Arhive etichetă: STENOGRAME

„DA-I DRACULUI DE ANGLO-AMERICANI” – I.V. Stalin

Publicat pe de
Răspunde

STENOGRAME SECRETE SI CITATE CELEBRE DIN „CLASICII COMUNISMULUI” (III)

3 aprilie, 1946 – Stenograma discuțiilor în problema pregătirii PMR (P.C.R.) pentru campania electorală, la care au participat I.V. Stalin, V.M. Molotov, G.M. Malenkov, Gh. Gheorghiu-Dej și Teoharie Georgescu (*)

I. V. Stalin: Altceva?

Gh. Gheorghiu-Dej: Am vrea să ni se predea principalii criminali de război:Antonescu etc.;pentru a-i judeca în ţară.

I.V. Stalin:(către V.M. Molotov) N-au primit încă pe acești criminali? Trebuie să-i capete.

V.M. Molotov: S-a întârziat chestiunea din cauza avizului anglo-americanilor.

I.V. Stalin: Dă-i dracului de anglo-americani. Nu sunt oare prizonierii noștri? Trebuie trimiși în România.

V.M. Molotov: Anglo-americanii au făcut rezerve în ceea ce privește cazul dacă ar fi ceruți la Tribunalul din Nürnberg.

I.V. Stalin: Bine, aceasta se referă la toți criminalii de război (către Gh. Gheorghiu-Dej. și Teoharie Georgescu). Bine, îi veţi primi.

–-
(*)”Gh. Gheorghiu-Dej la Stalin. Stenograme, note de convorbire, memorii, 1944-1952″ (editori Dan Cătănuş şi Vasile Buga, I.N.S.T., Bucureşti, 2012)

Citește și:

„EGALITATEA NAȚIONALITĂȚILOR ESTE O UTOPIE”- I.V. Stalin

Galerie

Publicat pe de

Această galerie conține 1 fotografie.

Extras din stenograma discuțiilor în problema pregătirii P.M.R (P.C.R) pentru campania electorală, la care au participat I.V. Stalin, V. M. Molotov, G. M. Malenkov, Gh. Gheorghiu-Dej și Teohari Georgescu, 3 aprilie 1946. Continuă lectura →

„ATUNCI NU EXISTĂ LEGE ELECTORALĂ” – I.V. Stalin

Galerie

Publicat pe de

Această galerie conține 3 fotografii.

Extras din stenograma discuțiilor în problema pregătirii P.M.R (P.C.R) pentru campania electorală, la care au participat I.V. Stalin, V. M. Molotov, G. M. Malenkov, Gh. Gheorghiu-Dej și Teohari Georgescu, 3 aprilie 1946. Continuă lectura →

„AVEȚI MULȚI ANALFABEȚI?”

Galerie

Publicat pe de

Extras din stenograma discuțiilor în problema pregătirii P.M.R (P.C.R) pentru campania electorală, la care au participat I.V. Stalin, V. M. Molotov, G. M. Malenkov, Gh. Gheorghiu-Dej și Teohari Georgescu, 3 aprilie 1946. Continuă lectura →

CEAUȘESCU, TEZAURUL ROMÂNIEI ȘI BASARABIA

Publicat pe de
3

| VEZI SI ARHIVA STENOGRAME

STENOGRAMA ȘEDINȚEI CPEX (al C.C. al P.C.R), 13 NOIEMBRIE 1989

In ședința Comitetului Politic Executiv din 13 noiembrie 1989, Nicolae Ceaușescu propune plenului abordarea unor probleme nerezolvate in relația cu URSS. Criticat de Mihail Gorbaciov că se opune concepției Perestroika, Ceaușescu intenționa să readucă in dezbaterea cu sovieticii trei chestiuni spinoase: Tezaurul României, Pactul HITLER-STALIN din 1939, și statutul etnicilor români dintre Prut și Nistru. El relatează istoricul convorbirilor sale cu liderii de la Kremlin pe tema Basarabiei, din care reiese ca Gorbaciov era la fel de refractar acestor revendicări, precum fuseseră și predecesorii săi, Hrusciov și Brejnev.

● Nicolae Ceaușescu: Vreau să ridic, în faţa Comitetului Politic Executiv, încă o problemă, care nu urmează s-o punem în Congres, nici public, deocamdată, dar faţă de care trebuie să adoptăm o poziție mai clară. Este vorba despre probleme legate de Moldova sovietică.

