CAROL AL II-LEA, ALĂTURI DE REGII ROMANIEI

REPATRIEREA SI REÎNHUMAREA

Carol al-II-lea a murit in exil, pe 4 aprilie 1953, în urma unui atac de cord, și a fost înmormântat la Mănăstirea Bisericii Romano-Catolica São Vicente de Fora, la Lisabona, alături de regii Portugaliei. La funeralii nu a participat nimeni din familia regală a României.

Timp de mai multe zile, corpul neînsuflețit al lui Carol, îmbrăcat în straie civile, cu o eșarfă a înaltului Ordin „Carol I” petrecută peste umeri, a fost expus pe catafalc în salonul vilei Mar y Sol. Sute de persoane au venit să-i aducă un ultim omagiu.

Funeraliile au avut loc marţi, 7 aprilie. La înmormântarea lui au participat „multe foste capete încoronate ale Europei, prinţi, şi oameni importanţi din toată Europa şi chiar din America. Guvernul României, condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej, n-a trimis niciun reprezentant.

În urma demersurilor începute de Guvernul României la 18 decembrie 2002, pentru repatrierea rămășițelor pământești ale fostului suveran, acestea au fost aduse în ţară la 13 februarie 2003, împreună cu cele ale ultimei sale soții, Magda Lupescu.

Meritul îi aparţine lui Teodor Baconschi, la acea vreme ambasador al României în Republica Portugheză. După ce a fost la Estoril, lângă Lisabona, pentru a vedea casa unde Carol al II-lea şi Elena Lupescu, devenită soţie legitimă, şi-au petrecut exilul postbelic, alături de alte capete încoronate din Balcani, sau de familia regală spaniolă, a dorit să viziteze şi mormântul regelui. A mers la Catedrala São Vincente din Lisabona, unde se află necropola Casei regale de Bragança şi unde ştia că trebuie să găsească şi mormântul lui Carol al II-lea. A fost surprins să constate insa că sicriul regelui român fusese mutat. „Sicriul se afla într-o nişă cu un aspect obscur, de simplă debara, după 1974, când a fost înlăturat regimul lui Salazar-Caetano, după Revoluţia Garoafelor“, a povestit fostul ambasador pentru „Adevărul de Weekend“.

Cum în 2003 se împlinea jumătate de secol de la moartea lui Carol al II-lea, a propus Ministerului Afacerilor Externe să aprobe demersurile oficiale pentru repatrierea osemintelor regale. „După primirea aprobării, operaţiunea s-a desfăşurat rapid, astfel încât sarcofagul regal a primit onoruri liturgice şi militare lusitane, urmate de transportul cu o cursă specială spre Bucureşti şi reînhumarea în cripta regală de la Curtea de Argeş“, spune Teodor Baconschi, care consideră că a fost datoria lui să aducă în ţară rămăşiţele pământeşti ale lui Carol al II-lea. „Mi s-a părut important, în ordinea reconstituirii unei memorii colective judicioase, să particip, ca diplomat român, la această reparaţie simbolică: e firesc ca foştii suverani ai României, cu bunele şi relele lor, să-şi afle odihna veşnică în ţara lor, alături de voievozii noştri din vechime“..

„Osemintele fostului suveran au fost reînhumate, la 14 februarie 2003, după o ceremonie militară şi religioasă, în fostul paraclis al Mănăstirii Curtea de Argeș(*), iar cele ale Elenei Lupescu lângă o bisericuță din lemn, la marginea parcului mănăstirii.” – agerpres

Regele Mihai nu a participat la ceremonie. Acesta și-a dat însă acordul pentru viitoarea înhumare a tatălui sau, regele Carol al-II-lea, în noua catedrală ce urma, la acea vreme, să fie construită.

A DOUA REÎNHUMARE

Ulterior (09 Martie 2019), sicriul cu rămășițele lui Carol al II-lea a fost mutat în Noua Necropolă Regală de la Curtea de Argeș, unde a fost și înhumat. Sicriul a fost purtat de brigada de elită a armatei la Noua Catedrală.
Au fost funeralii de stat, la care au asistat oficiali ai statului.și membri ai Familiei Regale, prințesele Sofia și Maria, fiicele regelui Mihai, alături de prințul Radu

„A lipsit însă Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei. A respectat astfel decizia Regelui Mihai, care (n.r. in 2003) a refuzat să fie prezent la repatrierea osemintelor tatălui său”
„Regele Carol al II-lea a avut parte de slujba ortodoxă care nu a fost posibilă în Portugalia, în 1953, la moartea lui”. – tvr

În Noua Catedrală, în partea dreaptă, se află mormintele Regelui Mihai și al Reginei Ana, iar în stânga este înmormântat Regele Carol al II-lea.

TOȚI REGII ROMANIEI SUNT ACUM ÎMPREUNĂ

Pe 19.10.2019 a fost adusa, la Curtea de Argeș Regina – Mamă Elena, înmormântată în Elveția.

„Regina Elena a închis ochii la Lausanne, în ziua de 29 noiembrie 1982, timp în care țara noastră se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Bois-de-Vaux din Lausanne. După șapte decenii, Regina Elena s-a întors acasă”. – digi24, 19.10.2019
„Osemintele Reginei-Mamă au fost aduse de la Geneva cu avionul militar „Spartan”, aparținând Forțelor Aeriene Române.”

În vara anului 1946, Regina Elena, aflata in exil, scria în jurnal sau – au fost arestate politic 200.000 de persoane, de patru ori mai multe decât în vremea dictaturii militare a lui Ion Antonescu.
„Îmi îngheța sângele în vine de câte ori auzeam de cruzimile de nedescris aplicate unor deținuți, mulți dintre ei oameni pe care îi cunoșteam – ofițeri, avocați, ingineri, secretari, negustori, chiar şi tinere a căror singură crimă fusese aceea că au cunoscut pe cineva detestat de comuniști. Una dintre doamnele mele de onoare mi-a spus: „Vă implor să nu-mi spuneți niciodată nimic secret sau important. Dacă mă ridică şi mă torturează, n-am să pot suporta şi am să vorbesc”. Tot timpul mă obsedează gândul că vom fi și noi arestați,”

„Pentru mine, familia regală reprezintă un model de demnitate, pentru România reprezintă un element de continuitate. Fără ei, poate nu am fi ce suntem azi” – a declarat un tânăr regalist, pentru digi24, 19.10.2019

–––––––––
(*)Vechea catedrală, de militari ai Batalionului Vânători de Munte 33 „Posada” din Curtea de Argeș

surse: agerpres.ro, familiaregala.ro, peles.ro, tvr.ro, digi24, Resting Places: The Burial Sites of More Than 14,000 Famous Persons, 3d ed., Scott Wilson

---

citește si

ROMÂNIA REGELUI CAROL AL-II-LEA

Manifestul prin care regele CAROL al-II-lea renunță la tronul României, in favoarea fiului său, Mihai (6 septembrie 1940)

CONSTITUȚIA României din 1938

Declarația Summit-ului de la București, la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic din 3 aprilie 2008

Reuniuni la nivel înalt
ale șefilor de stat și de guvern
București, România, 2-4 aprilie 2008

Declarația Summit-ului de la București [1]
Emisă de șefii de stat și de guvern care au participat la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de la București din 3 aprilie 2008 [eng]

