Această galerie conține 2 fotografii.
Tribunalul administrativ din Gelsenkirschen/Germania a respins o decizie a municipalității de a bloca înălțarea unui monument în cinstea lui Lenin, „arhitectul revoluției bolșevice” din 1917 – adică al loviturii de stat din Rusia, al cărui regim de teroare a ucis zeci de milioane de oameni nevinovați și a cărui ideologie a impus comunismul vreme de zeci de ani în țările din Blocul Estic, aflate în sfera de influență sovietică Continuă lectura
Această galerie conține 3 fotografii.
22 aprilie 1870 – zi nepieritoare in memoria istoriei mondiale, marcând nașterea unuia dintre cei mai mari impostori și „influenceri” al tuturor timpurilor – „tovarășul Vladimir Ilici Lenin” (1), fondatorul URSS, al Cominternului (Internaționala comunistă) și al doctrinei care ii … Continuă lectura
In epoca, socialul-democrații ruși au fost împărțiți in opiniile lor, cu privire la problema metodei practice de acțiune. Lenin a reprezentat tendința extremă, el a insistat pe o propagandă activistă asiduă, și conflicte imediate și sângeroase, fără jumătăți de măsură sau compromisuri cu burghezia. Problema a fost abordată la un congres secret ținut în străinătate (acum câteva zeci de ani la Stockholm). O majoritate a aderat la doctrina lui Lenin, de unde numele și numele ‘bolșevismului„, sau grup „major”, care, de atunci, și-a desemnat adepții. Ca orice alta mișcare, avea nevoie de finanțare pentru a se impune, a se dezvolta, a pune mana pe putere și, ulterior acaparării acesteia, pentru a rămâne la conducere. (Robert WILTON, RUSSIA’S AGONY)
„TOATĂ PUTEREA SOVIETELOR”…CU SPRIJIN OCCIDENTAL
În perioada dintre „Revoluția din Februarie” și „Revoluția din Octombrie”, bolșevicii au folosit sloganul Вся власть советам („Toată puterea – sovietelor” sau „Toată puterea – consiliilor muncitorilor„) în lupta cu guvernul provizoriu condus de Kerenski.
Aceasta însemna că toate puterile trec către consiliile alese „în mod democratic, prin voința poporului sovietic”. Imaginea publică era larg promovată și se susținea că puterea bolșevică se sprijină pe voința colectivă a acestor soviete, reprezentând o împlinire a sloganului „Toată puterea – consiliilor muncitorilor„.
Pe 7 noiembrie 1917 (25 octombrie, stil vechi), după ce socialiștii câștiga alegerile, bolșevicii răstoarnă guvernul, preiau puterea și instaurează guvernarea totalitară (primul sistem cu PARTID UNIC din istorie). pe care Lenin îl numește „dictatura proletariatului”.
Bazat pe imaginea bolșevică asupra implicării termenului în viața statului, cuvântul „soviet” a fost extins, ca o consecință, la toate grupurile de putere, (de la o delegație sovietică până la vârful ierarhiei sovietice), la autoritatea exprimată de acestea și la efectul voinței lor.
Astfel, parlamentele post-Kerenski la nivel local și republican au fost denumite „soviete” iar în vârful ierarhiei, Sovietul Suprem era organul suprem de conducere al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, formată în mod oficial în 1922.
DICTATURA BOLȘEVICĂ ÎNCEPE CU SPRIJIN GERMAN
In 1917, Vladimir Lenin, aflat în exil în Elveția, împreună cu alți dizidenți, organizează un plan pe care îl prezintă nemților, obținând astfel plecarea lor, in grup, de la Zurich, cu un tren ce urma sa străbată Germania, țara cu care Rusia era atunci în război. Datorita faptului că Lenin și restul dizidenților puteau provoca probleme inamicilor ruși, guvernul german le permite celor 32 de cetățeni ruși, printre care Lenin și soția sa, să călătorească într-o garnitura de tren (anunțata ca „sigilată” – de fapt nesigilata) pe teritoriul lor.- Deutsche Welle:
citește si 
“LENIN A FOST TRIMIS IN RUSIA DE NEMȚI CA O FIOLA CU BACILI”
…ȘI SE CONTINUĂ CU SPRIJIN AMERICAN…
„Bancherii americani – inclusiv cei de la Rezerva Federală, precum și asistentul personal al lui JP Morgan – au oferit imediat revoluționarilor ruși capitalul necesar, cat și un spațiu de birouri în centrul Manhattanului”.
„Liderii comuniști de top nu au fost niciodată atât de ostili omologilor lor din Occident, precum cum sugera retorica” pe care o serveau națiunilor, fiind „destul de prietenoși cu principalii finanțatori ai lumii, cu care au lucrat îndeaproape, atunci când acest lucru s-a potrivit scopurilor lor.” .- G. Edward Griffin, The Creature from Jekyll Island, p.123.
…ȘI BRITANIC
„După cum vom vedea […], revoluția bolșevică a fost finanțată de bancherii și finanțatorii bogați din Londra și New York.”