Aţi citit cu toții informațiile şi ce se întâmplă acolo. Am atras atenția tovarășilor că trebuia să le publice în presă și va trebui să publicăm, dar noi nu putem să nu luăm nici un fel de poziție în această problemă, având în vedere în primul rând, că problema Basarabiei este legată de acordul cu Hitler, de acordul dintre Uniunea Sovietică şi Hitler. Anularea acestui acord, în mod inevitabil, trebuie să pună şi problema anulării tuturor acordurilor care au avut loc, inclusiv să se soluționeze, în mod corespunzător, problema Basarabiei şi Bucovinei de Nord.

Va trebui să discutăm în Uniunea Sovietică această problemă în perioada imediat următoare.De altfel, în timpul lui Hruşciov am mai discutat această problemă. Când ne-am întors din China, în martie 1964, ne-am întâlnit cu el. Şi, între alte probleme, legate de relațiile cu China, am discutat şi problema Basarabiei. El nu a respins-o, dar am convenit, de altfel, să se întâlnească delegațiile celor două partide – și s-au întâlnit -, dar au intervenit probleme cunoscute în legătură cu Hruşciov şi nu s-a făcut nimic. Asta a fost.

În 1965, în întâlnirea pe care am avut-o cu Brejnev, am discutat, de asemenea, problema aurului şi a tezaurului nostru, pe care România îl are în Uniunea Sovietică și despre care există un decret semnat de Lenin, prin care se spune că aparține poporului român și că va fi restituit atunci când în România va fi puterea muncitorilor și țăranilor. Am întrebat, sunt și stenogramele, dacă consideră că în Ro­mânia nu este încă puterea muncitorilor şi a țăranilor?!

Sigur, atunci a avut o poziție favorabilă Sealeapin, care a spus că tovarășii români au dreptate, dar trebuie să se analizeze și să vedem cum să soluționăm această problemă. Ceilalți, inclusiv Brejnev au spus că aurul s-a pierdut. Pe mine nu mă interesează că s-a pierdut sau ce au făcut cu el, pentru că la un moment dat, ne-au spus că l-au luat „albii”.

● Elena Ceaușescu: Albii erau tot acolo.

● Nicolae Ceaușescu: Nu mă interesează cine l-a luat.

● Elena Ceaușescu: Să ne dea de la ei.

● Nicolae Ceaușescu: Pe noi nu ne interesează asta. În primul rând că Lenin a semnat acest decret în 1921, după ce s-a terminat cu albii. Este adevărat că nu am mai reluat această discuție. Am vrut, la un moment dat, să discutăm această problemă și cu Mihail Gorbaciov, dar nu au fost condiții și am spus s-o lăsăm ceva mai târziu. Sigur, într-o formă sau alta va trebui să reluăm și problema Basarabiei.

Trebuie oricum să ridicăm pro­blema populaţiei din Republica Mol­dovenească, în concordanţă cu constituția sovietică şi cu ceea ce afirmă acum ei. Trebuie să le asi­gure folosirea limbii, să le asigure, pentru că ei sunt o republică, sunt un popor. Ei însuși (sic!) spun că sunt un popor moldovenesc. Sunt români și nu-i lasă să folosească limba pe care o doresc ei şi, cel puțin, în prima etapă, să se asigure legături corespunzătoare între Moldova și România.

Sigur, nu dorim acum să ridicăm, într-o formă schimbarea imediată a granițelor, dar soluționarea acestei probleme trebuie gândită și trebuie s-o discutăm. Să avem în vedere, în primul rând să publicăm pozițiile care sunt, mai cu seamă că ei le publică şi să avem lunile următoare o discuție specială pe această problemă.

De altfel în 1970-1975 am avut câteva discuţii cu secretarul cu problemele internaționale de atunci – Katuşev – trimis de conducere, prin care ne cereau ca noi să recu­noaştem în mod deschis, că Basarabia este a lor.

● Elena Ceaușescu: Asta nu se poate niciodată.

● Nicolae Ceaușescu: În programul partidului avem o referire generală şi am spus că nu vom putea să recunoaștem. Una este problema granițelor, ca rezultat al forței, dar alta este să recunoaștem că poporul moldovenesc este un popor care nu are strânse legături cu poporul român, este un nonsens. Aceasta ar fi o altă problemă.