1. Noi, șefii de stat și de guvern ai țărilor membre ale Alianței Nord-Atlantice, ne-am întâlnit astăzi pentru a ne extinde alianța și pentru a ne consolida și mai mult capacitatea de a face față amenințărilor de securitate existente și emergente ale secolului XXI. Am trecut în revistă progresele semnificative pe care le-am înregistrat în ultimii ani în vederea transformării NATO, convenind că acesta este un proces care trebuie să continue. Recunoscând valoarea durabilă a legăturii transatlantice și a NATO ca forum esențial pentru consultări în materie de securitate între Europa și America de Nord, am reafirmat solidaritatea și coeziunea noastră și angajamentul nostru față de viziunea comună și valorile democratice împărtășite, consacrate în Tratatul de la Washington. Principiul indivizibilității securității aliate este fundamental. O apărare colectivă puternică a populațiilor, teritoriilor și forțelor noastre reprezintă scopul central al alianței noastre și rămâne cea mai importantă sarcină de securitate. Ne reiterăm încrederea în scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite.
2. Astăzi, am decis să invităm Albania și Croația să înceapă negocierile de aderare pentru a se alătura Alianței noastre. Felicităm aceste țări pentru această realizare istorică, câștigată prin ani de muncă asiduă și un angajament demonstrat față de securitatea noastră comună și față de valorile comune ale NATO. Aderarea acestor noi membri va consolida securitatea pentru toți în zona euroatlantică și ne va aduce mai aproape de obiectivul nostru de a avea o Europă întreagă, liberă și în pace.
3. Așteptăm cu nerăbdare summitul celei de-a 60-a aniversări din 2009, care va sublinia importanța durabilă a legăturii transatlantice. Continuăm să ne transformăm Alianța cu noi membri; răspunsuri mai bune la provocările de securitate, ținând seama de lecțiile învățate; capacități mai ușor de desfășurat; și noi relații cu partenerii noștri. Summitul va oferi o oportunitate de a articula și consolida în continuare viziunea Alianței asupra rolului său de a face față provocărilor în evoluție ale secolului XXI și de a menține capacitatea de a-și îndeplini întreaga gamă de misiuni, apărând în mod colectiv securitatea noastră internă și contribuind la stabilitate în străinătate. În consecință, solicităm Consiliului în sesiune permanentă să pregătească o Declarație privind securitatea Alianței în vederea adoptării în cadrul reuniunii la nivel înalt, pentru a pregăti în continuare terenul pentru această sarcină importantă.
4. Am primit la București o serie de națiuni partenere, pe domnul Ban Ki-moon, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, precum și reprezentanți de marcă ai altor organizații internaționale. Multe dintre provocările de securitate actuale nu pot fi abordate cu succes de NATO acționând singură. Cel mai bun mod de a le soluționa este printr-un parteneriat larg cu comunitatea internațională mai largă, ca parte a unei abordări cu adevărat cuprinzătoare, bazată pe un sentiment comun de deschidere și cooperare, precum și pe determinarea tuturor părților. Suntem hotărâți să promovăm pacea și stabilitatea și să facem față provocărilor globale care afectează din ce în ce mai mult securitatea noastră a tuturor, lucrând împreună.
5. Succesul acestui efort comun depinde în mare măsură de angajamentul individual. Omagiam profesionalismul și curajul celor peste 60 de mii de bărbați și femei din Aliați și din alte națiuni care sunt implicați în misiunile și operațiunile NATO. Exprimăm cele mai profunde simpatii familiilor și celor dragi celor care au murit sau au fost răniți în timpul îndeplinirii îndatoririlor lor. Sacrificiile lor nu vor fi în zadar.
6. Securitatea euro-atlantică și cea internațională mai largă sunt strâns legate de viitorul Afganistanului ca stat pașnic, democratic, respectuos pentru drepturile omului și liber de amenințarea terorismului. Din acest motiv, misiunea noastră, mandatată de ONU, Forța Internațională de Asistență pentru Securitate (ISAF), care cuprinde în prezent 40 de națiuni, este prioritatea noastră principală. Lucrând cu afganii, am făcut progrese semnificative, dar recunoaștem că provocările rămase necesită eforturi suplimentare. Nici noi, nici partenerii noștri afgani nu le vom permite extremiștilor și teroriștilor să recâștige controlul asupra Afganistanului sau să-l folosească ca bază pentru teroarea care amenință tot poporul nostru. Împreună cu partenerii noștri ISAF și cu angajamentul președintelui Karzai, vom emite o declarație cu privire la Afganistan. Această declarație stabilește o viziune clară ghidată de patru principii: un angajament ferm și comun pe termen lung; sprijin pentru o conducere și responsabilitate sporită afgană; o abordare cuprinzătoare a comunității internaționale, reunind eforturi civile și militare; și cooperarea și angajamentul sporit cu vecinii Afganistanului, în special Pakistan. Salutăm anunțurile aliaților și partenerilor privind noi contribuții la forțe și alte forme de sprijin, ca o nouă demonstrație a hotărârii noastre; și așteptăm cu nerăbdare contribuții suplimentare. Salutăm, de asemenea, numirea ambasadorului Kai Eide, Reprezentantul Special al Secretarului General al Națiunilor Unite pentru Afganistan și Șeful Misiunii de Asistență a Națiunilor Unite în Afganistan (UNAMA), care va oferi un plus de impuls și coerență eforturilor comunității internaționale. Salutăm viitoarea Conferință de la Paris, care va analiza progresul și va consolida eforturile internaționale pentru implementarea în continuare a Pactului pentru Afganistan.
7. Angajamentul nostru față de securitatea și stabilitatea regională în Balcani rămâne ferm. Lăudăm prestația promptă, imparțială și eficientă a KFOR în fața violenței și deplângem toate atacurile împotriva KFOR, sub mandatul ONU, condusă de NATO și a altor prezențe internaționale din Kosovo. Reiterăm faptul că KFOR va rămâne în Kosovo pe baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (RCSONU) pentru a asigura un mediu sigur și securizat, inclusiv libertatea de circulație, pentru toți oamenii din Kosovo, cu excepția cazului în care Consiliul de Securitate decide altfel.
8. În Kosovo, NATO și KFOR vor continua să lucreze cu autoritățile și, ținând cont de mandatul său operațional, KFOR va coopera și va asista cu Națiunile Unite, Uniunea Europeană și alți actori internaționali, după caz, pentru a sprijini dezvoltarea unui plan stabil. Kosovo, democratic, multietnic și pașnic. Susținem acțiunile ONU pentru a asigura respectarea statului de drept și solicităm tuturor părților să ia măsuri afirmative pentru a preveni și a condamna violența în Kosovo. NATO și KFOR salută reținerea demonstrată până acum de autoritățile din Kosovo. Ne așteptăm la continuarea implementării depline a angajamentelor lor față de standarde, în special cele legate de statul de drept și de protecție a minorităților etnice și a comunităților, precum și protecția siturilor istorice și religioase, precum și pentru combaterea criminalității și a corupției.
9. NATO este pregătită să joace rolul său în punerea în aplicare a viitoarelor acorduri de securitate. Reamintind Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, observăm necesitatea menținerii prezențelor internaționale pe întreg teritoriul Kosovo, ale căror eforturi contribuie la libertatea de circulație și la fluxul de persoane și bunuri, inclusiv la monitorizarea frontierelor. Facem apel la toți actorii din regiune să se angajeze în mod constructiv și să evite orice acțiune sau retorică care ar putea submina situația de securitate din Kosovo sau din orice altă parte a regiunii. KFOR va continua dialogul de securitate strâns cu toate părțile.
10. Mediul informațional de astăzi, în special în ceea ce privește operațiunile noastre din Afganistan și Kosovo, subliniază necesitatea unei comunicări adecvate, în timp util, precise și receptive cu publicul local și internațional în legătură cu politicile și implicarea NATO în operațiunile internaționale. Salutăm progresul înregistrat în îmbunătățirea capacității de comunicații strategice a NATO, așa cum a demonstrat Centrul de operațiuni media cu răspuns rapid. Salutăm, de asemenea, lansarea, la Summit-ul nostru, a unui nou canal TV NATO pe internet, care va include actualizări regulate de știri și reportaje video, în special din diferitele regiuni ale Afganistanului. Subliniem angajamentul nostru de a sprijini îmbunătățirea în continuare a comunicațiilor noastre strategice până la Summit-ul nostru din 2009.
11. Experiențele din Afganistan și Balcani demonstrează că comunitatea internațională trebuie să lucreze mai strâns împreună și să adopte o abordare cuprinzătoare pentru a aborda cu succes provocările de securitate de astăzi și de mâine. Implementarea eficientă a unei abordări cuprinzătoare necesită cooperarea și contribuția tuturor actorilor majori, inclusiv a organizațiilor neguvernamentale și a organismelor locale relevante. În acest scop, este esențial ca toți actorii internaționali importanți să acționeze într-un mod coordonat și să aplice un spectru larg de instrumente civile și militare într-un efort concertat care ține cont de punctele lor forte și mandatele respective. Am aprobat un Plan de acțiune care cuprinde un set de propuneri pragmatice pentru a dezvolta și implementa contribuția NATO la o abordare cuprinzătoare. Aceste propuneri urmăresc să îmbunătățească aplicarea coerentă a instrumentelor NATO de gestionare a crizelor și să sporească cooperarea practică la toate nivelurile cu alți actori, acolo unde este cazul, inclusiv prevederi pentru sprijinirea stabilizării și reconstrucției. Acestea se referă la domenii precum planificarea și desfășurarea operațiunilor; instruire și educație; și consolidarea cooperării cu actorii externi. Însărcinăm Consiliului în sesiune permanentă să implementeze acest Plan de acțiune cu prioritate și să-l mențină sub revizuire continuă, ținând cont de toate evoluțiile relevante, precum și de lecțiile învățate.
12. Salutăm peste un deceniu de cooperare între Națiunile Unite și NATO în sprijinul activității Națiunilor Unite în menținerea păcii și securității internaționale. Am dezvoltat cooperarea operațională în domeniul menținerii păcii prin operațiunile conduse de NATO, mandatate de ONU, în Balcani și Afganistan. Aceste experiențe comune au demonstrat valoarea unei coordonări eficiente și eficiente între cele două organizații. Cooperarea ulterioară va contribui în mod semnificativ la abordarea amenințărilor și provocărilor la care comunitatea internațională este chemată să răspundă. NATO își reafirmă încrederea în scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite, inclusiv în exercitarea dreptului inerent la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut de articolul 51 din Carta ONU, așa cum este menționat în Tratatul de la Washington. Responsabilitatea principală pentru menținerea păcii și securității internaționale revine Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.
13. NATO își joacă, de asemenea, rolul de a contribui la implementarea de către națiuni a UNSCR 1373 și a UNSCR aferente în lupta împotriva terorismului și își acordă sprijinul pentru neproliferarea armelor de distrugere în masă, jucându-și rolul de a contribui la implementarea de către națiuni. al UNSCR 1540.
