STALIN, CĂLĂUZITORUL INTELECTUALILOR PROGRESIȘTI

Publicat pe 25 iunie 2020 de Oana IONESCU FIRICA

„Trăiască GENERALISSIMUL STALIN, CĂLĂUZITORUL INTELECTUALILOR PROGRESIȘTI” („Trăiască PACEA”) -Târgoviște,1948

„LIMBA, CA ARMA DE LUPTA”

1951, Universitatea „Victor Babes”, Cluj., Ora de materialism dialectic cu prof. Pavel Apostol

„Limba fiind o creație a întregului popor —cum ne învață I. V. Stalin —și un puternic instrument de luptă pentru desvoltarea societății, întreg poporul muncitor este interesat în studiul și cultivarea limbii naționale, în desvoltarea și îmbogățirea ei necontenită.” [*]

„EXEMPLUL LUMINOS AL UNIUNII SOVIETICE, „PATRIA IUBITA A NAȚIONALITĂȚILOR””

„Socialismul pe care-l construim asigură condițiile înfloririi limbii naționale, așa cum se vede din exemplul luminos al Uniunii Sovietice, patria iubită a naționalităților, care a creat toate condițiile pentru desvoltarea și înflorirea limbilor naționale și a culturii în aceste limbi.„

„CULTIVAREA LIMBII IN LUMINA CONCEPȚIEI STALINISTE”

„Cultivarea limbii în lumina concepției staliniste, folosirea ei deplină ca armă de luptă pentru ridicarea culturală a. maselor muncitoare va deveni un puternic instrument de întărire a patriotismului, de educare a tinerei generații și a tuturor oamenilor muncii în spiritul dragostei de patrie, a devotamentului față de cauza nobilă a construirii socialismului în țara noastră și a întăririi lagărului păcii în lumea întreagă„.

citește si NINA CASSIAN – STALIN E LUMINA

„GENIALA LUCRARE”, „PENTRU CULTIVAREA LIMBII ROMÂNE”

1951, Universitatea „Victor Babes”, Cluj; Acad. Emil Petrovici la orele de slavistica.

„In contrast isbitor cu regimul burghezo-moșieresc, dușman al culturii naționale, statul nostru de democrație populară acordă desvoltării lingvisticii o importanță covârșitoare.„

„Acest sprijin a crescut considerabil în urma apariției genialei lucrări a lui I. V. Stalin « Marxismul și problemele lingvisticii ». I. V. Stalin a arătat importanța funcțiunii primordiale a limbii ca mijloc de comunicare și schimb de idei pentru organizarea producției sociale . și a subliniat rolul ei în viața și progresul societății. Geniala lucrare a lui I. V. Stalin constitue o puternică bază teoretică, atât pentru studiul limbii, cât și un îndreptar pentru cultivarea ei necontenită.”

„Astăzi, când […] învățătura marxist-leninistă cucerește mințile și inimile celor eliberați de exploatare, cunoașterea cât mai adâncă a limbii de către cât mai mulți însemnează făurirea unui puternic « instrument de luptă și desvoltare a societății » – cum numește I. V. Stalin limba.”

„De aceea, Partidul Muncitoresc Român, călăuzindu-se de geniala învățătură stalinistă, a acordat desvoltării lingvisticii o excepțională importanță.”

citește si DESPRE PACE ȘI “ÎNCREDEREA ÎN MARELE POVĂȚUITOR AL LUMII: STALIN”

citește si

DAN DEȘLIU – UN POET STALINIST ANTI-CEAUȘIST

Cântec pentru Stalin

[*] extras din lucrarea semnata de Macrea Dimitrie (1907-1988), Învăţătura lui I. V. Stalin, îndreptar în desvoltarea şi înflorirea activităţii lingvistice în ţara noastră, 1952. [înapoi]

CITATE CELEBRE: Nikita Hrușciov

Publicat pe 22 aprilie 2019 de Oana IONESCU FIRICA

Răspunde

| vezi si CITATE CELEBRE DIN ‘CLASICII COMUNISMULUI

Nikita Sergheevici Hrușciov (Ники́та Серге́евич Хрущёв) (n. 3/15 aprilie1894,Kalinovka, Gubernia Kursk, Imperiul Rus – d. 11 septembrie1971, Moscova, URSS) a condus URSS în timpul Războiului Rece. Secretar general al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice) in perioada 1953-1964 si președinte al Consiliului de Miniștri (1958-1964). Hrușciov a rămas celebru pentru discursul sau secret împotriva lui Stalin si destalinizarea Uniunii Sovietice, pentru susținerea primelor progrese ale programului spațial sovietic cat și pentru o serie de reforme de un relativ liberalism, mai mult sau mai puțin reușite, în unele domenii ale politicii interne. Înlăturat de la putere, în 1964, a fost înlocuit de Leonid Brejnev, in calitate de secretar general al PCUS și de Alexei Kosîghin, ca premier.

CITATE CELEBRE

„Pe lume sunt două opinii, a mea și cea greșită.”

„Nu am fi rezistat (n. r. noi, comuniștii) nici două zile, dacă nu am fi fost fără milă.” (Nikita Hrușciov, in 1956, citându-l pe Lenin)

„Stalin nu a știut să se oprească! În vremea lui Stalin, termenul de „dușman al poporului” a fost folosit împotriva tuturor celor care i s-ar fi putut opune, iar acest fapt s-a concretizat in cea mai crudă represiune”, cu „violarea tuturor normelor de legalitate revoluționară”.”

„Stalin și-a demonstrat într-o întreagă serie de cazuri intoleranța, brutalitatea și abuzul de putere … adesea alegea calea represiunii și anihilării fizice, nu doar împotriva unor dușmani adevărați, ci și împotriva unor indivizi care nu comiseseră nicio crimă împotriva partidului sau împotriva guvernului sovietic.” (The New York Times, 1956-05-06)

„Toată lumea care se bucură de reușitele din țara noastră, de victoriile Partidului nostru condus de marele Stalin, vor găsi un singur cuvânt pentru câinii mercenari și fasciști ai găștii troțkisto-zinovieviste. Acel cuvânt este execuția.” (Nikita Hrușciov, Taubman 2003, p. 98.)