Sigur punându-se problema anulării înțelegerii cu Hitler, este evident că în mod corespunzător intervine și aici anularea. Noi vrem ca după Congres să avem o discuție pe această problemă, pentru că nu se poate să acceptăm această situație şi felul cum ei acționează. Vin şi fac o plenară şi anunță că vor să îndrepte lucrurile, ce a fost în trecut, dar de fapt adoptă măsuri mai brutale decât în trecut și continuă să-i împiedice să-şi pună în valoare problemele lor. Asta ar fi o altă problemă pe care am vrut s-o ridic în Comitetul Politic Executiv şi este de fapt o problemă strict internă, dar am vrut să vedem care este părerea Comitetului Politic Executiv în această problemă. Dacă sunteți de altă părere, vă rog spuneți?

● Gheorghe Rădulescu: Este foarte bine cum ați propus.

● Manea Mănescu: Asta este realitatea şi nu se poate altfel.

● Nicolae Ceauşescu: Deci sunteți de acord? (Toţi tovarăşii sunt de acord.)

● Nicolae Ceaușescu: Aici nu este vorba despre existenţa unei naționalități, sau a unor oameni care sunt de origine română şi se găsesc în Uniunea Sovietică, ci este vorba despre o parte a României, care a fost cedată datorită acordului cu Hitler. Cum s-au publicat aceste acorduri în altă parte va trebui să le publicăm și noi. S-au publicat și în Uniunea Sovietică. I-am spus şi lui Matei și lui Olteanu, pentru că este legat și de partea internaţională – i-am chemat pe amândoi pentru că, și din punct de vedere internațional, trebuie să lucreze împreună. Să publicăm aceste probleme, aceste acorduri, pentru că acolo se spune foarte clar că Uniunea Sovietică manifesta interes – asta este formula, în acordul semnat aparte, nu numai în acordul general, în care se pune că Uniunea manifesta interes faţă de Basarabia și Bucovina. Este vorba de acordul dintre Molotov şi Ribbentrop şi unde se spune că Germania nu are interes și nu are obiecțiuni faţă de acest lucru. Un asemenea punct este și în legătură cu Polonia, că în problema Poloniei și Uniunea Sovietică manifestă anumite interese, adică împărțirea Poloniei. În realitate, de fapt, sovieticii au vrut să depășească înțelegerea cu Hitler şi au cerut inițial întreaga Bucovină și Hitler s-a opus „ne-am înțeles numai atât”.

● Ion Stoian: Toate acestea sunt în stenogramele lui Hitler.

● Nicolae Ceauşescu: Este un protocol semnat de ministrul Afacerilor Externe de atunci al României.

● Elena Ceauşescu: Şi ne-au luat şi Insula Şerpilor.

● Nicolae Ceaușescu: Acestea ar fi unele probleme interne ale României, pe care trebuie să le avem în vedere. În legătură cu Raportul, în continuare, este prezentată poziția României în problemele internaționale, în care reluăm problema distrugerii armelor nucleare și am introdus aici că țările europene trebuie să realizeze un acord pentru înfăptuirea până în 1995 a distrugerii armelor nucleare din Europa, având în vedere că folosirea lor ar duce la distrugerea întregii Europe, în cadrul măsurilor generale de distrugere a armelor nucleare.

surse: Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR – Secţia Cancelarie, dos. nr.63/1989

Citește și

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a făcut un anunţ cu privire la Tezaurul României care se afla la Moscova, acuzându-i pe PSD-işti că, în ultimii trei ani, au lucrat în interesul Rusiei.

„MAI PUȚINE ICRE NEGRE, DAR MAI MULTA „PRIETENIE””– PETRU GROZA DONEAZA UNIUNII SOVIETICE INSULA SERPILOR

CUM AJUNGE TEZAURUL ROMÂNIEI PE MÂNA BOLȘEVICiLOR

Palatul Taurida vs Palatul Regal – TELEGRAMA LUI LENIN către REGELE FERDINAND I

Pactul Ribbentrop-Molotov (The Communazi Pact*)

Pierderile teritoriale ale României în vara anului 1940

SCANDALUL DESECRETIZĂRII PACTULUI „COMMUNAZI” (RIBBENTROP-MOLOTOV)

23 august 1939 – PACTUL Ribbentrop-Molotov „REABILITAT” DE VLADIMIR PUTIN

Unirea Basarabiei cu România

PEDEAPSA CU MOARTEA PENTRU SEMNATARII „SCRISORII CELOR 6”

Publicat pe de
3

| VEZI SI ARHIVA STENOGRAME

În 18 august 1989, într-o ședință a CPEx, după spovedania lui Gheorghe Apostol, Nicolae Ceaușescu dădea, ca exemplu, discutând o posibila sancțiune a semnatarilor „scrisorii celor 6„, pedepsele aplicate, pentru asemenea fapte, in tari precum China sau Cuba, adică pedeapsa cu plutonul de execuție.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Am vrut să informăm Comitetul Politic Executiv cu această problemă. Se va continua să clarificăm lucrurile până la capăt, pe baza recunoașterii, pentru că ei s-au adresat cu scrisori. Foarte bine am făcut că au stat de vorbă tovarășii din ilegalitate, care cunosc bine cum s-a muncit înainte și au poziţie corectă faţă de partid.