14. Relațiile dintre NATO și UE acoperă o gamă largă de aspecte de interes comun legate de securitate, apărare și gestionarea crizelor, inclusiv lupta împotriva terorismului, dezvoltarea unor capacități militare coerente și care se consolidează reciproc și planificarea urgențelor civile. Cooperarea noastră de succes în Balcanii de Vest, inclusiv cu operațiunea Althea a UE prin intermediul acordurilor Berlin Plus, contribuie la pacea și securitatea în regiune. Având în vedere valorile comune și interesele strategice împărtășite, NATO și UE lucrează cot la cot în cadrul unor operațiuni-cheie de gestionare a crizelor și vor continua să facă acest lucru. Recunoaștem valoarea pe care o aduce o apărare europeană mai puternică și mai capabilă, oferind capacități pentru a aborda provocările comune cu care se confruntă atât NATO, cât și UE. Prin urmare, sprijinim eforturile de consolidare reciprocă în acest scop. Succesul în aceste eforturi de cooperare și în viitoarele eforturi de cooperare necesită un angajament sporit pentru a asigura metode eficiente de colaborare. Prin urmare, suntem hotărâți să îmbunătățim parteneriatul strategic NATO-UE, astfel cum a fost convenit de cele două organizații, să realizăm o cooperare mai strânsă și o mai mare eficiență și să evităm duplicarea inutilă, într-un spirit de transparență și respectând autonomia celor două organizații. O UE mai puternică va contribui și mai mult la securitatea noastră comună.
15. Condamnăm în cei mai fermi termeni toate actele de terorism, indiferent de motivația sau manifestarea lor. Națiunile noastre rămân hotărâte să combată acest flagel, individual și colectiv, atâta timp cât este necesar și în conformitate cu dreptul internațional și principiile ONU. Teroriștii folosesc o varietate de arme și tactici convenționale, inclusiv tactici asimetrice, și pot încerca să folosească arme de distrugere în masă (ADM) pentru a amenința pacea și securitatea internațională. Acordăm o mare importanță protecției populațiilor, teritoriilor, infrastructurii și forțelor noastre împotriva consecințelor atacurilor teroriste. Vom continua să dezvoltăm și să contribuim la politici de prevenire și contracarare a proliferării, cu scopul de a preveni accesul terorist la și utilizarea acestora. Vom continua, de asemenea, să sprijinim programul nostru de lucru pentru a dezvolta capabilități avansate pentru a ajuta la apărarea împotriva atacurilor teroriste, inclusiv prin dezvoltarea continuă a noilor tehnologii. Rămânem angajați să consolidăm capacitatea Alianței de a face schimb de informații și informații despre terorism, în special în sprijinul operațiunilor NATO. Alianța noastră oferă o dimensiune transatlantică esențială a răspunsului împotriva terorismului, iar națiunile noastre vor continua să contribuie la implementarea deplină a UNSCR 1373 și a UNSCR aferente, în special UNSCR 1540, și la eforturile mai ample ale comunității internaționale în acest sens. Dialogul și cooperarea cu alte organizații internaționale, după caz, și cu partenerii noștri sunt esențiale și salutăm eforturile de revitalizare a punerii în aplicare a Planului de acțiune al parteneriatului împotriva terorismului. Ne reiterăm angajamentul față de Operațiunea Active Endeavour, operațiunea noastră maritimă din Marea Mediterană, care continuă să aducă o contribuție semnificativă la lupta împotriva terorismului.
16. Rămânem profund îngrijorați de continuarea violențelor și atrocităților din Darfur și facem apel la toate părțile să înceteze ostilitățile. NATO rămâne pregătită, în urma consultării și cu acordul Organizației Națiunilor Unite și al Uniunii Africane (UA), să sprijine eforturile de menținere a păcii depuse de acestea în regiune. La cererea Uniunii Africane, NATO a fost de acord să ofere sprijin Misiunii UA în Somalia și suntem pregătiți să luăm în considerare alte cereri de sprijin pentru această misiune. Ca un exemplu al abordării noastre cuprinzătoare, salutăm cooperarea directă dintre NATO și UA, demonstrată prin sprijinul nostru recent încheiat pentru misiunea UA din Sudan și prin sprijinul nostru continuu pentru Forța africană de rezervă. NATO salută operațiunea EUFOR Ciad/Republica Centrafricană a Uniunii Europene și contribuția UE la stabilitatea și securitatea din regiune.
17. Reiterăm angajamentul Alianței de a sprijini guvernul și poporul din Irak și de a sprijini dezvoltarea forțelor de securitate irakiene. Am răspuns pozitiv la cererea primului ministru Al-Maliki de a extinde misiunea de instruire NATO-Irak (NTM-I) până în 2009. De asemenea, luăm în considerare în mod favorabil solicitarea Guvernului Irakului de a consolida misiunea NTM-I în domenii precum Pregătirea conducerii marinei și a forțelor aeriene, pregătirea poliției, securitatea frontierei, lupta împotriva terorismului, reforma apărării, construirea instituțiilor de apărare și responsabilitatea pentru armele de calibru mic și armele ușoare. NTM-I continuă să aducă o contribuție importantă la eforturile internaționale de instruire și echipare a forțelor de securitate irakiene și, până în prezent, a antrenat peste 10.000 de membri ai acestor forțe. Completând aceste eforturi, NATO a aprobat, de asemenea, propuneri pentru un cadru de cooperare structurat pentru a dezvolta relația pe termen lung a NATO cu Irakul și pentru a continua să dezvolte capacitățile Irakului de a aborda provocările și amenințările comune.
18. Procesul în curs de extindere al NATO a reprezentat un succes istoric în promovarea stabilității și a cooperării și ne-a apropiat de obiectivul nostru comun al unei Europe întregi și libere, unită în pace, democrație și valori comune. Ușa NATO va rămâne deschisă democrațiilor europene care doresc și pot să își asume responsabilitățile și obligațiile aferente aderării, în conformitate cu articolul 10 din Tratatul de la Washington. Reiterăm că deciziile privind extinderea revin NATO însăși.
19. Invitația noastră către Albania și Croația de a începe discuțiile de aderare pentru a se alătura Alianței noastre marchează începutul unui nou capitol pentru Balcanii de Vest și arată calea de urmat către un viitor în care o regiune stabilă este pe deplin integrată în instituțiile euro-atlantice și capabilă să facă o contribuție majoră la securitatea internațională.
20. Recunoaștem munca grea și angajamentul demonstrat de fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei1 față de valorile NATO și operațiunile Alianței. Îi lăudăm pentru eforturile lor de a construi o societate multietnică. În cadrul ONU, mulți actori s-au străduit din greu pentru a rezolva problema numelui, dar Alianța a remarcat cu regret că aceste discuții nu au avut un rezultat de succes. Prin urmare, am convenit că o invitație către Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei va fi extinsă de îndată ce se va ajunge la o soluție reciproc acceptabilă la problema numelui. Încurajăm ca negocierile să fie reluate fără întârziere și ne așteptăm să se încheie cât mai curând posibil.
21. Admiterea Albaniei și Croației va spori capacitatea Alianței de a face față provocărilor de astăzi și de mâine. Aceste țări au demonstrat un angajament solid față de principiile de bază stabilite în Tratatul de la Washington, precum și capacitatea și disponibilitatea lor de a proteja libertatea și valorile noastre comune, contribuind la apărarea colectivă a Alianței și la gama completă de misiuni.
22. Vom începe imediat discuțiile cu scopul de a semna Protocoalele de aderare până la sfârșitul lunii iulie 2008 și de a finaliza fără întârziere procesul de ratificare. În perioada premergătoare aderării, NATO va implica în cea mai mare măsură posibil țările invitate în activitățile Alianței și va continua să ofere sprijin și asistență, inclusiv prin Planul de acțiune pentru aderare (MAP). Așteptăm cu nerăbdare să primim calendarele țărilor invitate pentru reformă, în baza cărora se vor aștepta progrese suplimentare înainte și după aderare, pentru a spori contribuția lor la Alianță.
23. NATO salută aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO. Ambele națiuni au adus contribuții valoroase la operațiunile Alianței. Salutăm reformele democratice din Ucraina și Georgia și așteptăm cu nerăbdare alegerile parlamentare libere și corecte din Georgia din luna mai. MAP este următorul pas pentru Ucraina și Georgia în drumul lor direct spre aderare. Astăzi precizăm că sprijinim cererile acestor țări pentru MAP. Prin urmare, vom începe acum o perioadă de angajament intensiv cu ambele țări la un nivel politic înalt, pentru a aborda chestiunile rămase nerezolvate în legătură cu cererile lor de aderare la MAP. Am solicitat miniștrilor de externe să facă o primă evaluare a progreselor înregistrate la reuniunea din decembrie 2008. Miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la cererile de aderare la MAP ale Ucrainei și Georgiei.
24. Rămânem angajați față de regiunea importantă din punct de vedere strategic a Balcanilor, unde integrarea euro-atlantică, bazată pe valori democratice și cooperare regională, rămâne necesară pentru o pace și stabilitate durabilă. Salutăm progresele înregistrate de la Summitul de la Riga în dezvoltarea cooperării noastre cu Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia. Încurajăm fiecare dintre aceste trei țări să folosească în cea mai mare măsură posibil oportunitățile de dialog, reformă și cooperare oferite de Parteneriatul euro-atlantic și am îndrumat Consiliul în sesiune permanentă să mențină dezvoltarea relațiilor cu fiecare dintre acești parteneri. în curs de revizuire..
25. Salutăm deciziile Bosniei și Herțegovinei și Muntenegrului de a dezvolta un Plan de acțiune de parteneriat individual (IPAP) cu NATO. Așteptăm cu nerăbdare planuri de acțiune ambițioase și substanțiale care vor promova aspirațiile euro-atlantice ale acestor țări și ne angajăm asistența pentru eforturile lor de reformă respective în acest scop. Pentru a contribui la promovarea și ghidarea acestor eforturi, am decis să invităm Bosnia și Herțegovina și Muntenegru să înceapă un dialog intensificat cu privire la întreaga gamă de probleme politice, militare, financiare și de securitate legate de aspirațiile lor de aderare, fără a aduce atingere vreunei alianțe eventuale. decizie.
26. Suntem pregătiți să dezvoltăm în continuare o relație ambițioasă și substanțială cu Serbia, utilizând pe deplin calitatea sa de membru al Parteneriatului pentru pace și în vederea realizării de progrese suplimentare în vederea integrării Serbiei în comunitatea euro-atlantică. Ne reiterăm dorința de a ne aprofunda cooperarea cu Serbia, în special prin dezvoltarea unui IPAP, și vom lua în considerare un dialog intensificat în urma unei cereri din partea Serbiei.
27. Ne așteptăm ca Serbia și Bosnia și Herțegovina să coopereze pe deplin cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie și vor monitoriza îndeaproape eforturile lor în acest sens.
28. Reamintim că parteneriatul NATO-Rusia a fost conceput ca un element strategic în promovarea securității în zona euro-atlantică, bazat pe principii, valori și angajamente fundamentale, inclusiv democrația, libertățile civile și pluralismul politic. Privind retrospectiv la o istorie de mai bine de un deceniu, am dezvoltat un dialog politic, precum și proiecte concrete într-o gamă largă de probleme de securitate internațională în care avem obiective și interese comune. Deși suntem îngrijorați de recentele declarații și acțiuni ale Rusiei cu privire la chestiuni-cheie de securitate de interes reciproc, cum ar fi Tratatul privind forțele armate convenționale în Europa (FACE), suntem pregătiți să continuăm să lucrăm cu Rusia ca parteneri egali în domenii de interes comun, astfel cum se prevede în Declarația de la Roma și în Actul fondator. Ar trebui să ne continuăm eforturile comune în lupta împotriva terorismului și în domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora. Îndemnăm Rusia să se angajeze în mod activ în ofertele importante de cooperare care au fost extinse. Considerăm că discuțiile bilaterale dintre Statele Unite și Rusia privind apărarea antirachetă și CFE, printre alte chestiuni, pot aduce o contribuție importantă în acest domeniu. Considerăm că potențialul Consiliului NATO-Rusia nu este pe deplin valorificat și rămânem pregătiți să identificăm și să urmărim oportunitățile de acțiuni comune la 27, reamintind în același timp principiul independenței procesului decizional și a acțiunilor din partea NATO sau a Rusiei. Reafirmăm Rusiei că politica ușilor deschise a NATO și eforturile actuale, precum și orice eforturi viitoare ale NATO în domeniul apărării antirachetă sunt menite să abordeze mai bine provocările de securitate cu care ne confruntăm cu toții și reiterăm faptul că, departe de a reprezenta o amenințare la adresa relației noastre, acestea oferă oportunități de aprofundare a nivelurilor de cooperare și stabilitate.