„[…] străpungerea dușmanului în zona Kiev, încercuirea grupului nostru și distrugerea Armatei a 37-a. […] Toate acestea au fost stupide și, din punct de vedere militar, o dovadă de ignoranță, incompetență și analfabetism. … Iată rezultatul refuzului de a face un pas înapoi. Nu am putut să salvăm acești soldați deoarece nu i-am retras, și ca urmare pur și simplu i-am pierdut. … Și totuși se putea să nu fie lăsate să se întâmple acestea.” (Khrushchev 2004, pp. 349–350)

„Pun succesele Ucrainei pe seama poporului ucrainean în ansamblul lui. Nu voi mai da alte detalii, dar în principiu e foarte ușor de demonstrat. Eu însumi sunt rus, și nu vreau să-i jignesc pe ruși.” (Khrushchev 2006, pp. 16–17)

Vezi și:

„PĂMÂNTUL AR TREBUI SĂ FIE PRESĂRAT CU PLUGURI”

PANTOFUL LUI HRUSCIOV

CUM AU GONIT PORCII AUTOHTONI CONSILIERII SOVIETICI DIN ROMÂNIA

PORUMBUL DISCORDIEI SAU CUM ERA SĂ EXPLODEZE MĂMĂLIGA SOVIETICĂ LA BUCUREȘTI

REALIZĂRILE PATRIEI

DIVORȚ LA NIVEL ÎNALT

PETRU GROZA – citate celebre si confesiuni

Publicat pe 25 august 2016 de Oana IONESCU FIRICA

| VEZI ȘI: CITATE CELEBRE DIN ‘CLASICII COMUNISMULUI

„I-AM SARUTAT PICIOARELE LUI STALIN”

„M-am apropiat de el. Acesta (n.r. Stalin) stătea pe un soi de cotineață, ceva mai înaltă ca podeaua. M-am aruncat în genunchi, i-am sărutat picioarele și i-am spus: „În sfârșit mi-am atins idealul de mic copil. Ziua asta va fi cea mai frumoasă zi din viața mea. Stalin, vădit impresionat, m-a luat de braț, m-a ridicat, m-a îmbrățișat. Îi făcuse o impresie deosebită circul meu și pe urmă l-am câștigat. Eram un teatralist fără pereche!”

VEZI SI: PETRU GROZA – UN „BARON” DE LUX, IN SLUJBA COMUNIȘTILOR

„Cine vorbește cu Generalissimul Stalin știe ce-i de făcut, cel puțin pentru un an.”

„Eu am învățat de la fostul meu șef politic din două guverne, mareșalul Averescu, că atunci când trebuie să iei o măsură, merită să rămână discretă, prin natura lucrului, nici nu trebuie să te gândești la ea, măcar cu cinci minute înainte. Dacă te gândești la ea prea mult, atunci capul tău, o comunică mai departe căciulei, și apoi tot așa mai încolo, până ajunge să se difuzeze, înainte să fie luată.”

„Americanii joacă acum cartea evreilor şi într-o ţară unde avem 400.000 de evrei, cu câteva zeci de mii infiltrați în aparatul nostru de stat, economic, politic și cultural, nu este greu de jucat această carte. Nu vă faceți iluzii că îi puteți schimba. Negustorii de ieri, fabricanții de ieri, jucătorii de la bursa neagră nu-i puteți transforma, chiar dacă vin şi vă demonstrează că l-au citit pe Marx și că-l studiază pe Lenin […] (Petru Groza într-o discuție cu Emil Bodnăraş, 23 iunie 1949)

„Plin de evrei, peste tot evrei […] Sioniștii sunt foarte bune elemente pentru coloana a cincea [în România.] […] Noi nu dăm muncă inginerului al cărui tată este declarat chiabur, dar primim și încredințam posturi de comandă coloanei a cincea sioniste, pentru simplul fapt că știu să se lipească de partid.” (Petru Groza într-o discuție cu Emil Bodnăraş, 23 iunie 1949 – prof. Gheorghe Buzatu în „Dosarele Istoriei„; versiunea integrală a stenogramei prelevate de Sulamita Bloch-Constantinescu, v. Buzatu şi Cîrstea (2010: 328-338).

„Pierderea acestor insule va însemna doar scăderea (n.r. producţiei) de icre negre. Există însă pericolul colmatării Canalului Sulina al Dunării, ceea ce înseamnă ca România să fie ruptă de Marea Neagră. Colmatarea însă a prieteniei dintre România și U.R.S.S. reprezintă un pericol și mai mare. Poporul român este interesat în primul rând în menținerea acestei prietenii.” (*) (Petru Groza, 3 februarie 1948, cu prilejul prezenței la Moscova a delegației guvernamentale a României, care urma să semneze Tratatul de prietenie, colaborare și asistenţă mutuală cu U.R.S.S.)

„Noi trebuie să pășim la hotărâri eroice. Nu mai putem merge în vechiul ritm (…) Noi trebuie să mergem în pas cu marele nostru vecin de la răsărit. Nu putem sta în urmă, fiindcă, dacă am face astfel, am fi înghițiți, am fi rași, din punct de vedere cultural. Ca să nu fim striviți şi noi, trebuie să ne adaptăm, să ne aliniem realității (…)” (Petru Groza, în ședința de guvern, decembrie 1945)

Petru Groza le pretindea miniștrilor să-l informeze unde pleacă în ţară și de ce, cât si pe unde intenționează sa se afișeze in București. Mihai Ralea: „Pe Calea Victoriei avem voie?” Groza: „Aveți voie, dar n-aveți rost!”

