Evenimentele anului in istoria României – 1989

| VEZI SI ISTORIA IN DATE


1 ianuarie 1989 | Mesajul de Anul Nou al lui Nicolae Ceaușescu

6 ianuarie 1989 | Concert omagial pentru Elena Ceaușescu

6 ianuarie 1989 Concert omagial Elena Ceausescu; in imagine, actorii George Motoi si Cezara Dafinescu

7 ianuarie 1989 | Elena Ceausescu – aniversarea zilei sale de naștere.

7 ianuarie 1989 Aniversarea Elenei Ceausescu

8 ianuarie 1989 | Nicolae Ceaușescu merge la vânătoare in pădurea Ciornuleasa

10 ianuarie 1989 | Primirea ambasadorului Republicii Federale Germania (RFG), Klaus Terfloth

Primirea de către președintele Nicolae Ceausescu (stg) a ambasadorului Republicii Federale Germania (RFG), Klaus Terfloth (dr), 10 ianuarie 1989

1213 ianuarie 1989 | Primirea lui Quiang Quichen, ministrul de externe al Republicii Populare Chineze de către Nicolae Ceausescu

Quiang Quichen, ministrul de externe al Republicii Populare Chineze; vizitând Podul Ciurel, 12 ianuarie 1989

26 ianuarie 1989 | Nicolae Ceaușescu îşi sărbătorește ziua de naștere

26 ianuarie 1989. Cadouri primite de Nicolae Ceausescu cu ocazia zilei de naștere – Cutie de bomboane „5epoca de aur”

26 ianuarie 1989 | Sunt arestați ziariștii Petre Mihai Băcanu, Mihai Creangă şi Anton Uncu.

24 februarie 1989 | Vizita in Romania a președintelui iranian, Ruhollah Musavi Khomeini

Vizita in Romania a președintelui iranian, Ruhollah Musavi Khomeini (stg.), întâmpinat pe aeroportul Otopeni de către Nicolae Ceausescu. 24 februarie 1989

1 martie 1989 | Primirea liderului Partidului Comunist Cehoslovac, Ladislav Adamec 

Primirea liderului Partidului Comunist Cehoslovac, Ladislav Adamec (stg), de către președintele Nicolae Ceausescu. 1 martie 1989

2 martie 1989 | Liviu Babeş îşi dă foc, în semn de protest, pe pârtia de schi din Brașov.

11 martie 1989 | Posturile de radio BBC și Europa Liberă difuzează scrisoarea celor șase membri marcanți ai Partidului Comunist Român: Gheorghe Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Grigore Răceanu, Constantin Pârvulescu și Silviu Brucan, care denunță erorile administrației Ceaușescu.

13 martie 1989 | Diplomatul Mircea Răceanu este condamnat la moarte.

10 aprilie 1989 | Radio Europa Liberă difuzează o scrisoare de susținere a unor intelectuali persecutați

Scrisoarea a fost semnata de Wolf von Aichelburg, Sorin Alexandrescu, Dan Alexe, Ioana Andreescu, Leonid Arcade, Nicolae Balotă, Daniel Boc, Andrei Brezianu, Nina Cassian, Theodor Cazaban, Matei Călinescu, Andrei Codrescu, Ilie Constantin, Antonia Constantinescu, Dan Cristea, Şerban Cristovici, Dan Culcer, Ioan Petru Culianu, Virgil Duda, Roxana Eminescu, Constantin Eretescu, Dinu Flămând, Helmut Frauendorfer, Victor Frunză, Sanda Golopenţia, Paul Goma, Vintilă Horia, Emil Hurezeanu, Virgil Ierunca, Marie-France Ionesco, Gelu Ionescu, Rodica Iulian, Adina Kenereş, Miron Kiropol, Sonia Larian, Monica Lovinescu, Maria Mailat, Cella Minarth, Herta Müller, Damian Necula, Bujor Nedelcovici, Ion Negoiţescu, Virgil Nemoianu, Oana Orlea, Alexandru Papilian, Alain Paruit, Mihai Pupăzan, Lucian Raicu, Petru Romoşan, Horia Stamatu, Victor Stoichiţă, Sanda Stolojan, Mariana Şora, Marin Tarangul, Alexandra Târziu, William Totok, Dorin Tudoran, Andrei Ujică,Mihai Ursachi, Ion Vianu, Richard Wagner

12 aprilie 1989 Ultima Plenara a Comitetului Central al PCR: Nicolae Ceaușescu anunță achitarea datoriei externe a României

| VIDEO | România nu mai plătește nimănui tribut” – afirmă Nicolae Ceaușescu

27 octombrie 1989 | Statele membre ale Tratatului de la Varşovia declară că fiecare ţară are dreptul să–şi aleagă propriul drum, iar amestecul în afacerile interne proprii este interzis.

27 octombrie 1989 | Nicolae Ceaușescu afirmă, în cadrul plenarei Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste:

„Străbatem o perioadă când se pun multe întrebări, sunt multe șovăiri”, unii folosindu-se de această ezitare a spiritului vremurilor pentru a încerca să abată „popoarele care au pășit pe calea socialismului (…) și, dacă e posibil, să mai consolideze orânduirea, șubredă a capitalismului și imperialismului.” […]: „toate aceste dorințe nu au niciun temei, ele se vor spulbera așa cum spulberă furtuna și vântul zăpada – și cerul se va lumina. Popoarele vor merge înainte pe calea eliberării, a socialismului și orânduirea capitalistă – mai devreme sau mai târziu – va dispărea.”

20-24 noiembrie 1989 | Se desfășoară lucrările Congresului al XIV-lea al PCR – ultimul congres al partidului Comunist Roman.