29. Remarcăm ratificarea de către Rusia a Acordului de Parteneriat pentru Pace privind Statutul Forțelor și sperăm că va facilita cooperarea practică în continuare. Apreciem disponibilitatea Rusiei de a sprijini misiunea ISAF a NATO în Afganistan prin facilitarea tranzitului pe teritoriul Rusiei. Am saluta o cooperare mai aprofundată NATO-Rusia în sprijinul guvernului Afganistanului și convenită de către acesta și așteptăm cu nerăbdare să construim pe munca solidă deja realizată în formarea ofițerilor afgani și din Asia Centrală pentru combaterea narcoticilor. Cooperarea noastră continuă în cadrul Inițiativei noastre cooperative pentru spațiul aerian și sprijinul Rusiei pentru Operațiunea Active Endeavour din Mediterana contribuie la lupta noastră comună împotriva terorismului. Salutăm, de asemenea, cooperarea noastră în ceea ce privește interoperabilitatea militară, apărarea antirachetă de teatru, căutarea și salvarea pe mare și planificarea civilă a situațiilor de urgență.
30. Reafirmăm că politica NATO de extindere prin parteneriate, dialog și cooperare este o parte esențială a scopului și sarcinilor Alianței. Parteneriatele Alianței de pe tot globul au o valoare durabilă, contribuind la stabilitatea și securitatea în zona euro-atlantică și nu numai. Având în vedere acest lucru, salutăm progresele înregistrate de la ultimul nostru Summit de la Riga în consolidarea politicii de parteneriat și cooperare a NATO și reafirmăm angajamentul nostru de a întreprinde eforturi suplimentare în acest sens.
31. Apreciem foarte mult contribuțiile pe care partenerii noștri le fac la misiunile și operațiunile NATO. Șaptesprezece națiuni din afara Alianței contribuie cu forțe la operațiunile și misiunile noastre și multe altele oferă diferite forme de sprijin. Vom continua să ne străduim să promovăm o mai mare interoperabilitate între forțele noastre și cele ale națiunilor partenere; să intensifice în continuare schimbul de informații și consultările cu națiunile care contribuie la operațiunile conduse de NATO; și să ofere țărilor partenere consilierea și asistența NATO cu privire la aspectele reformei legate de apărare și securitate.
32. Salutăm partenerii noștri euro-atlantici la Summit-ul de la București și reiterăm valoarea durabilă a Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic (EAPC) și a programului Parteneriatul pentru Pace (PfP). Rămânem angajați în discuții politice de fond și cooperare eficientă în aceste cadre. Salutăm revenirea Maltei la PfP și așteptăm cu nerăbdare implicarea sa activă în EAPC. Salutăm consolidarea dialogului politic prin Forumul de securitate EAPC. Vom acorda prioritate mai multor inițiative practice noi, care includ construirea integrității în instituțiile de apărare și rolul important al femeilor în soluționarea conflictelor, așa cum este subliniat în UNSCR 1325. Apreciem succesele Centrului Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre din ultimii zece ani în coordonarea Contribuțiile NATO și ale țărilor partenere la asistența în caz de dezastre. Vom continua să folosim pe deplin fondurile fiduciare NATO/PfP și deschiderea acestora către alte țări partenere. Salutăm și vom continua să sprijinim angajamentul tuturor partenerilor interesați din zona euro-atlantică în programe de sprijinire a apărării și a reformelor mai ample, inclusiv Planul de acțiune pentru parteneriat individual. Reamintind decizia noastră de la Summit-ul de la Istanbul, ne angajăm să angajăm partenerii noștri în regiunile importante din punct de vedere strategic din Caucaz și Asia Centrală, inclusiv prin consolidarea acordurilor de legătură în aceste regiuni și vom continua dialogul cu partenerii noștri din Asia Centrală cu privire la Afganistan. Apreciem contribuțiile semnificative oferite de partenerii noștri EAPC la operațiunile Alianței și așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu aceștia pentru a aborda provocările de securitate ale secolului 21.
33. Suntem încântați să observăm progresele semnificative realizate în cadrul Dialogului nostru mediteranean de la Summiturile de la Istanbul și Riga. Consultările politice cu partenerii noștri din Dialogul Mediteranean au câștigat atât ca frecvență, cât și ca substanță, iar întâlnirea desfășurată între miniștrii noștri de externe și cei șapte parteneri ai lor din Dialogul mediteranean în decembrie anul trecut a contribuit la aprofundarea în continuare a parteneriatului nostru. Prin urmare, intenționăm să urmărim acest impuls prin aprofundarea aranjamentelor noastre de legătură, pe bază voluntară, cu regiunea. Cooperarea noastră practică a crescut în mai multe domenii și s-au creat noi oportunități în special în formare și educație. Salutăm progresele înregistrate în activitățile de implementare a Inițiativei NATO de Cooperare pentru Instruire, în spiritul proprietății comune și în vederea lansării Cursului de Cooperare Regională NATO la Colegiul de Apărare NATO, unde s-au desfășurat cu succes două cursuri pilot. Încurajăm partenerii noștri din Dialogul Mediteranean să colaboreze cu noi pentru a dezvolta în continuare această inițiativă. Încheierea Programelor Individuale de Cooperare (ICP) cu Egipt și Israel va ajuta la stabilirea unei cooperări pe termen lung, structurată și eficientă cu aceste țări. Îi încurajăm pe ceilalți parteneri ai Dialogului Mediteranean să își dezvolte propriul ICP în viitorul apropiat. Salutăm implementarea primului proiect de fond fiduciar pentru Dialogul Mediteranean care să asiste Iordania în eliminarea munițiilor și munițiilor neexplodate și lansarea studiului de fezabilitate pentru proiectul Fondului fiduciar pentru a ajuta Mauritania cu eliminarea munițiilor. Mulțumim partenerilor noștri din Dialogul Mediteranean pentru diferitele lor contribuții la operațiunile și misiunile noastre.
34. Salutăm răspunsul a patru țări din regiunea Golfului la oferta noastră de cooperare în cadrul Inițiativei de Cooperare de la Istanbul (ICI) și încurajăm alte țări din regiune să accepte această ofertă. În acest scop, intenționăm să dezvoltăm aranjamentele noastre de legătură, pe bază voluntară, cu această regiune. Suntem încântați să vedem interesul sporit și participarea lor la activitățile de instruire și educație ale NATO și suntem pregătiți să ne consolidăm cooperarea în acest domeniu și în alte domenii. Salutăm progresele înregistrate în activitățile de implementare a Inițiativei NATO de Cooperare pentru Instruire, în spiritul proprietății comune și în vederea lansării Cursului de Cooperare Regională NATO la Colegiul de Apărare NATO, unde s-au desfășurat cu succes două cursuri pilot. Încurajăm partenerii noștri ICI să colaboreze cu noi pentru a dezvolta această inițiativă în continuare. Încurajăm partenerii noștri ICI să dezvolte un ICP cu scopul de a structura mai bine cooperarea noastră. Apreciem foarte mult sprijinul oferit de partenerii noștri ICI operațiunilor și misiunilor Alianței.
35. Alianța acordă o mare valoare relațiilor sale extinse și variate cu alți parteneri de pe tot globul. Obiectivele noastre în aceste relații includ sprijinul pentru operațiuni, cooperarea în materie de securitate și înțelegerea comună îmbunătățită pentru promovarea intereselor comune de securitate și a valorilor democratice. Am făcut progrese substanțiale în construirea dialogului politic și dezvoltarea pachetelor individuale de cooperare personalizate cu un număr de aceste țări. Salutăm în mod deosebit contribuția semnificativă a Australiei, Japoniei, Noua Zeelandă și Singapore la eforturile conduse de NATO în Afganistan. Salutăm, de asemenea, contribuțiile valoroase ale Republicii Coreea la eforturile de sprijinire a misiunii conduse de NATO în Afganistan. Recunoscând că fiecare dintre aceste țări dorește să urmărească un grad unic de relații cu NATO și că și alte țări ar putea dori să continue dialogul și cooperarea cu NATO, reiterăm disponibilitatea noastră de a dezvolta în continuare relațiile individuale existente și deschiderea către noi relații individuale, sub rezerva aprobării Consiliului Atlanticului de Nord și într-un ritm care respectă interesele reciproce în acest sens.
36. Reafirmăm importanța continuă a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică. În acest sens, salutăm progresele înregistrate în consolidarea proprietății regionale, prin utilizarea eficientă a inițiativelor și mecanismelor existente. Alianța va continua să sprijine, după caz, aceste eforturi ghidate de priorități regionale și bazate pe transparență, complementaritate și incluziune, în vederea dezvoltării dialogului și cooperării între statele Mării Negre și cu Alianța.
37. Proliferarea rachetelor balistice reprezintă o amenințare tot mai mare pentru forțele, teritoriul și populațiile Aliaților. Apărarea antirachetă face parte dintr-un răspuns mai larg pentru a contracara această amenințare. Prin urmare, recunoaștem contribuția substanțială la protecția Aliaților împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune care va fi furnizată prin desfășurarea planificată a mijloacelor de apărare antirachetă din Statele Unite cu sediul în Europa. Explorăm modalități de a lega această capacitate cu eforturile actuale ale NATO de apărare antirachetă, ca o modalitate de a ne asigura că va fi o parte integrantă a oricărei viitoare arhitecturi de apărare antirachetă la nivelul întregii NATO. Ținând cont de principiul indivizibilității securității aliate, precum și al solidarității NATO, însărcinam Consiliului, în sesiune permanentă, să dezvolte opțiuni pentru o arhitectură cuprinzătoare de apărare antirachetă, care să extindă acoperirea la tot teritoriul și populațiile aliate care nu sunt altfel acoperite de sistemul Statelor Unite. pentru revizuire la Summitul nostru din 2009, pentru a informa orice decizie politică viitoare.
38. De asemenea, lăudăm munca deja întreprinsă pentru a consolida cooperarea NATO-Rusia în domeniul apărării antirachetă. Ne angajăm să adoptăm o transparență maximă și măsuri de consolidare a încrederii reciproce pentru a atenua orice îngrijorare. Încurajăm Federația Rusă să profite de propunerile Statelor Unite de cooperare în domeniul apărării antirachetă și suntem gata să explorăm potențialul de conectare a sistemelor de apărare antirachetă a Statelor Unite, NATO și Rusia la un moment adecvat.
39. Reafirmăm că controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea vor continua să aducă o contribuție importantă la pace, securitate și stabilitate și, în acest sens, la prevenirea răspândirii și utilizării armelor de distrugere în masă și a mijloacelor lor de transport. Am luat act de raportul întocmit pentru noi cu privire la creșterea profilului NATO în acest domeniu. Ca parte a unui răspuns mai larg la problemele de securitate, NATO ar trebui să continue să contribuie la eforturile internaționale în domeniul controlului armelor, al dezarmării și al neproliferării, iar Consiliul în sesiune permanentă îi încredințează să mențină aceste probleme sub revizuire activă.