„Armata sovietică este aici, dar noi am adus-o? Noi am făcut războiul? Războiul acesta nu l-am făcut şi nu l-am pierdut noi (n.r. Frontului Plugarilor.) Armistițiul nu l-am încheiat noi, ci partidele istorice. Noi am dus numai sarcinile acestui armistițiu şi am mers cu curaj înainte (…)” (Petru Groza, 1946)

„căci eu n-am să mă pretez să stau să aștept pe la ușile tribunalului din Paris, ca să mă cheme magistrații din Patagonia și din Australia, ca să intru să mă întrebe când vor voi dumnealor.” (Petru Groza, referitor la delegația României care urma să participe la Conferința de Pace de la Paris, în august 1946, din componenta căreia care a refuzat să facă parte)

(*) Propunerea lui Viaceslav Molotov, ca România sa cedeze Uniunii Sovietice cinci insule de pe brațul Chilia al Dunării. Uniunea Sovietică a preluat, la 23 mai 1948, Insula Şerpilor, fiind încălcate astfel prevederile Tratatului de Pace de la Paris din 1947. Cedarea s-a realizat prin semnarea unui simplu proces verbal de către Nikolai Pavlovici Sutov, prim-secretar al ambasadei sovietice la Bucureşti, şi Eduard Mezincescu, reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe al R.P.R.

Citește și

Urmașii „burghezului roșu”, Petru Groza

GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ – citate, confesiuni si discursuri celebre

Publicat pe 1 aprilie 2016 de Oana IONESCU FIRICA

| VEZI ȘI: CITATE CELEBRE DIN ‘CLASICII COMUNISMULUI

**Gheorghe Gheorghiu-Dej (8 noiembrie 1901–19 martie 1965)**

Gheorghiu-Dej a fost liderul comunist al României de după război și, pentru o perioada, președinte al Consiliului de miniștri RPR. După fraudarea alegerilor din 1946 și ascensiunea comuniștilor la putere cu ajutorul armatei de ocupație sovietice, inclusiv cu sprijin occidental, România intră în sfera de influență a URSS. Comunist de vocație, Gheorghiu-Dej și-a început cariera în 1933, când a fost arestat în urma grevelor de la atelierele CFR Grivița și condamnat la 12 ani de muncă silnică.

citește si EVADAREA LUI DEJ

După 23 august 1944, susținut de Stalin, preia conducerea PMR și acaparează întreaga putere în stat, elimină partidele istorice și forțează abdicarea Regelui Mihai la 30 decembrie 1947. Proclamă Republica Populara Română ca stat subordonat sovieticilor.

Lovitura sa de teatru a fost eliminarea, în 1952, de la conducerea PRM a grupului de comuniști cu școala la Moscova: Ana Pauker, Vasile Luca și Theohari Georgescu. Înlăturarea acestor rivali politici, vechi cominterniști, a fost posibilă cu acordul lui Stalin. Procedura nu era un precedent, Stefan Foriș dar ulterior si Lucrețiu Pătrășcanu (în aprilie 1954) fiind in egala măsura sacrificați.

În 1958, după retragerea trupelor sovietice din țară, Dej se distanțează, într-o oarecare măsura, de Moscova, linie politica pe care va merge si succesorul sau, Nicolae Ceaușescu. La moartea lui Dej, în 1965, România era o altă țară decât cea din 1945. Clasa politică tradițională fusese lichidată. Puterea se afla în exclusivitate în mâinile Partidului Muncitoresc Român. Industria, finanțele, comerțul erau naționalizate. Țărănimea fusese colectivizată. Gheorghiu-Dej poartă răspunderea victimelor comunismului, însă în plan economic i se atribuie si succese, precum industrializarea și electrificarea țării.

„ARMATA TREBUIE REEDUCATĂ”

„A rămas în armată un număr foarte mare de reacționari. Armata trebuie reeducată și reacționarii scoși afară din cadrele ei.” (Gheorghe Gheorghiu-Dej, 3 aprilie 1946; „Gh. Gheorghiu-Dej la Stalin. Stenograme, note de convorbire, memorii, 1944-1952”; editori Dan Cătănuş şi Vasile Buga, I.N.S.T., București, 2012)

„SARCINA POPORULUI ROMÂN”

„Sarcina actuală a poporului român de a mobiliza toate forțele și resursele ţării pentru a duce până la capăt, alături de Armata Roşie, lupta pentru stârpirea hitlerismului, sarcinile actuale de nimicire a fascismului din ţară, de împlinire sinceră şi loială a condițiilor armistițiului, de realizare a unei politici de prietenie cu aliații şi în special cu Uniunea Sovietică, apărarea intereselor muncitorimii şi a întregului popor, prin înfăptuirea unei reale democraţii progresiste, cer în primul rând desăvârşirea unităţii de acțiune a clasei muncitoare.” (Gheorghe Gheorghiu-Dej, la şedinţa comună a Comitetului Central al Partidului Comunist din România (PCdR) şi al Partidului Social Democrat (PSD), 2 octombrie 1944)

„TREBUIE SĂ LOVIȚI MAI DEPARTE„

„Răsturnarea regimului hitlerist al lui Antonescu a însemnat o mare victorie în drumul spre libertatea deplină. Dar nu trebuie să vă lăsaţi îmbătați de succes. Lupta nu a încetat. Trebuie să loviți mai departe rămășițele bandelor legionare, actualul pericol intern, şi pe sprijinitorii lor, să luptați pentru curățirea întregii vieți publice, a aparatului de stat, a instituțiilor, de ultima rămășiță fascistă. Tovarăși muncitori, legionarii trebuiesc zvârliți afară din fabrici. Fascismul trebuie strivit. Am cucerit astăzi libertatea. Dar ea trebuie consolidată.” (Gheorghiu-Dej, ziarul ”România liberă”, nr. 16, 31 august 1944)

„SĂ NU-I SPERIEM„

„Când va fi nevoie, putem să facem şi confiscarea pădurilor, dar în program nu scriem nimic, ca să nu-i speriem.” (n.r. – pe alegători)“(extras din stenograma întâlnirii dintre Gheorghiu-Dej si Stalin, aprilie 1946, citată în volumul „Gh. Gheorghiu-Dej la Stalin“ (Ioan Chiper, Dan Cătănuş)

„FIECARE PAS INAINTE ESTE FRÂNAT”

„Fiecare pas înainte în dezvoltarea industriei noastre socialiste și în mecanizarea agriculturii este frânat de lipsa de energie electrică.” (Gheorghe Gheorghiu-Dej, în „Raport asupra planului de electrificare a ţării“, publicat în 1951, referitor la planul de electrificare pe 10 ani, aprobat în octombrie 1950, în plenara CC al P.M.R.)