Tov. Coman Ion: Este cu atât mai grav la Apostol, cu cât înainte de redactare a fost prevenit să nu ia legătura cu Silviu Brucan, care este spion în slujba imperialismului american. I-am atras atenţia că este pasibil de rigorile legii.

Tov. Nicolae Ceaușescu: El a venit din străinătate, a fost recrutat încă din străinătate și aici a executat ce i s-a spus.

Tov. Elena Ceaușescu: Încă de mult timp a fost recrutat, în străinătate.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Acolo a devenit agent al spionajului străin.

Tov. Elena Ceaușescu: Iar aici și-a continuat activitatea.

Tov. Nicolae Ceaușescu: De altfel, el când a venit în ţară s-a oprit în Anglia, în RFG.

Tov. Constantin Nicolae: În Anglia a dat un interviu la reţeaua BBC, cu condiţia săfie difuzat după moartea lui.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Acolo, de fapt, s-a oprit să fie instruit cum să-și ducă activitatea. Asta este problema și înseamnă că, realmente, trebuie să luăm o poziţie fermă faţăde tot și de toţi cei care nesocotesc legile ţării. Aţi văzut cum au procedat în Cuba, inclusiv în China faţă de trădători, că altfel nu putem să le spunem. Nu este vorba acum să ne grăbim. Trebuie totuși o poziţie clară și trebuie trase concluzii și luate măsuri ferme.

Tov. Elena Ceaușescu: Trebuie să informăm partidul.

Citește și:

Stenograma ședinței de lucru cu Comisiile de pregătire a documentelor pentru Congresul al XIV-lea al PCR

Galerie

Publicat pe de

Această galerie conține 1 fotografie.

Ședința a fost prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Continuă lectura →

„NUCLEUL DE OPOZIȚIE”

Publicat pe de
Răspunde

„Aveam posibilitatea să cunosc multă lume cu funcţii dintre cele mai înalte (…). Ceauşescu a intrat întrun declin şi astfel situaţia economică şi socială a avut de suferit (….) Pe acest fond s-a creat şi grupul nostru de rezistenţă şi s-au amplificat încercările noastre de a găsi o soluţie viabilă (….) Îl cunoşteam pe Ion Iliescu de mai multă vreme şi acesta făcând parte din cercul nostru de persoane care încercau să constituie un nucleu de opoziţie faţă de Nicolae Ceauşescu” – Fostul șef al SRI Virgil Măgureanu, audiat de procurorii militari în „Dosarul Revoluției”. În 1980 acesta era lector la catedra de Socialism Ştiinţific şi Ştiinţe Politice.

Citește și

Stenograma întâlnirii de la Moscova dintre Nicolae Ceaușescu și Mihail Gorbaciov, după reuniunea de la Malta.

Publicat pe de
Răspunde

| VEZI SI ARHIVA STENOGRAME

Stenograma dintre M. Gorbaciov si N. Ceausescu

Nicolae Ceaușescu: Bine. Şi acum trecem la problemele bilaterale? Sau hai să terminăm cu cele mai generale.

Noi suntem foarte preocupaţi de ce se întâmplă în câteva ţări socialiste din Europa. Înţelegem perfecţionarea, înnoirea, însă nu de aceasta vreau să vorbesc acum, dar forma în care se acţionează pune foarte serios în pericol nu numai socialismul, ci şi existenţa partidelor comuniste din ţările respective. Dacă se lasă să se continue acest curs, se va ajunge la o situaţie foarte gravă.

Oricum, nu se poate spune că în aceste ţări socialismul nu a realizat nimic. Cred că Uniunea Sovietică, mă refer la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, poate să aibă în această privinţă un anumit rol – nu pe cale militară – pentru a ajuta la o mai bună orientare, aşa cum aţi început astăzi să vorbiţi de o orientare mai bună a acestor ţări şi partide.

Sigur, o întâlnire care va avea loc între ţările socialiste şi partidele noastre va ajuta, dar cred că, în orice caz, trebuie reflectat foarte serios la felul în care se acţionează în unele ţări.