40. Alianța și-a redus semnificativ ambele forțe convenționale de la nivelurile Războiului Rece și a redus cu peste 90% armele nucleare atribuite NATO. Aliații și-au redus și arsenalele nucleare. Franța și-a redus tipurile de sisteme nucleare la două, numărul vehiculelor sale de livrare nucleare cu peste jumătate și a anunțat că va reduce numărul focoaselor sale nucleare la mai puțin de 300, fără alte arme în afară de cele din stocul său operațional. . Regatul Unit a redus la un singur sistem nuclear și a redus puterea explozivă a stocului său nuclear cu 75%, iar numărul său de focoase nucleare disponibile operațional la mai puțin de 160. Statele Unite și-au redus stocul de arme nucleare la mai puțin de 25% din dimensiunea sa la apogeul Războiului Rece și a redus cu aproape 90% armele nucleare tactice atribuite NATO.
41. Rămânem profund îngrijorați de riscurile de proliferare ale programelor nucleare și de rachete balistice iraniene. Facem apel la Iran să respecte pe deplin RCSONU 1696, 1737, 1747 și 1803. De asemenea, suntem profund îngrijorați de activitățile de proliferare ale Republicii Populare Democrate Coreea și îi solicităm să respecte pe deplin RCSONU 1718. Aliații își reafirmă sprijinul pentru existența acorduri multilaterale de neproliferare, cum ar fi Tratatul de neproliferare nucleară, și solicită respectarea universală a Tratatului de neproliferare nucleară și aderarea universală la Protocolul adițional la Acordul de salvgardare al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și respectarea deplină cu UNSCR 1540. Aliații sunt de acord să își dubleze eforturile pentru a pune în aplicare pe deplin acordurile de neproliferare și RCSONU relevante la care Aliații își reafirmă sprijinul și de care sunt legați.
42. Susținem pe deplin declarația Consiliului Atlanticului de Nord din 28 martie 2008 și reafirmăm angajamentul Alianței față de regimul Tratatului CFE, așa cum este exprimat în poziția Alianței cuprinsă în punctul 42 din Declarația Summit-ului de la Riga din 2006, declarația finală a Aliaților la CFE. Conferința extraordinară de la Viena și declarațiile Alianței care reflectă evoluțiile ulterioare. Acordăm cea mai mare valoare regimului din Tratatul CFE cu toate elementele sale și subliniem importanța strategică a Tratatului CFE, inclusiv regimul său de flanc, ca piatră de temelie a Securității euro-atlantice. Suntem profund îngrijorați de faptul că Federația Rusă și-a continuat „suspendarea” unilaterală a obligațiilor sale legale în temeiul Tratatului CFE. Această acțiune nu contribuie la obiectivul nostru comun de a menține viabilitatea pe termen lung a regimului CFE și îndemnăm Federația Rusă să reia implementarea acestuia. Situația actuală, în care Aliații NATO CFE implementează Tratatul în timp ce Rusia nu o face, nu poate dura la infinit. Am oferit un set de propuneri constructive și de perspectivă pentru acțiuni paralele pe probleme cheie, inclusiv măsuri ale Aliaților NATO privind ratificarea Tratatului CFE adaptat și ale Federației Ruse privind angajamentele restante legate de Georgia și Republica Moldova. Credem că aceste propuneri abordează toate preocupările declarate ale Rusiei. Încurajăm autoritățile ruse să coopereze cu noi și cu alte state părți ale CFE pentru a ajunge la un acord pe baza pachetului de acțiuni paralele, astfel încât împreună să putem păstra beneficiile acestui regim de referință.
43. Suntem preocupați de persistența conflictelor regionale în Caucazul de Sud și Republica Moldova. Națiunile noastre susțin integritatea teritorială, independența și suveranitatea Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei și Republicii Moldova. Vom continua să sprijinim eforturile pentru o soluționare pașnică a acestor conflicte regionale, ținând cont de aceste principii.
44. Am făcut deja multe pentru a ne transforma forțele și capacitățile în conformitate cu obiectivele noastre politice, în special cu prioritățile stabilite în Ghidul politic cuprinzător și cu experiența noastră operațională. Vom continua acest proces pentru a ne asigura că Alianța rămâne capabilă să își îndeplinească angajamentele operaționale și să își îndeplinească întreaga gamă a misiunilor sale. Operațiunile noastre evidențiază nevoia de a dezvolta și de a lansa forțe moderne, interoperabile, flexibile și durabile. Aceste forțe trebuie să poată desfășura, la hotărârea Consiliului, operațiuni de apărare colectivă și de răspuns la criză pe și dincolo de teritoriul Alianței, la periferia acesteia și la distanță strategică, cu puțin sau deloc sprijinul națiunii gazdă. De asemenea, ne vom asigura că avem tipul potrivit de capabilități pentru a face față provocărilor de securitate în evoluție ale secolului 21 și, pentru a face acest lucru, ne vom transforma, adapta și reforma după caz.
45. Transformarea este un proces continuu și necesită o atenție constantă și activă. Prin urmare, sprijinim eforturile miniștrilor noștri apărării, deoarece aceștia supraveghează gestionarea aspectelor legate de apărare ale transformării pentru a ne asigura că NATO rămâne eficientă și eficientă, în special prin continuarea eforturilor în următoarele domenii: * Trebuie să ne asigurăm că oferim forțele necesare pentru operațiunile noastre și pentru alte angajamente. În acest scop, vom continua eforturile pentru a putea desfășura și susține mai multe forțe. Ne angajăm să sprijinim Forța de Răspuns NATO prin furnizarea de forțe necesare și să îmbunătățim disponibilitatea forțelor de rezervă operaționale și strategice pentru operațiunile noastre. Vom căuta un sprijin intern mai mare pentru operațiunile noastre, inclusiv prin eforturi îmbunătățite de diplomație publică. * Vom dezvolta în continuare capacitățile necesare pentru a conduce întreaga gamă a misiunilor noastre și pentru a remedia deficiențe specifice. Vom lucra în special la îmbunătățirea liftului strategic și a transportului aerian în interiorul teatrului, în special a elicopterelor capabile de misiuni și salutăm inițiativele naționale în sprijinul acestei activități, precum și abordarea logisticii multinaționale. Vom consolida în continuare superioritatea informațională prin capabilități în rețea, inclusiv un sistem integrat de comandă și control aerian; conștientizare sporită a situației maritime; și livrarea la timp a capacității de supraveghere la sol a Alianței. Vom continua să îmbunătățim capacitatea și interoperabilitatea forțelor noastre de operațiuni speciale. Sprijiniți de procesele de planificare a apărării, ne vom spori eforturile de a dezvolta și de a dezvolta capabilitățile și forțele potrivite, cu cea mai mare interoperabilitate și standardizare posibilă. Acest lucru va fi promovat prin îmbunătățirea cooperării industriale transatlantice în domeniul apărării. * Ne angajăm să dezvoltăm politici și capacități pentru a face față provocărilor și amenințărilor emergente. Aceasta include dezvoltarea unei politici cuprinzătoare pentru prevenirea proliferării ADM și apărarea împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare. * Urmărim adaptarea și reforma structurilor și proceselor Alianței. În acest context, revizuim înființarea în timp de pace a Structurii de comandă a NATO pentru a o face mai flexibilă, mai eficientă și mai eficientă și reformăm procesele de planificare a apărării pentru a promova livrarea la timp a capacităților urmărite de Ghidul Politic Cuprinzător.
46. Transformarea nu este posibilă fără resurse suficiente, prioritizate corespunzător. Ne angajăm să continuăm să oferim, individual și colectiv, resursele necesare Alianței noastre pentru a îndeplini sarcinile pe care le solicităm de la aceasta. Prin urmare, încurajăm națiunile ale căror cheltuieli pentru apărare sunt în scădere să oprească acest declin și să urmărească creșterea cheltuielilor pentru apărare în termeni reali.
47. NATO își menține angajamentul de a consolida sistemele de informații cheie ale Alianței împotriva atacurilor cibernetice. Am adoptat recent o Politică privind apărarea cibernetică și dezvoltăm structurile și autoritățile care să o ducă la îndeplinire. Politica noastră privind apărarea cibernetică subliniază necesitatea ca NATO și națiunile să protejeze sistemele de informații cheie în conformitate cu responsabilitățile lor respective; împărtășiți cele mai bune practici; și să ofere o capacitate de a ajuta națiunile aliate, la cerere, să contracareze un atac cibernetic. Așteptăm cu nerăbdare să continuăm dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică ale NATO și să consolidăm legăturile dintre NATO și autoritățile naționale.
48. Am notat un raport „Rolul NATO în securitatea energetică”, pregătit ca răspuns la misiunea Summit-ului de la Riga. Aliații au identificat principiile care vor guverna abordarea NATO în acest domeniu și au subliniat opțiuni și recomandări pentru activități ulterioare. Pe baza acestor principii, NATO se va angaja în următoarele domenii: fuziunea și schimbul de informații și informații; proiectarea stabilității; promovarea cooperării internaționale și regionale; sprijinirea managementului consecințelor; și sprijinirea protecției infrastructurii energetice critice. Alianța va continua să se consulte cu privire la cele mai imediate riscuri în domeniul securității energetice. Ne vom asigura că eforturile NATO adaugă valoare și sunt pe deplin coordonate și încorporate în cele ale comunității internaționale, care cuprinde o serie de organizații specializate în securitatea energetică. Am încredințat Consiliului în sesiune permanentă să pregătească un raport consolidat cu privire la progresele realizate în domeniul securității energetice pentru a fi examinat de noi la Summit-ul din 2009.
49. Cerințele față de Alianța noastră au crescut în complexitate în ultimii douăzeci de ani, pe măsură ce mediul de securitate sa schimbat și atât sfera misiunilor și operațiunilor noastre, cât și numărul de membri s-au extins. Acest lucru necesită adaptarea și reforma continuă a structurilor și proceselor sediului NATO. Remarcăm progresele înregistrate în acest domeniu, ca parte a transformării generale a NATO; dar mai sunt multe de făcut, inclusiv pentru a beneficia pe deplin de mutarea noastră la o nouă clădire a Cartierului General. În evaluarea locurilor în care trebuie să ne schimbăm, trebuie să folosim pe deplin lecțiile extrase din experiența noastră în îndeplinirea funcțiilor noastre de bază, inclusiv îndeplinirea cerințelor operaționale, de dezvoltare a capacităților, parteneriate și comunicații strategice. Bazându-se pe munca miniștrilor noștri apărării pentru a duce mai departe aspectele de apărare ale transformării, Aliații vor trebui, de asemenea, să ia în considerare modul de a realiza cel mai rapid și mai coerent flux de consiliere solidă politică, militară și de resurse pentru a sprijini procesul nostru de luare a deciziilor consensuale și pentru a îmbunătăți receptivitatea noastră la nevoile operaționale sensibile la timp, inclusiv cele ale comandanților NATO. I-am cerut Secretarului General să tragă o cale de urmat, la timp pentru Summitul din 2009, cu privire la modul de îndeplinire a acestor obiective.
50. Ne exprimăm sincera apreciere pentru ospitalitatea grațioasă pe care ne-a oferit-o Guvernul României. Orașul București a fost locul de desfășurare a celei mai mari reuniuni la nivel înalt a NATO vreodată, evidențiind hotărârea Alianței de a lucra îndeaproape cu Comunitatea Internațională, precum și propria sa contribuție unică la promovarea securității și stabilității într-un mediu strategic în schimbare rapidă. La întâlnirea noastră am luat decizii și am dat direcții suplimentare pentru adaptarea continuă a NATO la acel mediu, prin misiunile și operațiunile sale, prin modernizarea structurilor și capacităților sale, angajarea mai strânsă a altor națiuni și organizații, precum și deschiderea sa continuă către includerea altor state membre. Ne-am consolidat dialogul și cooperarea cu țări și organizații vitale pentru securitatea noastră. Ne vom întâlni din nou anul viitor la Strasbourg și Kehl pentru a sărbători cea de-a 60-a aniversare a NATO, pentru a face bilanțul adaptării acesteia și pentru a oferi direcții suplimentare pentru modernizarea Alianței noastre pentru a face față provocărilor de securitate ale secolului XXI.