DESPRE STALIN

„După prima mea întâlnire cu Generalissimul,(n.r. Stalin) nu am putut literalmente să mănânc şi să dorm.” (Gheorghe Gheorghiu-Dej, conform lui Andrei Vîşinski, în jurnalul său, citat de Ioan Chiper şi Dan Cătănuş)

„Stalin m-a căutat printre ceilalți, m-a luat de mână şi mi-a indicat locul de lângă el, spunând că aşa vrea să fie fotografiat. Drept să-ţi spun, mi-a făcut plăcere.” (Gheorghe Gheorghiu-Dej, după congresul al XIX-lea al PC al URSS din octombrie 1952, referitor la faptul a primit cadou, de la Moscova, o fotografie-tablou în care este „imortalizat” așezat în dreapta lui Stalin (Paul Sfetcu))

DESPRE IDEOLOGIA MARXIST- LENINISTĂ

„La baza Partidului Muncitoresc Român noi am pus ideologia de clasă a proletariatului – ideologia marxist – leninistă”, adică „învățătura lui Marx, Engels, Lenin și Stalin.” (Gheorghe Gheorghiu-Dej, in Raportul politic al Comitetului Central, prezentat la Congresul de unificare a P.C.R. cu P.S.D., în februarie 1948)

DESPRE PRESĂ

„Gazeta trebuie să fie nu numai un mobilizator, dar trebuie să orienteze, trebuie să fie si un organizator, un conducător. Despre rolul presei, vă rog să mai studiați felul cum pun clasicii marxism-leninismului chestiunea. Nu poți scrie un articol bun despre o problemă sau alta dacă nu analizezi această problemă (…) Astfel riscăm să vorbim în general, să dăm foarte multe citate din clasici, dar uneori să le potrivim ca nuca în perete. Deci, studierea temeinică a problemei înainte de a scrie.” (Gheorghe Gheorghiu-Dej, in ședința cu redactorii presei centrale si locale, din 2 iulie 1952, la sediul Comitetului Central al P.M.R.| A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 33/1956, f. 3.)

„[…] Trebuie să prezentăm lucrurile serios, n-avem nevoie de propagandă ieftină. […] Cu discursuri cu «mult prea iubitul» nu se construiește socialismul. Cei care își închipuie că pot imprima un caracter mobilizator, conducător, presei noastre, scriind articole pe vârf de condei, goale de conținut, se înșeală.” (Gheorghe Gheorghiu-Dej, in ședința cu redactorii presei centrale si locale, din 2 iulie 1952, la sediul Comitetului Central al P.M.R | A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 33/1956, f. 95.)

DESPRE COLECTIVIZARE

„Mergeți la țăranul aşa-zis țăran. N-are cum să fie un țăran care să nu aibă câteva păsări, câteva găini, rațe. Trebuie să ne gândim ca în această perioadă țăranul să plătească. Nu plătește, executarea!.” (Gheorghe Gheorghiu-Dej, la plenara CC al PMR din 15-16 mai 1950)

DESPRE CULTUL PERSONALITĂȚII

citește si CULTUL PERSONALITĂȚII: DE LA DEJ LA CEAUȘESCU

„Încă în 1952 am convocat la Comitetul Central redactorii presei centrale, locale, corespondenții, activul Comitetului Central, cadrele de partid cu munci de răspundere. Le-am arătat ce daune aduc partidului prin acea propagandă deșănțată pe care o patronau, prezentând întâlnirile tov. Dej cu muncitorii din activul economic, gospodăresc, într-o lumină romanțioasa si într-un fel încât toată lumea să creadă că este suficientă această întâlnire între tovarășul Gheorghiu si câteva persoane solicitante pentru ca lucrurile ridicate de ele să se realizeze.” (Gheorghe Gheorghiu-Dej; Paul Niculescu-Mizil, op. cit., pp. 31-33)

citește si TOVARĂȘUL GHEORGHIU-DEJ CRITICĂ CULTUL PERSONALITĂȚII LUI GHEORGHIU-DEJ

.Vezi și:

CITATE CELEBRE DIN ‘CLASICII COMUNISMULUI’

PORTRETUL UNUI COMUNIST: GHEORGHIU-DEJ

CUM AJUNGE APOSTOL PRIM-SECRETAR PMR SI GHEORGHIU-DEJ PREMIER

CITATE CELEBRE: Lenin

Publicat pe 14 octombrie 2015 de Oana IONESCU FIRICA

| Vezi și: CITATE CELEBRE DIN „CLASICII COMUNISMULUI”

CE ÎNSEAMNĂ COMUNISM?

„Ce înseamnă comunist? Comunist este un cuvînt latin. Comunist înseamnă comun. Societatea comunistă înseamnă că totul e comun: pămîntul, fabricile, munca în comun, – iată ce înseamnă comunism.” (V. I. Lenin, Opere alese, 1970, Editura Politică, p. 673-695, 2 octombrie 1920)

Delegates to the second congress of the Comintern at the Uritsky Palace in Petrograd | Magazine Krasnay Panorama (Red Panorama) issue 8 Apr 24, 1924

„Nu am fi rezistat (n. r. noi, comuniștii) nici două zile, dacă nu am fi fost fără milă.”

„CEA MAI MARE CRIMA”

„Am comis nenumărate erori și crima cea mai mare ar fi să nu înțelegem că am depășit măsura.”