24 noiembrie 1989 | Nicolae Ceaușescu este reales, cu unanimitate de voturi, în funcția de secretar general al PCR, in cadrul ultimului Congres al Partidului.

În iulie 2015, România a interzis, prin lege, „cultul lui Ceaușescu”.

14 decembrie 1989 | Are loc o adunare în Piaţa Unirii din Iaşi, reprimată de Securitate.

15/17 decembrie 1989 | La Timișoara izbucnesc primele manifestații anti-comuniste. Protestele iau amploare; în termen de câteva zile, îmbracă forma unei revolte de masă. Forțele de ordine intervin brutal, deschizând focul asupra demonstranților.

17 decembrie 1989 | Teleconferință cu membrii CC ai PCR, in care Ceaușescu ordona sã se tragă in protestatarii de la Timișoara | VIDEO

18 decembrie 1989 Discursul lui Nicolae Ceaușescu la TVR, despre „huliganii din Timișoara” | VIDEO

21 – 25 decembrie 1989 | Căderea regimului comunist din Romania – revoluția din decembrie

21 decembrie 1989 | Ultimul discurs public al lui Nicolae Ceaușescu (la balconul sediului CC al PCR) VIDEO

22 decembrie 1989 | Nicolae Ceaușescu părăsește sediul CC al PCR cu elicopterul. Se creează un vid de putere, pe fondul căruia au loc acțiuni violente necontrolate.

22 decembrie 1989, Nicolae Ceausescu părăsește sediul CC al PCR cu elicopterul

22 decembrie 1989 | Comunicat CFSN, transmis in direct de Ion Iliescu, din studioul 4 al TVR, in care se afirma ca:

„Vom respecta angajamentele internaționale ale României si, in primul rind, cele privitoare la Tratatul de la Varșovia

22 decembrie 1989 Ziarul „Libertatea” apare cu antetul „Ziar al Frontului Renașterii Nationale” anunțând, pe prima pagina, „VICTORIA poporului”

Editorialul copia cu fidelitate stilul articolelor semnate de Silviu Brucan (Saul Bruckner) in Scînteia anilor ’40, cu deosebirea ca dușmanul poporului era acum nu Iuliu Maniu sau PNT, ci fostul președinte, Nicolae Ceaușescu, devenit din „eroul națiunii”, peste noapte, „tiranul barbar”.

Scos de la naftalina, articolul a fost „reactualizat”, in versiunea 1989, si pus in slujba FSN – de fapt același PCR, reinventat.

25 decembrie 1989 | Execuția cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu, la Târgoviște, in urma unui proces sumar | VIDEO.

Execuția soților Nicolae si Elena Ceausescu, 25 decembrie 1989

26 decembrie 1989 | Guvernul Petre Roman (1) 27 decembrie 1989 – 28 iunie 1990 | Numirea lui Petre Roman (prin decretul Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN)în funcția de prim-ministru al guvernului provizoriu.

Şeful Serviciului documentare cercetare al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (2009), Raluca Grosescu: „Guvernul provizoriu constituit la 26 decembrie prin numirea lui Petre Roman în funcția de premier a fost format în proporție de 74,2% din foști membri ai nomenclaturii.”

Din 31 de miniştri, 23 ocupaseră înainte de 1989 posturi de responsabilitate în structurile partidului sau statului comunist, potrivit „Conversia elitelor comuniste din România în perioada de tranziţie: 1989-2000„.

Cei mai numeroși, dar şi cei mai puțin cunoscuți opiniei publice, erau tehnocrații celei de-a doua generații de elite comuniste, care ocupaseră poziții decizionale în aparatul de stat, fără a fi implicaţi în activitatea de partid: Nicolae Ştefan, Adrian Georgescu, Gheorghe Caranfil, Ioan Cheşa, Victor Murea, Nicolae M. Nicolae, Corneliu Burada, Dan Enăchescu, Sergiu Celac.

O a doua categorie era formată din tehnocraţi care urmaseră şi o carieră în partid şi care îşi păstraseră funcţiile pe linie de stat până în 1989 : Teofil Pop, Nicolae Dicu, Stelian Pintilie, Ioan Folea.

Toate persoanele incluse în aceste două categorii – în afara lui Sergiu Celac, care nu lucrase niciodată până atunci în cadrul unui minister (fiind traducătorul oficial al preşedinţiei României) şi care a fost numit la Afaceri Externe – deţineau experienţa unei funcţii importante în cadrul ministerului pe care îl conduceau în prezent, fiind înainte de 1989 ministru, ministru adjunct sau director de departament.

O a treia categorie cuprindea cadre de partid marginalizate de Nicolae Ceauşescu în anii 1980: Nicolae Militaru, Constantin Popescu, Mircea Angelescu, Mihail Drăgănescu.

Printre ei, numai Nicolae Militaru si Mihail Drăgănescu ocupaseră poziţii în eşaloanele superioare de putere, ceilalţi fiind legaţi de organizaţia tineretului comunist. 7 din 31 de miniştri ai guvernului provizoriu făcuseră parte din Comitetul Central al P.C.R., în timp ce 8 fuseseră deputaţi în Marea Adunare Naţională

26 decembrie 1989 | Consiliul Frontului Salvării Naționale emite un comunicat prin care dă un ultimatum teroriștilor: dacă nu depun armele până pe 28 decembrie, vor fi judecați de tribunalele militare extraordinare.

26 decembrie 1989 | Frontul Salvării Naționale dă prima lege – DECRET-LEGE nr.1 – prin care anulează mai multe interdicții impuse de comuniști și abrogă acte normative ce consacrau puterea regimului Ceaușescu.

27 decembrie 1989 | DECRET-LEGE nr. 2 privind constituirea, organizarea şi funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale – CFSN şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale.


Lasă un comentariu