---

Summit meetings
of Heads of State and Government

Bucharest, Romania, 2-4 April 2008

Bucharest Summit Declaration

Issued by the Heads of State and Government participating in the meeting of the North Atlantic Council in Bucharest on 3 April 2008

1. We, the Heads of State and Government of the member countries of the North Atlantic Alliance, met today to enlarge our Alliance and further strengthen our ability to confront the existing and emerging 21st century security threats. We reviewed the significant progress we have made in recent years to transform NATO, agreeing that this is a process that must continue. Recognising the enduring value of the transatlantic link and of NATO as the essential forum for security consultations between Europe and North America, we reaffirmed our solidarity and cohesion and our commitment to the common vision and shared democratic values embodied in the Washington Treaty. The principle of the indivisibility of Allied security is fundamental. A strong collective defence of our populations, territory and forces is the core purpose of our Alliance and remains our most important security task. We reiterate our faith in the purposes and principles of the United Nations Charter.
2. Today, we have decided to invite Albania and Croatia to begin accession talks to join our Alliance. We congratulate these countries on this historic achievement, earned through years of hard work and a demonstrated commitment to our common security and NATO’s shared values. The accession of these new members will strengthen security for all in the Euro-Atlantic area, and bring us closer to our goal of a Europe that is whole, free, and at peace.
3. We look forward to the 60th Anniversary Summit in 2009, which will underscore the enduring importance of the transatlantic link. We continue to transform our Alliance with new members; better responses to security challenges, taking into account lessons learned; more deployable capabilities; and new relationships with our partners. The Summit will provide an opportunity to further articulate and strengthen the Alliance’s vision of its role in meeting the evolving challenges of the 21st century and maintaining the ability to perform the full range of its missions, collectively defending our security at home and contributing to stability abroad. Accordingly, we request the Council in Permanent Session to prepare a Declaration on Alliance Security for adoption at the Summit to further set the scene for this important task.
4. We have welcomed to Bucharest a number of our partner nations; Mr. Ban Ki-moon, the Secretary-General of the United Nations; and prominent representatives of other international organisations. Many of today’s security challenges cannot be successfully met by NATO acting alone. Meeting them can best be achieved through a broad partnership with the wider international community, as part of a truly comprehensive approach, based on a shared sense of openness and cooperation as well as determination on all sides. We are resolved to promote peace and stability, and to meet the global challenges that increasingly affect the security of all of us, by working together.
5. The success of this common effort depends greatly on individual commitment. We pay tribute to the professionalism and bravery of the more than sixty thousand men and women from Allied and other nations who are involved in NATO’s missions and operations. We extend our deepest sympathies to the families and loved ones of those who have died or been injured during the course of their duties. Their sacrifices will not be in vain.
6. Euro-Atlantic and wider international security is closely tied to Afghanistan’s future as a peaceful, democratic state, respectful of human rights and free from the threat of terrorism. For that reason, our UN-mandated International Security Assistance Force (ISAF) mission, currently comprising 40 nations, is our top priority. Working with the Afghans, we have made significant progress, but we recognise that remaining challenges demand additional efforts. Neither we nor our Afghan partners will allow extremists and terrorists to regain control of Afghanistan or use it as a base for terror that threatens all of our people. With our ISAF partners, and with the engagement of President Karzai, we will issue a statement on Afghanistan. This statement sets out a clear vision guided by four principles: a firm and shared long-term commitment; support for enhanced Afghan leadership and responsibility; a comprehensive approach by the international community, bringing together civilian and military efforts; and increased cooperation and engagement with Afghanistan’s neighbours, especially Pakistan. We welcome announcements by Allies and partners of new force contributions and other forms of support as further demonstration of our resolve; and we look forward to additional contributions. We welcome as well the appointment of Ambassador Kai Eide, the United Nations’ Secretary-General’s Special Representative for Afghanistan and Head of the United Nations Assistance Mission in Afghanistan (UNAMA), who will provide added impetus and coherence to the international community’s efforts. We welcome the upcoming Paris Conference that will review progress on and strengthen international efforts to further implement the Afghanistan Compact.
7. Our commitment to regional security and stability throughout the Balkans remains steadfast. We praise the prompt, impartial and effective performance by KFOR in the face of violence, and we deplore all attacks against the UN-mandated NATO-led KFOR and other international presences in Kosovo. We reiterate that KFOR will remain in Kosovo on the basis of United Nations Security Council Resolution (UNSCR) 1244 to ensure a safe and secure environment, including freedom of movement, for all people in Kosovo unless the Security Council decides otherwise.
8. In Kosovo, NATO and KFOR will continue to work with the authorities and, bearing in mind its operational mandate, KFOR will cooperate with and assist the United Nations, the European Union and other international actors, as appropriate, to support the development of a stable, democratic, multi-ethnic and peaceful Kosovo. We support UN action to ensure respect for the rule of law and call on all parties to take affirmative steps to prevent and condemn violence in Kosovo. NATO and KFOR welcome the restraint shown thus far by the authorities in Kosovo. We expect continued full implementation of their commitments to standards, especially those related to the rule of law and regarding the protection of ethnic minorities and communities, as well as the protection of historical and religious sites, and to combating crime and corruption.
9. NATO stands ready to play its part in the implementation of future security arrangements. Recalling UNSCR 1244, we note the necessity of maintaining international presences throughout Kosovo, whose efforts contribute to freedom of movement and the flow of people and goods, including border monitoring. We call on all actors of the region to engage constructively and to avoid any actions or rhetoric that could undermine the security situation in Kosovo or in any other part of the region. KFOR will continue close security dialogue with all parties.
10. Today’s information environment, in particular with regard to our operations in Afghanistan and Kosovo, underlines the need for appropriate, timely, accurate and responsive communication with local and international audiences in relation to NATO’s policies and engagement in international operations. We welcome the progress made in enhancing NATO’s strategic communications capability, as demonstrated by the rapid response Media Operations Centre. We also welcome the launching at our Summit of a new NATO TV channel on the internet which will include regular news updates and video reports, in particular from the various regions of Afghanistan. We underscore our commitment to support further improvement of our strategic communications by the time of our 2009 Summit.
11. Experiences in Afghanistan and the Balkans demonstrate that the international community needs to work more closely together and take a comprehensive approach to address successfully the security challenges of today and tomorrow. Effective implementation of a comprehensive approach requires the cooperation and contribution of all major actors, including that of Non-Governmental Organisations and relevant local bodies. To this end, it is essential for all major international actors to act in a coordinated way, and to apply a wide spectrum of civil and military instruments in a concerted effort that takes into account their respective strengths and mandates. We have endorsed an Action Plan comprising a set of pragmatic proposals to develop and implement NATO’s contribution to a comprehensive approach. These proposals aim to improve the coherent application of NATO’s own crisis management instruments and enhance practical cooperation at all levels with other actors, wherever appropriate, including provisions for support to stabilisation and reconstruction. They relate to areas such as planning and conduct of operations; training and education; and enhancing cooperation with external actors. We task the Council in Permanent Session to implement this Action Plan as a matter of priority and to keep it under continual review, taking into account all relevant developments as well as lessons learned.
12. We welcome over a decade of cooperation between the United Nations and NATO in support of the work of the United Nations in maintaining international peace and security. We have developed operational cooperation in peacekeeping through the UN-mandated NATO-led operations in the Balkans and Afghanistan. These shared experiences have demonstrated the value of effective and efficient coordination between the two organisations. Further cooperation will significantly contribute to addressing the threats and challenges to which the international community is called upon to respond. NATO reaffirms its faith in the purposes and principles of the Charter of the United Nations including the exercise of the inherent right of individual or collective self-defence recognised by Article 51 of the UN Charter, as stated in the Washington Treaty. The primary responsibility for the maintenance of international peace and security rests with the United Nations Security Council.
13. NATO is also playing its role in contributing to the implementation by nations of UNSCR 1373 and related UNSCRs in the fight against terrorism, and is lending its support to non-proliferation of Weapons of Mass Destruction by playing its role in contributing to the implementation by nations of UNSCR 1540.
14. NATO-EU relations cover a wide range of issues of common interest relating to security, defence and crisis management, including the fight against terrorism, the development of coherent and mutually reinforcing military capabilities, and civil emergency planning.  Our successful cooperation in the Western Balkans, including with EU operation Althea through the Berlin Plus arrangements, is contributing to peace and security in the region.  In the light of shared common values and strategic interests, NATO and the EU are working side by side in key crisis management operations and will continue to do so.  We recognise the value that a stronger and more capable European defence brings, providing capabilities to address the common challenges both NATO and the EU face.  We therefore support mutually reinforcing efforts to this end.  Success in these and future cooperative endeavours calls for enhanced commitment to ensure effective methods of working together.  We are therefore determined to improve the NATO-EU strategic partnership as agreed by our two organisations, to achieve closer cooperation and greater efficiency, and to avoid unnecessary duplication in a spirit of transparency, and respecting the autonomy of the two organisations.  A stronger EU will further contribute to our common security.
15. We condemn in the strongest terms all acts of terrorism, whatever their motivation or manifestation.  Our nations remain determined to fight this scourge, individually and collectively, as long as necessary and in accordance with international law and UN principles.  Terrorists are using a variety of conventional weapons and tactics, including asymmetric tactics, and may seek to use Weapons of Mass Destruction (WMD) to threaten international peace and security.  We attach great importance to the protection of our populations, territories, infrastructure and forces against the consequences of terrorist attacks.  We will continue to develop and contribute to policies to prevent and counter proliferation, with a view to preventing terrorist access to, and use of, WMD.  We will also continue to support our programme of work to develop advanced capabilities to help defend against terrorist attacks, including through the continuing development of new technologies.  We remain committed to strengthening the Alliance’s ability to share information and intelligence on terrorism, especially in support of NATO operations.  Our Alliance provides an essential transatlantic dimension to the response against terrorism and our nations will continue to contribute to the full implementation of UNSCR 1373 and related UNSCRs, in particular UNSCR 1540, and to the wider efforts of the international community in this regard.  Dialogue and cooperation with other international organisations, as appropriate, and with our partners are essential, and we welcome efforts towards revitalising the implementation of the Partnership Action Plan against Terrorism.  We reiterate our commitment to Operation Active Endeavour, our maritime operation in the Mediterranean, which continues to make a significant contribution to the fight against terrorism.
16. We remain deeply concerned by the continued violence and atrocities in Darfur and call on all parties to cease hostilities.  NATO remains ready, following consultation with and the agreement of the United Nations and the African Union (AU), to support their peacekeeping efforts in the region.  At the request of the African Union, NATO has agreed to provide support to the AU Mission in Somalia and we are prepared to consider further requests for support to this mission.  As an example of our comprehensive approach, we welcome the direct cooperation between NATO and the AU, demonstrated through our recently concluded support to the AU Mission in Sudan and our ongoing support to the African Standby Force.  NATO welcomes the European Union’s EUFOR Chad / Central African Republic operation and the EU’s contribution to stability and security in the region.