DESPRE SISTEMUL BANCAR

„Sistemul bancar trebuie restaurat. Încercarea de a restabili comerțul fără serviciile bancare este la fel ca încercarea de a restabili activitatea musculară fără restabilirea circulației sângelui” (1921)

Dintre toate dizertațiile retoricii bolșevice, acest adevăr evident a fost cel mai dureros de exprimat Industria și comerțul ar putea - cel puțin superficial - să fie tratate ca munca proletară „manuală”, dar banca a avut întotdeauna conotații „capitaliste”.

„JOS CU LITERAȚII FĂRĂ PARTID”

„Problema literară (…) nu poate fi, in general, o chestiune individuală, independentă de cauza generală a proletariatului. Deci, jos cu literații fără partid! Jos cu literații supraoameni! (…) Chestiunea literară trebuie să devină parte integrantă a muncii de partid social-democratic, organizată, planificată și unitară.” (V. I. Lenin, 1905)

„Învățătura lui Marx este atotputernică pentru că este justă. Ea este completă și armonioasă, oferind oamenilor o concepție unitară despre lume, o concepție care nu se împacă cu nici un fel de superstiții, cu nici un fel de idei reacționare, cu nici un fel de apărare a asupririi burgheze. Ea este moștenitoarea legitimă a tot ce a creat mai bun omenirea în secolul al XIX-lea: filozofia germană, economia politică engleză și socialismul francez.” (V. I. Lenin, Trei izvoare şi trei părţi constitutive ale marxismului, 1913)

„… Odată ce s-a ajuns la război, totul trebuie să fie subordonat intereselor războiului, întreaga viață internă a țării trebuie să fie subordonată războiului, cea mai mică ezitare asupra acestui scop este inacceptabilă …” (V.I. Lenin)

Sub stindardul marelui Lenin, sub conducerea marelui Stalin, vom câștiga! | Afiș al Departamentului de propagandă și agitație al Comitetului orașului Tjumen al PCUS (B.): Numărul ziarului Comitetului orașului Tiuman al PCUS (B.) și al sovieticului oraș al deputaților muncitorilor „Banner roșu” , Tiumen, 7 mai 1942, Nr. 32 Si articolul: „Mai mult ajutor pentru front. În orașul nostru, la fabrica „Mecanică”, a început mișcarea eroilor muncii – mii de Stakhanovisti îndeplinind normele pentru o mie sau mai multe procente …”

„DEMOCRAȚIA ÎNSEAMNĂ EGALITATE”

„Democrație înseamnă egalitate. Se înțelege deci ce uriașă însemnătate are lupta proletariatului pentru egalitate și lozinca egalității, dacă aceasta este just înțeleasă, în sensul desființării claselor. Dar democrația înseamnă numai o egalitate formală. Şi, de îndată ce a fost înfăptuită egalitatea tuturor membrilor societății în ceea ce privește stăpânirea mijloacelor de producție, adică egalitatea muncii, egalitatea salariului, se va pune în mod inevitabil în faţa omenirii problema de a păși mai departe, de la egalitatea formală la cea de fapt, adică la înfăptuirea principiului: „de la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi”.” (V. I. Lenin, Statul și revoluția, 1917)

Ordinul Imperial din 1886 cu privire la atribuirea drepturilor nobilimii ereditare membrilor familiei lui Vladimir Ulyanov (Lenin)

Măgarii şi libertatea. (Dedicație pentru zmeu)

Publicat pe 30 iulie 2015 de Oana IONESCU FIRICA

Răspunde

| citește si Zece membri de partid

Alexandru Osvald Teodoreanu (Păstorel))

Măgarii, odată, sfat țineau în turmă.
Au vorbit cei tineri mai întâi; pe urmă,
Lovind cu piciorul de trei ori pământul,
A făcut tăcere şi a luat cuvântul
Un bătrân. Cu toții smeriți ascultau,
Căci, pe cât se spune, printre dânşii n-au
Avut niciodată în împărăţie
Un măgar ca dansul mai de măgărie.
În fata-i nici unul nu crâcnea măcar:
Era cel mai tare şi mare măgar.

„Fraţi(le zise dansul potrivindu-şi glasul)!
Libertăţii noastre cred că-i sună ceasul.
Pentru vecinicie, vechi regim, dispari!
Căci la vremuri nouă, vrem şi noi măgari!
Ierarhie? Lege? Le vom face scrob!
De-acuma nici unul nu mai fie rob!
Să nu ne mai pese de păstor şi nici
De stăpân şi bice: suntem bolşevici!
Clipa mântuirii de când o aştept!
Omul e despotic, barbar şi nedrept.
În puf îşi răsfaţa javra lui de fox
Şi noi stăm în iesle! Nu-i un paradox?

Nu-i o nedreptate din cele mai crude?
Dar cine ne ştie şi cine ne-aude?
De mâncam bătaie, de trăim sau ba,
Ce le pasă celor de la S.P.A.?
Pentru Comitetul plin de putregaiuri
Suntem o insultă şi-un pretext ce ceaiuri!
– Răcni revoltatul din adâncul guşii –

Au ajuns măgarii mai tembeli ca ruşii!”

Şi spre-a da o pildă, însuşi oratorul
Zvârli din copită, omorând păstorul.
Atunci, în urale, tribul urechet
Izbucni făcându-l şef de soviet.
Stăpânul, argaţii veniră la rând.
I-au ucis măgarii pe toţi, până când,
Nemaifiind oameni în acest infern,
Au ajuns să vie dânşii la guvern.

Toate, cale-vale, au mers până-n iarnă,
Dar când începură fulgii albi să cearnă
Frigul şi tristeţea pe satul pustiu,
Un măgar mai tânăr zise: „Bine, ştiu
Că-i frumos regimul libertăţii, dar
Observ că ovăzul ni se dă mai rar.
Aveam înainte fân, de toate cele,

Iar acum nici paie n-ai fără cartele.
De ce să ucideţi sluga şi stăpânul,
Când nu ştie nimeni să cosească fânul?
Nu erau comisii de-aprovizionare,
Nici măgari miniştri, dar era mâncare!”