M.S. Gorbaciov: Aici este întrebarea: cum să se acţioneze, şi una mai importantă – cum să nu se acţioneze.

Cine a împiedicat Cehoslovacia şi Republica Democrată Germană – ţări care aveau un nivel de dezvoltare economică şi socială destul de ridicat, care aveau condiţii de viaţă aşa de bune – să înceapă la timp procesele lor de modernizare în cursul cărora să ţină seama de momentele noi care au apărut în dezvoltarea societăţii? Dacă ar fi făcut acest lucru la timpul respectiv, s-ar fi desfăşurat cu totul altfel evenimentele de astăzi.

La fel şi la noi, în Uniunea Sovietică – dacă noi ne-am fi ocupat de progresul tehnico- ştiinţific şi de dezvoltarea economică la timpul respectiv, altfel ar fi fost evenimentele care le trăim astăzi. S-a vorbit mult la vremea aceea, în plenare şi congrese, despre revoluţia tehnico-ştinţifică şi despre dezvoltarea ţării noastre şi până la urmă totul a fost lăsat la o parte. Şi acum stă un raport pentru Comitetul Central privind revoluţia tehnico-ştiinţifică din 1973 şi iată că acum, după 15 ani, începem să realizăm ceea ce trebuia să facem atunci. Cred că noi am pierdut mult din prestigiul nostru datorită faptului că nu am acţionat la timp.

Nicolae Ceaușescu: Şi aceasta este adevărat.

M.S. Gorbaciov: Indiferent că ne plac sau nu ne plac metodele tovarăşului Ceauşescu, noi ştim că în România s-au făcut multe şi, în mod obiectiv, fiecare îşi alege metodele sale pe calea progresului şi a construcţiei socialiste. Deci, cam aceasta este.

Prietenul nostru comun tovarăşul Honecker. Noi avem o simpatie reciprocă, dar în ultimul timp nici dânsul nu a vrut să mai vorbească cu mine, nici eu nu am mai vorbit cu dânsul. Şi totuşi eu i-am spus: tovarăşe Honecker, este treaba ta să iei hotărâri, noi nu hotărâm nimic în locul tău, nici nu propunem să iei măsurile noastre, nici altceva. De altfel, ştiu că m-aţi criticat împreună…

Nicolae Ceaușescu: Nu, nu v-am criticat. Dimpotrivă, am discutat că ar fi bine să ne întâlnim mai iute, să discutăm cum să lucrăm mai bine.

M.S. Gorbaciov: Sincer vorbind, pentru tovarăşul Honecker eu am mari emoţii.

M.S. Gorbaciov: În ce-l priveşte pe tovarăşul Jivkov, probabil că totul va fi mai normal. Nu ştiu care este situaţia acolo. Desigur, pe parcursul anilor s-au mai acumulat unele lucruri. Dacă acolo nu sunt nişte abuzuri grave, frapante, atunci se va rezolva mai bine. Nu se poate face totuşi aşa în politică. Noi încercăm la nivelul conducerii politice să ne ocupăm de probleme politice, nu să intrăm şi să vedem cine a făcut şi ce a făcut. Dumneavoastră ştiţi că există în societate forţe care ridică mereu această problemă şi care răscolesc tot timpul societatea. Ce să facem? Dumneavoastră spuneţi că vă preocupă aceste probleme, dar ce să facem?

Nicolae Ceaușescu: Să discutăm cum să soluţionăm problemele.

M.S. Gorbaciov: În R.D. Germană au discutat şi deja i-au exclus din partid.

Nicolae Ceaușescu: Am văzut, dar deja acolo lucrează de acum influenţele din afară, din Republica Federală Germania.

M.S. Gorbaciov: Milos Jakes este prietenul meu mai vechi. I-am spus: dumneavoastră aveţi o ţară bună, un popor calificat, bine organizat, bine educat, trebuie să faceţi schimbări mai repede, mai repede, altfel veţi fi învinşi şi veţi ajunge într-o situaţie ca la noi, să rezolvaţi problemele sub tropăitul picioarelor. Jakes m-a ascultat şi apoi a spus: atunci mai bine să aştept eu până vin ceilalţi la putere în Uniunea Sovietică. A aşteptat şi iată ce s-a întâmplat. Acestea sunt două ţări cu o situaţie prosperă, cele mai bogate, în afară de noi, bineînţeles, pentru că noi suntem cei mai bogaţi. (…)