă pe mareşalul Ion Antonescu, solicitându-i încheierea unui armistițiu cu puterile aliate.
Prin urmare, România întoarce armele împotriva fostului sau aliat -Germania nazista-, trecând astfel de partea Aliaților(URSS,SUA și Marea Britanie), în cel de-al Doilea Război Mondial.
Regele Mihai cere demisia guvernului Petru Groza, ca fiind nerecunoscut de Aliați, dar Groza refuza sa se conformeze, sub aceste auspicii, prima aniversare a zilei de 23 august se desfășoară, în 1945, sub semnul grevei regale (declanșate pe 21 august).
În decembrie 1947, Regele Mihai este obligat să abdice, iar Partidul Comunist devine suveran în România, instaurând dictatura comunistă.
Consecințele pactului și ale războiului au fost dramatice: timp de 45 de ani, până în 1989, Europa va rămâne divizată, prin așa-numita “Cortină de fier” – vestul, sub influența Statelor Unite ale Americii, iar estul sub influența Uniunii Sovietice.
În toată aceasta perioadă, începând din 1949, ziua de “23 august” va fi confiscată de comuniști, ca cea mai glorioasă sărbătoare naţională.
23 august 1949 – La cinci ani distanta de întoarcerea armelor și zece la încheierea pactului Ribbentrop-Molotov, 23 august este declarata, prin hotărârea Consiliului de Miniștri condus de dr. Petru Groza, Ziua Nationala a României.
Astfel, “23 august” este prezentată propagandistic, in istoriografia comunista, ca „ziua eliberării României de către glorioasa armată sovietică și a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist„, fiind marcată de ample manifestări, în care personajele centrale, Marx, Lenin și Stalin, sunt omniprezente, prin portrete supradimensionate, sub care defilează cu entuziasm oamenii muncii.
Ulterior, aceste grandioase spectacole au fost dominate de figurile noilor idoli, Nicolae și Elena Ceaușescu, ca lideri unici ai României. Semnificația zilei de 23 august se schimba odată cu detașarea României și a Partidului Comunist față de Moscova, astfel încât „Insurecția armată antifascistă” devine (este reintitulata) „revoluția antifascista și antiimperialista”.
Timp de decenii, data de 23 august, considerata ziua „Naţională” a României (Socialiste), a fost sărbătorită cu fast – cu demonstrații militare și coloane de oameni ai muncii, tineri, elevi și copii, obligați să mărșăluiască cu steaguri roșii (steagul Partidului Comunist Roman), și tricolore, purtând portretele iubiților conducători comuniști care, cu timpul, au rămas doar doi, Nicolae şi Elena Ceauşescu.
citește și:
- 23 august 1939 – PACTUL Ribbentrop-Molotov „REABILITAT” DE VLADIMIR PUTIN
- „Al doilea Pact Ribbentrop-Molotov” din 28 septembrie 1939
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Pingback: 23 august 1939 – PACTUL Ribbentrop-Molotov „REABILITAT” DE VLADIMIR PUTIN | AMINTIRI DIN COMUNISM
Pingback: Ceaușescu – Kim Ir Sen | AMINTIRI DIN COMUNISM
Pingback: ISTORIA COMUNISMULUI IN DATE | AMINTIRI DIN COMUNISM
Pingback: HOTĂRÂRE nr. 908 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 August ca sărbătoare naționala | AMINTIRI DIN COMUNISM
Pingback: LEGEA nr. 10 din 31 iulie 1990 privind proclamarea zilei naţionale a României | AMINTIRI DIN COMUNISM