N-avu timp sărmanul să sfârşească! Şeful
A şi dat porunca – vrând să-i taie cheful
De-a vorbi – să fie ucis veneticul,
Motivând sentinţa: pact cu inamicul.
Şi, spre siguranţă, ca să-şi ţină gura
Şi ceilalţi supuşi, întronă cenzura ;
Iar pentru aceia ce-or avea-ndrăzneală
Atacând Guvernul, Curtea Marţială.

„Poate ghilotina şi cu puşcăria
Să vă mai deprindă cu democraţia”,
Le explică şeful, foarte încântat
C-a-ntrodus regimul cel mai democrat.

Dar fânul şi orzul fiind tot mai rari,
A pierit de foame ţara de măgari.
Şi în faţa bietei turme decedate
A murit şi şeful…
Dulce libertate!

Morala
Auzii povestea nu ţin minte când.
Cum am cumpărat-o, tot aşa o vând.
De morală însă nu mă întrebaţi:
Să v-o tălmăcească domnii democraţi.

citește si

PERLELE LUI PĂSTOREL

MIHAIL SADOVEANU – UN COMUNIST „LUMINAT”

Nicolae. D. Cocea, comunistul care a vegheat „trecerea în adormire” a Masoneriei române și trezirea presei de stânga din România

ARGHEZI REFUZA SUMA DE 200.000(*) LEI OFERITA DE PCR, CA SA SCRIE UN ARTICOL FAVORABIL

CITATE CELEBRE: Friedrich Engels

Publicat pe 22 iunie 2015 de Oana IONESCU FIRICA

| VEZI ȘI: CITATE CELEBRE DIN ‘CLASICII COMUNISMULUI

„Să tremure clasele conducătoare la o revoluție comunistă. Proletarii nu au nimic de pierdut decât lanțurile lor. Au o lume de câștigat ”.

Friedrich Engels, Manifestul comunist

„În acest sens, teoria comuniștilor poate fi rezumată într-o singură propoziție: Abolirea proprietății private.”

„Pe scurt, comuniștii de pretutindeni susțin fiecare mișcare revoluționară împotriva ordinii sociale și politice existente.
Toate aceste mișcări aduc în prim plan, ca pe o chestiune principală, problema proprietății, indiferent de gradul său de dezvoltare la momentul respectiv.
În cele din urmă, ei lucrează peste tot pentru unirea și acordul partidelor democratice din toate țările.
Comuniștii disprețuiesc să-și ascundă punctele de vedere și scopurile.
Ei declară în mod deschis că scopurile lor nu pot fi atinse decât prin răsturnarea forțată a tuturor condițiilor sociale existente. Proletari din toate țările, uniți-vă!”

Friedrich Engels, Manifestul comunist

„Executivul statului modern nu este decât un comitet pentru gestionarea afacerilor comune ale întregii burghezii.”

Friedrich Engels, Manifestul comunist

„Statul nu este nicidecum o forţă impusă societății din afară; el nu este, de asemenea, nici «realizarea ideii morale», «imaginea și realitatea rațiunii», după cum susține Hegel^,Statul este, dimpotrivă, un produs al societății pe o anumită treaptă de dezvoltare; el stă mărturie faptului că aceasta societate s-a încurcat într-o contradicție de nerezolvat cu sine însuși, că s-a scindat în antagonisme de neîmpăcat, din care nu este în stare să se elibereze. Dar pentru ca aceste antagonisme, aceste clase cu interese economice contradictorii să nu se macine unele pe altele şi să nu macine şi societatea într-o luptă stearpă, a devenit necesară o forţă care, stînd în aparență deasupra societății, să atenueze conflictul, să-l ţină în limitele «ordinii». Această forţă, ieșită din sînul societăţii, dar care, situîndu-se deasupra ei, se înstrăinează din ce în ce mai mult de ea, este statul“

„Originea familiei, a proprietăţii private şi a statului“, care în 1894 a apărut la Stuttgart în a 6-a ediţie, p. 177-178, ediţia a 6-a germană)^[

„…A doua caracteristică a statului este instituirea unei forţe publice care nu mai coincide nemijlocit cu populația, care se organizează ea însăși ca o forţă armată. Această forţă publică distinctă este necesară, deoarece de la scindarea societății în clase organizarea armată de sine stătătoare a populaţiei a devenit imposibilă… Această forţă publică există în orice stat; ea constă nu numai din oameni înarmaţi, ci şi din accesorii materiale, închisori şi instituţii de constrîngere de tot felul, pe care societatea gentilică (de clan) nu le-a cunoscut…“

K. Marx şi F. Engels. Opere, vol. 21, Bucureşti, Editura politică, 1965, p. 165-166. – Nota red. Editurii Politice

„…Forţa publică se întărește însă pe măsură ce se ascut contradicțiile de clasă din cadrul statului și, pe măsură ce statele învecinate devin mai mari, și populația lor creşte. Aruncați o privire asupra Europei noastre de astăzi, în care lupta de clasă şi goana după cuceriri au ridicat forţa publică pe o asemenea culme, încât amenință să înghită întreaga societate și statul însuși…“

K. Marx şi F. Engels. Opere, vol. 21, Bucureşti, Editura politică, 1965, p. 166. – Nota red. Editurii Politice

„Statul nu a existat deci dintotdeauna. Au existat societăţi care au scos-o la capăt fără el, care nici idee n-aveau despre stat şi despre puterea de stat. Pe o anumită treaptă a dezvoltării economice, legată în mod necesar de scindarea societăţii în clase, statul a devenit, ca urmare a acestei scindări, o necesitate. Ne apropiem acum cu pași repezi de o treaptă de dezvoltare a producţiei pe care existenţa acestor clase nu numai că încetează de a fi o necesitate, dar devine o adevărată piedică pentru producție. Clasele vor dispărea tot atît de inevitabil precum au luat ființă în trecut. O dată cu ele va dispărea în mod inevitabil şi statul. Societatea, care va organiza în chip nou producţia pe baza asocierii libere şi egale a producătorilor, va trimite întreaga mașină de stat acolo unde-i va fi atunci locul: la muzeul de antichități, alături de roata de tors şi de toporul de bronz“

K. Marx şi F. Engels. Opere, vol. 21, București, Editura politică, 1965, p. 168-169. – Nota red. Editurii Politice

„Familia individuală modernă se întemeiază pe sclavia deschisă sau ascunsă a soției … În centrul familiei stă burghezul și soția lui reprezintă proletariatul ”.