17. We reiterate the Alliance’s commitment to support the Government and people of Iraq and to assist with the development of Iraqi Security Forces.  We have responded positively to a request by Prime Minister Al-Maliki to extend the NATO Training Mission-Iraq (NTM-I) through 2009.  We are also favourably considering the Government of Iraq’s request to enhance the NTM-I mission in areas such as Navy and Air Force leadership training, police training, border security, the fight against terrorism, defence reform, defence institution building, and Small Arms and Light Weapons accountability.  NTM-I continues to make an important contribution to international efforts to train and equip Iraqi Security Forces and, to date, has trained over 10,000 members of these forces.  Complementing these efforts, NATO has also approved proposals for a structured cooperation framework to develop NATO’s long-term relationship with Iraq and continue to develop Iraq’s capabilities to address common challenges and threats.
18. NATO’s ongoing enlargement process has been an historic success in advancing stability and cooperation and bringing us closer to our common goal of a Europe whole and free, united in peace, democracy and common values.  NATO’s door will remain open to European democracies willing and able to assume the responsibilities and obligations of membership, in accordance with Article 10 of the Washington Treaty.  We reiterate that decisions on enlargement are for NATO itself to make.
19. Our invitation to Albania and Croatia to begin accession talks to join our Alliance marks the beginning of a new chapter for the Western Balkans and shows the way forward to a future in which a stable region is fully integrated into Euro-Atlantic institutions and able to make a major contribution to international security.
20. We recognise the hard work and the commitment demonstrated by the former Yugoslav Republic of Macedonia¹ to NATO values and Alliance operations.  We commend them for their efforts to build a multi-ethnic society.  Within the framework of the UN, many actors have worked hard to resolve the name issue, but the Alliance has noted with regret that these talks have not produced a successful outcome.  Therefore we agreed that an invitation to the former Yugoslav Republic of Macedonia will be extended as soon as a mutually acceptable solution to the name issue has been reached.  We encourage the negotiations to be resumed without delay and expect them to be concluded as soon as possible.
21. Admitting Albania and Croatia will enhance the Alliance’s ability to face the challenges of today and tomorrow.  These countries have demonstrated a solid commitment to the basic principles set out in the Washington Treaty as well as their ability, and readiness, to protect freedom and our shared values by contributing to the Alliance’s collective defence and full range of missions.
22. We will begin talks immediately with the aim of signing Accession Protocols by the end of July 2008 and completing the ratification process without delay.  During the period leading up to accession, NATO will involve the invited countries in Alliance activities to the greatest extent possible, and will continue to provide support and assistance, including through the Membership Action Plan (MAP).  We look forward to receiving the invited countries’ timetables for reform, upon which further progress will be expected before, and after, accession in order to enhance their contribution to the Alliance.
23. NATO welcomes Ukraine’s and Georgia’s Euro-Atlantic aspirations for membership in NATO.  We agreed today that these countries will become members of NATO.  Both nations have made valuable contributions to Alliance operations.  We welcome the democratic reforms in Ukraine and Georgia and look forward to free and fair parliamentary elections in Georgia in May.  MAP is the next step for Ukraine and Georgia on their direct way to membership.  Today we make clear that we support these countries’ applications for MAP.  Therefore we will now begin a period of intensive engagement with both at a high political level to address the questions still outstanding pertaining to their MAP applications.  We have asked Foreign Ministers to make a first assessment of progress at their December 2008 meeting.  Foreign Ministers have the authority to decide on the MAP applications of Ukraine and Georgia.
24. We remain committed to the strategically important region of the Balkans, where Euro-Atlantic integration, based on democratic values and regional cooperation, remains necessary for lasting peace and stability.  We welcome progress since the Riga Summit in developing our cooperation with Bosnia and Herzegovina, Montenegro and Serbia.  We encourage each of these three countries to use to the fullest extent possible the opportunities for dialogue, reform and cooperation offered by the Euro-Atlantic Partnership, and we have directed the Council in Permanent Session to keep the development of relations with each of these Partners under review..
25. We welcome Bosnia and Herzegovina’s and Montenegro’s decisions to develop an Individual Partnership Action Plan (IPAP) with NATO.  We look forward to ambitious and substantive Action Plans which will further the Euro-Atlantic aspirations of these countries and we pledge our assistance to their respective reform efforts towards this goal.  To help foster and guide these efforts, we have decided to invite Bosnia and Herzegovina and Montenegro to begin an Intensified Dialogue on the full range of political, military, financial, and security issues relating to their aspirations to membership, without prejudice to any eventual Alliance decision.
26. We stand ready to further develop an ambitious and substantive relationship with Serbia, making full use of its Partnership for Peace membership, and with a view to making more progress towards Serbia’s integration into the Euro-Atlantic community.  We reiterate our willingness to deepen our cooperation with Serbia, in particular through developing an IPAP, and we will consider an Intensified Dialogue following a request by Serbia.
27. We expect Serbia and Bosnia and Herzegovina to cooperate fully with the International Criminal Tribunal for the Former Yugoslavia and will closely monitor their respective efforts in this regard.
28. We recall that the NATO-Russia partnership was conceived as a strategic element in fostering security in the Euro-Atlantic area, based on core principles, values and commitments, including democracy, civil liberties and political pluralism.  Looking back at a history of more than a decade, we have developed a political dialogue as well as concrete projects in a broad range of international security issues where we have common goals and interests.  While we are concerned by recent Russian statements and actions on key security issues of mutual concern, such as the Treaty on Conventional Armed Forces in Europe (CFE), we stand ready to continue working with Russia as equal partners in areas of common concern, as envisaged by the Rome Declaration and the Founding Act.  We should continue our common efforts in the fight against terrorism and in the area of non-proliferation of Weapons of Mass Destruction and their means of delivery.  We urge Russia to engage actively in important cooperative offers that have been extended.  We believe that United States-Russia bilateral discussions on missile defence and CFE, among other issues, can make an important contribution in this field.  We believe the potential of the NATO-Russia Council is not fully realised and we remain ready to identify and pursue opportunities for joint actions at 27, while recalling the principle of independence of decision-making and actions by NATO or Russia.  We reaffirm to Russia that NATO’s Open Door policy and current, as well as any future, NATO Missile Defence efforts are intended to better address the security challenges we all face, and reiterate that, far from posing a threat to our relationship, they offer opportunities to deepen levels of cooperation and stability.
29. We note Russia’s ratification of the Partnership for Peace Status of Forces Agreement, and hope that it will facilitate further practical cooperation.  We appreciate Russia’s readiness to support NATO’s ISAF mission in Afghanistan by facilitating transit through Russian territory.  We would welcome deepened NATO-Russia cooperation in support of, and agreed by, the Government of Afghanistan, and look forward to building on the solid work already achieved in training Afghan and Central Asian counter-narcotics officers.  Our continued cooperation under our Cooperative Airspace Initiative and Russia’s support to Operation Active Endeavour in the Mediterranean contribute to our common fight against terrorism.  We also welcome our cooperation on military interoperability, theatre missile defence, search and rescue at sea, and civil emergency planning.
30. We reaffirm that NATO’s policy of outreach through partnerships, dialogue, and cooperation is an essential part of the Alliance’s purpose and tasks.  The Alliance’s partnerships across the globe have an enduring value, contributing to stability and security in the Euro-Atlantic area and beyond.  With this in mind, we welcome progress made since our last Summit in Riga in strengthening NATO’s policy of partnerships and cooperation, and reaffirm our commitment to undertake further efforts in this regard.
31. We value highly the contributions that our partners are making to NATO’s missions and operations.  Seventeen nations outside the Alliance are contributing forces to our operations and missions and many others provide different forms of support.  We will continue to strive to promote greater interoperability between our forces and those of partner nations; to further enhance information-sharing and consultations with nations contributing to NATO-led operations; and to offer partner countries NATO’s advice on, and assistance with, the defence- and security-related aspects of reform.
32. We welcome our Euro-Atlantic Partners at the Bucharest Summit and reiterate the enduring value of the Euro-Atlantic Partnership Council (EAPC) and the Partnership for Peace (PfP) programme.  We remain committed to substantive political discussions and effective cooperation within these frameworks.  We welcome Malta’s return to the PfP and look forward to its active engagement in the EAPC.  We welcome the strengthening of political dialogue through the EAPC Security Forum.  We will give priority to several new practical initiatives, which include building integrity in defence institutions and the important role of women in conflict resolution as outlined in UNSCR 1325.  We value the Euro-Atlantic Disaster Response Coordination Centre’s successes over the past ten years in coordinating NATO and partner countries’ contributions to disaster relief.  We will continue to make full use of the NATO/PfP Trust Funds and of their opening to other partner countries.  We welcome and will continue to support the engagement of all interested Partners across the Euro-Atlantic area in programmes to support defence and broader reforms, including the Individual Partnership Action Plan.  Recalling our Istanbul Summit decision, we are committed to engage our Partners in the strategically important regions of the Caucasus and Central Asia, including by strengthening liaison arrangements in these regions, and will continue dialogue with our Central Asian Partners on Afghanistan.  We appreciate the significant contributions provided by our EAPC Partners to Alliance operations and look forward to working with them to address the security challenges of the 21st century.
33. We are pleased to note the significant progress achieved in the framework of our Mediterranean Dialogue since the Istanbul and Riga Summits.  Political consultations with our Mediterranean Dialogue partners have gained both in frequency and substance, and the meeting held between our Foreign Ministers and their seven Mediterranean Dialogue partners last December contributed to a further deepening of our partnership.  We therefore plan to pursue this momentum through deepening our liaison arrangements, on a voluntary basis, with the region.  Our practical cooperation has grown in several areas, and new opportunities have been created especially in training and education.  We welcome the progress made in the implementation activities of the NATO Training Cooperation Initiative, in the spirit of joint ownership and in the view of launching the NATO Regional Cooperation Course at the NATO Defense College, where two pilot courses were successfully conducted.  We encourage our Mediterranean Dialogue partners to work with us to develop this Initiative further.  The conclusion of Individual Cooperation Programmes (ICP) with Egypt and Israel will help in establishing long-term, structured and effective cooperation with those countries.  We encourage our other Mediterranean Dialogue partners to develop their own ICP in the near future.  We welcome the implementation of the first ever Mediterranean Dialogue Trust Fund project to assist Jordan with the disposal of unexploded ordnance and ammunitions, and the launching of the feasibility study for the Trust Fund project to assist Mauritania with the disposal of ammunitions.  We thank our Mediterranean Dialogue partners for their various contributions to our operations and missions.
34. We welcome the response of four countries in the Gulf region to our offer of cooperation in the framework of the Istanbul Cooperation Initiative (ICI) and encourage other countries of the region to take up that offer.  To that end, we plan to develop our liaison arrangements, on a voluntary basis, with this region.  We are pleased to see their increased interest and participation in NATO training and education activities, and stand ready to enhance our cooperation in this and other fields.  We welcome the progress made in the implementation activities of the NATO Training Cooperation Initiative, in the spirit of joint ownership and in the view of launching the NATO Regional Cooperation Course at the NATO Defense College, where two pilot courses were successfully conducted.  We encourage our ICI partners to work with us to develop this Initiative further.  We encourage our ICI partners to develop an ICP with a view to better structuring our cooperation.  We very much appreciate the support provided by our ICI partners to Alliance operations and missions.
35. The Alliance places a high value on its expanding and varied relationships with other partners across the globe.  Our objectives in these relationships include support for operations, security cooperation, and enhanced common understanding to advance shared security interests and democratic values.  We have made substantial progress in building political dialogue and developing individual Tailored Cooperation Packages with a number of these countries.  We particularly welcome the significant contribution by Australia, Japan, New Zealand and Singapore to NATO-led efforts in Afghanistan.  We also welcome the valuable contributions by the Republic of Korea to efforts which support the NATO-led mission in Afghanistan.  Recognising that each of these countries wishes to pursue a unique degree of relations with NATO, and that other countries may wish to pursue dialogue and cooperation with NATO as well, we reiterate our willingness to further develop existing, and openness to new, individual relationships, subject to the approval of the North Atlantic Council, and at a pace that respects mutual interests in so doing.