„Lenin și Troțki erau in cei mai buni termeni cu aceștia, atât înainte de Revoluție, cât și după”.
„Aceste legături ascunse au continuat până astăzi și apar ocazional la suprafață, când descoperim un David Rockefeller care are întâlniri confidențiale cu un Mihail Gorbaciov, în absența sponsorizării guvernului sau a scopului diplomatic”.- G. Edward Griffin, The Creature from Jekyll Island, p. 263-267:
„AVEM BANI CU NEMILUITA LA DISPOZIȚIE”
In intenția sa de instaurare a comunismului pe plan mondial, pentru Lenin sumele cheltuite „in numele cauzei” nu aveau mare importanta. „Emisarii Kominternului călătoreau prin Europa si alte parți ale lumii cu valizele doldora de valuta si ale obiecte de valoare. In acest sens, Lenin ii scria emisarului sau, Angelica Balabanova, la Stockholm: „Draga tovarășă […] nu te uita la bani. Cheltuie milioane, zeci de milioane daca e nevoie. Avem bani cu nemiluita la dispoziție […]”
Balabanova își amintește ca „mari sume de bani încep sa sosească […] cei mai multi pentru plata agenților noștri, care creau mișcări si ziare bolșevice in toata lumea.‘
Rusia se zbătea in ghearele războiului civil, ale bolilor si foametei, dar milioane de ruble din aur erau înghițite de nisipurile mișcătoare ale revoluției mondiale”
–– serial: DRUMUL SPRE COMUNISM
„EXPERIMENTUL LENIN”, LA NIVEL PLANETAR
CE ÎNSEAMNĂ COMUNISM?
„Ce înseamnă comunist? Comunist este un cuvînt latin. Comunist înseamnă comun. Societatea comunistă înseamnă că totul e comun: pămîntul, fabricile, munca în comun, – iată ce înseamnă comunism.” (V. I. Lenin, Opere alese, 1970, Editura Politică, p. 673-695, 2 octombrie 1920)
„Nu am fi rezistat (n. r. noi, comuniștii) nici două zile, dacă nu am fi fost fără milă.”
„CEA MAI MARE CRIMA”
„Am comis nenumărate erori și crima cea mai mare ar fi să nu înțelegem că am depășit măsura.”
DESPRE SISTEMUL BANCAR
„Sistemul bancar trebuie restaurat. Încercarea de a restabili comerțul fără serviciile bancare este la fel ca încercarea de a restabili activitatea musculară fără restabilirea circulației sângelui” (1921)
Dintre toate dizertațiile retoricii bolșevice, acest adevăr evident a fost cel mai dureros de exprimat Industria și comerțul ar putea - cel puțin superficial - să fie tratate ca munca proletară „manuală”, dar banca a avut întotdeauna conotații „capitaliste”.
„JOS CU LITERAȚII FĂRĂ PARTID”
„Problema literară (…) nu poate fi, in general, o chestiune individuală, independentă de cauza generală a proletariatului. Deci, jos cu literații fără partid! Jos cu literații supraoameni! (…) Chestiunea literară trebuie să devină parte integrantă a muncii de partid social-democratic, organizată, planificată și unitară.” (V. I. Lenin, 1905)
„Învățătura lui Marx este atotputernică pentru că este justă. Ea este completă și armonioasă, oferind oamenilor o concepție unitară despre lume, o concepție care nu se împacă cu nici un fel de superstiții, cu nici un fel de idei reacționare, cu nici un fel de apărare a asupririi burgheze. Ea este moștenitoarea legitimă a tot ce a creat mai bun omenirea în secolul al XIX-lea: filozofia germană, economia politică engleză și socialismul francez.” (V. I. Lenin, Trei izvoare şi trei părţi constitutive ale marxismului, 1913)
„… Odată ce s-a ajuns la război, totul trebuie să fie subordonat intereselor războiului, întreaga viață internă a țării trebuie să fie subordonată războiului, cea mai mică ezitare asupra acestui scop este inacceptabilă …” (V.I. Lenin)
„DEMOCRAȚIA ÎNSEAMNĂ EGALITATE”
„Democrație înseamnă egalitate. Se înțelege deci ce uriașă însemnătate are lupta proletariatului pentru egalitate și lozinca egalității, dacă aceasta este just înțeleasă, în sensul desființării claselor. Dar democrația înseamnă numai o egalitate formală. Şi, de îndată ce a fost înfăptuită egalitatea tuturor membrilor societății în ceea ce privește stăpânirea mijloacelor de producție, adică egalitatea muncii, egalitatea salariului, se va pune în mod inevitabil în faţa omenirii problema de a păși mai departe, de la egalitatea formală la cea de fapt, adică la înfăptuirea principiului: „de la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi”.” (V. I. Lenin, Statul și revoluția, 1917)
„RĂZBOIUL CIVIL DIN RUSIA – UN HOLOCAUST AL CREȘTINILOR RUȘI, FINANȚAT DE WALL STREET ȘI BANCHERII DIN LONDRA”
IDENTITATEA LUI LENIN
AMINTIRI DIN COMUNISM 