Friedrich Engels, Originea familiei, a proprietății private și a statului

„Dar degradarea femeilor s-a răzbunat pe bărbați și i-a degradat și pe ei, până când s-au scufundat în urâciunea iubirii băieților”.

Friedrich Engels, Originea familiei, a proprietății private și a statului

„Și dacă monogamia strictă este înălțimea oricărei virtuți, atunci palma trebuie să meargă la tenie, care are un set complet de organe sexuale masculine și feminine în fiecare dintre cele 50-200 de proglotide sau secțiuni și își petrece toată viața copulând în toate secțiunile sale cu sine.”

Friedrich Engels, Originea familiei, a proprietății private și a statului

„Monogamia a fost prima formă a familiei, întemeiată nu pe condiții naturale, ci pe condiții economice, și anume: victoria proprietății private asupra colectivismului primitiv și natural.”

Friedrich Engels, Originea familiei, a proprietății private și a statului

„Burghezia engleză este caritabilă din interes personal; nu dă nimic de-a dreptul, dar își consideră darurile ca pe o chestiune de afaceri, face un târg cu cei săraci, spunând: „Dacă cheltuiesc atât de mult pentru instituțiile de binefacere, aș cumpăra astfel dreptul de a nu mai fi tulburat, iar tu ești astfel desemnat să rămâi în găurile tale întunecate și să nu-mi iriți nervii tandri expunându-ți mizeria.”

Friedrich Engels, Starea clasei muncitoare din Anglia

CITATE CELEBRE: Karl Marx

Publicat pe 22 iunie 2015 de Oana IONESCU FIRICA

| Vezi și: CITATE CELEBRE DIN ‘CLASICII COMUNISMULUI

DESPRE RUSIA

 Rusia are o idee fixă: "dominația mondială"
"În primul rând, politica Rusiei este neschimbată... Metodele, tacticile și manevrele sale se pot schimba, dar steaua polară a politicii sale - dominația mondială - este o stea fixă. [...] Nu există decât o singură alternativă pentru Europa. Ori barbaria asiatică, sub conducerea moscoviților, va izbucni în jurul capului ei ca o avalanșă, ori trebuie să restabilească Polonia, punând astfel douăzeci de milioane de eroi între ea și Asia și obținând un răgaz pentru realizarea regenerării sale sociale." [1]

DESPRE ROLUL VIOLENȚEI

„[…] Violenţa mai joacă însă și alt rol în istorie […], și anume un rol revoluționar, ea este, „moașa” oricărei societăţi vechi care poartă în pântecele ei o societate nouă, violenţa este instrumentul cu ajutorul căruia mișcarea socială își croiește drum, sfărâmănd formele politice încremenite şi moarte.” (Karl Marx)

citește si MARX – „UN FILOSOF VIZIONAR CU ASPIRAȚII CREATIVE”

„Obiectivul meu în viață este să-l detronez pe Dumnezeu și să distrug capitalismul”.

„Proletarii n-au nimic propriu de ocrotit; ei au de nimicit tot ce până acum ocrotea și asigura proprietatea privată.” (Marx, Manifestul Partidului Comunist)

citește si Manifestul Partidului Comunist – Manifest der Kommunistischen Partei – Karl Marx, Friedrich Engels

„Proletarii n-au de pierdut în această revoluție decât lanțurile. Ei au o lume de câștigat. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!” (Karl Marx şi Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, 1848)

citește si ABRAHAM LINCOLN ȘI KARL MARX, DOUA PERSONALITATI CARE AU SCHIMBAT ISTORIA LUMII: „despărțiți de un ocean, uniți de o idee”.

DESPRE CLASELE SOCIALE

„În ce mă privește, nu-mi revine meritul de a fi descoperit nici existenţa claselor în societatea modernă și nici lupta dintre ele. Cu mult înaintea mea, unit istoriografi burghezi au expus dezvoltarea istorică a acestei lupte de clasă, iar economiștii burghezi au arătat anatomia economică a claselor. Ceea ce am făcut nou se rezumă la faptul ca am dovedit :

„1) că existenţa claselor este legată numai de anumite faze istorice de dezvoltare a producţiei (historische Entwick-lungsphasen der Produktion); ”

„2) că lupta de clasă duce în mod necesar la dictatura proletariatului; ”

„3) că această dictatură însăși constituie numai trecerea la desființarea tuturor claselor și la o societate fără clase.”

citește si Se numea KARL MARX

[1] in discursul sau din 22 ianuarie 1867, la Londra, "Poland’s European Mission"; text publicat în Le Socialisme, 15 martie 1908; Odbudowa Polski (Varșovia, 1910), pp. 119-23; Mysl Socjalistyczna, mai 1908. Din Karl Marx și Frederick Engels, The Russian Menace to Europe, editat de Paul Blackstock și Bert Hoselitz, și publicat de George Allen and Unwin, Londra, 1953, pp. 104-08.]
orig: "In the first place the policy of Russia is changeless, according to the admission of its official historian, the Muscovite Karamsin. Its methods, its tactics, its manoeuvres may change, but the polar star of its policy – world domination – is a fixed star. In our times only a civilised government ruling over barbarian masses can hatch out such a plan and execute it. As the greatest Russian diplomat of modern times, Pozzo di Borgo, wrote to Alexander I at the time of the Congress of Vienna, Poland is the great instrument for the execution of Russian designs on the world, but it is also an invincible obstacle to them, until such time as the Poles, worn out by the accumulated betrayals of Europe, become a whip in the hand of the Muscovite."

alte surse: K. Marx şi F. Engels. Opere, vol. 28, București, Editura politică, 1967, p. 456-457. - Nota red. Editurii Politice.