36. We reaffirm the continued importance of the Black Sea region for Euro-Atlantic security.  In this regard, we welcome the progress in consolidation of regional ownership, through effective use of existing initiatives and mechanisms.  The Alliance will continue to support, as appropriate, these efforts guided by regional priorities and based on transparency, complementarity and inclusiveness, in order to develop dialogue and cooperation among the Black Sea states and with the Alliance.
37. Ballistic missile proliferation poses an increasing threat to Allies’ forces, territory and populations.  Missile defence forms part of a broader response to counter this threat.  We therefore recognise the substantial contribution to the protection of Allies from long-range ballistic missiles to be provided by the planned deployment of European-based United States missile defence assets.  We are exploring ways to link this capability with current NATO missile defence efforts as a way to ensure that it would be an integral part of any future NATO-wide missile defence architecture.  Bearing in mind the principle of the indivisibility of Allied security as well as NATO solidarity, we task the Council in Permanent Session to develop options for a comprehensive missile defence architecture to extend coverage to all Allied territory and populations not otherwise covered by the United States system for review at our 2009 Summit, to inform any future political decision.
38. We also commend the work already underway to strengthen NATO-Russia missile defence cooperation.  We are committed to maximum transparency and reciprocal confidence building measures to allay any concerns.  We encourage the Russian Federation to take advantage of United States missile defence cooperation proposals and we are ready to explore the potential for linking United States, NATO and Russian missile defence systems at an appropriate time.
39. We reaffirm that arms control, disarmament and non-proliferation will continue to make an important contribution to peace, security, and stability and, in this regard, to preventing the spread and use of Weapons of Mass Destruction and their means of delivery.  We took note of the report prepared for us on raising NATO’s profile in this field.  As part of a broader response to security issues, NATO should continue contributing to international efforts in the area of arms control, disarmament and non-proliferation, and we task the Council in Permanent Session to keep these issues under active review.
40. The Alliance has reduced both its conventional forces significantly from Cold War levels and has reduced nuclear weapons assigned to NATO by over 90%.  Allies have also reduced their nuclear arsenals.  France has reduced the types of its nuclear systems to two, the number of its nuclear delivery vehicles by over half, and has announced it will reduce the number of its nuclear warheads to fewer than 300, with no other weapons beside those in its operational stockpile.  The United Kingdom has reduced to one nuclear system, and has reduced the explosive power of its nuclear stockpile by 75%, and its number of operationally available nuclear warheads to fewer than 160.  The United States has reduced its nuclear weapon stockpile to less than 25% of its size at the height of the Cold War, and decreased tactical nuclear weapons assigned to NATO by nearly 90%.
41. We remain deeply concerned about the proliferation risks of the Iranian nuclear and ballistic missile programmes.  We call on Iran to fully comply with UNSCRs 1696, 1737, 1747 and 1803.  We are also deeply concerned by the proliferation activities of the Democratic People’s Republic of Korea and call on it to fully comply with UNSCR 1718.  Allies reaffirm their support for existing multi-lateral non-proliferation agreements, such as the Nuclear Non-Proliferation Treaty, and call for universal compliance with the Nuclear Non-Proliferation Treaty and universal adherence to the Additional Protocol to the International Atomic Energy Agency (IAEA) Safeguard Agreement and full compliance with UNSCR 1540.  Allies agree to redouble their efforts to fully implement the non-proliferation agreements and relevant UNSCRs to which Allies reaffirm their support and by which they are bound.
42. We fully endorse the statement of the North Atlantic Council of 28 March 2008 and reaffirm the Alliance’s commitment to the CFE Treaty Regime, as expressed in the Alliance’s position contained in paragraph 42 of the 2006 Riga Summit Declaration, the final statement by Allies at the CFE Extraordinary Conference in Vienna and Alliance statements reflecting subsequent developments.  We place the highest value on the CFE Treaty regime with all its elements and underscore the strategic importance of the CFE Treaty, including its flank regime, as a cornerstone of Euro-Atlantic Security.  We are deeply concerned that the Russian Federation has continued its unilateral “suspension” of its legal obligations under the CFE Treaty.  This action does not contribute to our common objective of preserving the long-term viability of the CFE regime and we urge the Russian Federation to resume its implementation.  The current situation, where NATO CFE Allies implement the Treaty while Russia does not, cannot last indefinitely.  We have offered a set of constructive and forward-looking proposals for parallel actions on key issues, including steps by NATO Allies on ratification of the Adapted CFE Treaty and by the Russian Federation on outstanding commitments related to Georgia and the Republic of Moldova.  We believe these proposals address all of Russia’s stated concerns.  We encourage Russian authorities to work cooperatively with us and other concerned CFE States Parties to reach agreement on the basis of the parallel actions package so that together we can preserve the benefits of this landmark regime.
43. We are concerned with the persistence of regional conflicts in the South Caucasus and the Republic of Moldova.  Our nations support the territorial integrity, independence and sovereignty of Armenia, Azerbaijan, Georgia and the Republic of Moldova.  We will continue to support efforts towards a peaceful settlement of these regional conflicts, taking into account these principles.
44. We have already done much to transform our forces and capabilities in line with our political objectives, in particular the priorities laid out in the Comprehensive Political Guidance, and our operational experience. We will continue this process to ensure the Alliance remains able to meet its operational commitments and perform the full range of its missions. Our operations highlight the need to develop and field modern, interoperable, flexible and sustainable forces. These forces must be able to conduct, upon decision by the Council, collective defence and crisis response operations on and beyond Alliance territory, on its periphery, and at strategic distance, with little or no host nation support.  We will also ensure that we have the right kind of capabilities to meet the evolving security challenges of the 21st century, and to do so, we will transform, adapt and reform as necessary.
45. Transformation is a continual process and demands constant and active attention. We therefore support our Defence Ministers’ efforts as they oversee the management of the defence aspects of transformation to ensure NATO remains effective and efficient, especially by pursuing ongoing efforts in the following areas:
    • We must ensure that we provide the forces required for our operations and other commitments. To that end we will continue efforts to be able to deploy and sustain more forces. We are committed to support the NATO Response Force by providing the necessary forces, and to improving the availability of operational and strategic reserve forces for our operations.  We will seek greater domestic support for our operations, including through improved public diplomacy efforts.
    • We will further develop the capabilities required to conduct the full range of our missions and to remedy specific shortfalls. We will work particularly at improving strategic lift and intra-theatre airlift, especially mission-capable helicopters and welcome national initiatives in support of this work, as well as addressing multinational logistics. We will further strengthen information superiority through networked capabilities, including an integrated air command and control system; increased maritime situational awareness; and timely delivery of the Alliance Ground Surveillance capability. We will continue to enhance the capability and interoperability of our special operations forces. Supported by the defence planning processes, we will enhance our efforts to develop and field the right capabilities and forces, with the greatest practicable interoperability and standardisation. This will be furthered by improving trans-Atlantic defence industrial cooperation.
    • We are committed to develop policies and capabilities to deal with emerging challenges and threats. This includes the development of a comprehensive policy for preventing the proliferation of WMD and defending against chemical, biological, radiological, and nuclear threats.
    • We are pursuing the adaptation and reform of the Alliance’s structures and processes.  In this context we are reviewing the peacetime establishment of the NATO Command Structure to make it leaner, more effective and efficient, and reforming defence planning processes in order to promote timely delivery of the capabilities sought by the Comprehensive Political Guidance.
46. Transformation is not possible without sufficient, properly prioritised resources. We are committed to continuing to provide, individually and collectively, the resources necessary for our Alliance to perform the tasks we demand from it. Therefore we encourage nations whose defence spending is declining to halt that decline and to aim to increase defence spending in real terms.
47. NATO remains committed to strengthening key Alliance information systems against cyber attacks. We have recently adopted a Policy on Cyber Defence, and are developing the structures and authorities to carry it out. Our Policy on Cyber Defence emphasises the need for NATO and nations to protect key information systems in accordance with their respective responsibilities; share best practices; and provide a capability to assist Allied nations, upon request, to counter a cyber attack. We look forward to continuing the development of NATO’s cyber defence capabilities and strengthening the linkages between NATO and national authorities.
48. We have noted a report “NATO’s Role in Energy Security”, prepared in response to the tasking of the Riga Summit. Allies have identified principles which will govern NATO’s approach in this field, and outlined options and recommendations for further activities. Based on these principles, NATO will engage in the following fields: information and intelligence fusion and sharing; projecting stability; advancing international and regional cooperation; supporting consequence management; and supporting the protection of critical energy infrastructure. The Alliance will continue to consult on the most immediate risks in the field of energy security. We will ensure that NATO’s endeavours add value and are fully coordinated and embedded within those of the international community, which features a number of organisations that are specialised in energy security. We have tasked the Council in Permanent Session to prepare a consolidated report on the progress achieved in the area of energy security for our consideration at the 2009 Summit.
49. Demands on our Alliance have grown in complexity in the last twenty years, as the security environment has changed and both the scope of our missions and operations and our membership have expanded. This requires continual adaptation and reform of NATO Headquarters’ structures and processes. We note the progress that has been made in this field, as part of NATO’s overall transformation; but more remains to be done, including to get full benefit from our move to a new Headquarters building. In evaluating where we need to change, we need to make fuller use of lessons drawn from our experience in delivering our core functions, including meeting operational, capability development, partnership and strategic communications requirements. Building on our Defence Ministers’ work to take forward the defence aspects of transformation, Allies will also need to consider how to achieve the fastest and most coherent flow of sound political, military and resource advice to support our consensual decision-making, and to enhance our responsiveness to time sensitive operational needs, including those of NATO Commanders. We have requested the Secretary General to chart a path forward, in time for the 2009 Summit, on how to meet these objectives.
50. We express our sincere appreciation for the gracious hospitality extended to us by the Government of Romania.  The city of Bucharest has been the venue of NATO’s largest ever Summit meeting, highlighting the Alliance’s determination to work closely with the International Community as well as its own unique contribution to promoting security and stability in a fast-changing strategic environment.  At our meeting we have taken decisions and given further direction for NATO’s own ongoing adaptation to that environment, through its missions and operations, the modernisation of its structures and capabilities, closer engagement of other nations and organisations, as well as its continuing openness to the inclusion of additional member states.  We have strengthened our dialogue and cooperation with countries and organisations vital to our security.  We will meet again next year in Strasbourg and Kehl to celebrate NATO’s 60th anniversary, take stock of its adaptation, and give further direction for the modernisation of our Alliance to meet the security challenges of the 21st century.

---

[1] în 2008, președintele George W. Bush a făcut presiuni asupra NATO pentru a emite o declarație conform căreia Ucraina și Georgia vor deveni membre în viitor, în ciuda rezervelor agențiilor de informații americane. Cu toate acestea, alianța nu a oferit niciodată niciuneia dintre cele două țări un plan de acțiune formal de aderare, un pas necesar pentru ca acestea să facă acest lucru. [vezi 23]

CITATE CELEBRE DIN ‘CLASICII COMUNISMULUI’

Această galerie conține 7 fotografii.

1818-1883 Karl Marx 1820-1895 Friedrich Engels 1870-1924 Vladimir Ilici Ulianov – LENIN 1878-1953 Iosif Vissarionovici (Ioseb Besarionis dzе Jugashvili) – STALIN 1894-1971 Nikita Hrusciov (Nikita Khrushchev) 1884-1958 Petru Groza 1901-1965 Gheorghe Gheorghiu-Dej 1918-1989 Nicolae Ceausescu 1902-2000 Ion Gheorghe Maurer