PERLELE LUI PĂSTOREL

Publicat pe 17 martie 2014 de Oana IONESCU FIRICA

Răspunde

| vezi si Zece membri de partid

Reușind o performanță greu de egalat, Păstorel Teodoreanu (Alexandru Osvald (Al. O.) Teodoreanu) si-a făcut dușmani aprigi „de la cușmă la opincă” – si printre înțelepți, si printre analfabeți. Cu stilul său ironic, amuzant si spumos, ridiculizând cu vervă si aciditate tot ce era de ridiculizat, a fost pus la index atât de monarhiști, cât si de comuniști – aceștia din urma, având mai dezvoltat simțul omorului decât al umorului, l-au trimis si după gratii, o perioadă.

Într-o contrapondere a istoriei, pe cât de antipatic le-a devenit Păstorel celor vizați de catrenele sale, pe atât de iubit a fost de cei numiți, sui generis, „oameni de rând”.

Volumul Strofe cu pelin de mai (Strofe cu pelin de Mai… Contra Iorga Neculai), o critică versificată la adresa lui Nicolae Iorga, l-a costat pe Osvald Teodoreanu, tatăl lui Păstorel, funcția de ministru în guvernul Iorga. Deși (se spune că) acesta ar fi cumpărat întregul stoc publicat, in speranța ca astfel nimeni nu va citi epigramele fiului sau, relația cu prim-ministrul Iorga a fost complet compromisa.

Inclusiv Ionel Teodoreanu, fratele lui Păstorel, a suportat consecințele supărării lui Iorga. Pe lista scriitorilor propuși pentru decorații figurau ambii frați Teodoreanu, însă, confundându-l cu Păstorel, dintr-o eroare, Iorga l-a scos pe Ionel. Chestiunea a provocat un amuzament copios în cercurile literare ale vremii, fapt ce l-a dezavantajat odată in plus pe Iorga.

Oratorul. Frazele domnului Iorga sunt lungi

Fraza asta nefirească
Pentru public e un bine,
Fiindcă, până s-o termine,
Poate sala s-o golească.

Guvernul Iorga

Cazul nu-i aşa sinistru,
Căci părosul demiurg
Doar pe scenă-i prim-ministru,
La consiliu-i dramaturg.

Tot pentru Iorga

De la Tisa pân-la Nistru
Ce român n-a fost ministru?
Iorga!
Şi-ncă din copilărie
Cine a vrut mereu să fie?
Iorga!

Epitaf Mitropolitului Miron Cristea, prim ministru în timpul dictaturii regelui Carol al II-lea

Aici zace-n groapa asta
Fostu-amant al doamnei Nasta,
A bisericii ocară
Şi-a bugetului povară!

Unui ministru trimis în Spania (Jean Th. Florescu)

Am trimis la mauri
Un ministru nou,
Printre atâţia tauri
Să fie şi-un bou!

La sosirea Armatei roșii „eliberatoare”

Pe drumeagul din cătun
Venea ieri un rus și-un tun;
Tunul rus
Şi rusul tun!

Pentru Petru Groza

Armistițiul ne-a impus
Să dăm boii pentru rus!
Ca să completam noi doza,
L-am trimis pe Petru Groza!

Tot cu bătaie la Petru Groza, referitor la numirea lui Zăroni în funcția de ministru al agriculturii

Caligula imperator
A făcut din cal senator!
Domnul Groza, mai sinistru,
A făcut din bou – ministru!

Despre monumentul „ostașului sovietic eliberator”, inaugurat în Piața Victoriei, în 1946.

Soldate rus, soldate rus,
Te-ai înălțat acolo sus
Că liberași popoarele
Sau că iţi put picioarele?

Când comuniștii îşi măresc rândurile cu o parte din legionari:

Căpitane, nu fi trist!
Garda merge înainte
Prin partidul comunist!

Pentru reforma agrara făcută de comuniști, in scop electoral (catren lansat, se pare, la restaurantul lui Dobrică, cârciuma frecventata asiduu de Păstorel)

I se dă (cum se zvonește)
Pământ celui ce-l muncește!
De ce oare nu s-ar da
Via celui… care-o bea?

Gazetei literare

Gazeta-i urmărită-n ţară
Cu interes de mici şi mari,
Fiindcă este literară,
Şi literații… gazetari!

Veronicăi Porumbacu, la apariția versurilor „O, Europă, te simt în mine/Te simt adânc în mine!„

Mult stimată Veronică,
Eu credeam c-o ai mai mică,
Dar mărturisirea-ţi clară,
Din Gazeta Literară,
Dovedește elocvent
Că în chestia matale
Cu-adâncimi fenomenale
Intră-ntregul continent!

Chitanță lui Sadoveanu

De ţi-ai face testamentul,
Tu să nu-mi lași mii de franci!
Nașule, să-mi lași obrazul,
Ca să-mi fac din el bocanci!

Despre demnitarii Românei comuniste

Cine-i mare, dă din mână şi-are 4 la română?
Cine-i la academie şi-are 4 la chimie?
Cine-n ţară este tare şi-are 4 la purtare?
Toate trei de le ghiceşti, 20 de ani primeşti.

Mai târziu, fabula Măgarii și libertatea, il va priva efectiv de libertate. In 1960, in cadrul unui proces mai amplu, dedicat intelectualilor nealiniați regimului comunist, Păstorel a fost condamnat la șase ani de închisoare corecțională. In același timp, bunurile sale au fost confiscate, iar manuscrisele și o parte considerabilă din bibliotecă au ajuns scrum si pulbere la propriu, fiind puse de cenzori pe foc. Începând cu 1961 a fost încarcerat alături de celebrul lot Noica-Pilat.