Arhive etichetă: Ghizela Vass

ARHIVA STENOGRAMELOR

Galerie

Publicat pe de

1927 | 1945 | 1946 | 1950 | 1955 | 1956 | 1961 | 1962 | 1964 | 1967 | 1968 | 1969 | 1970 | 1971 | 1972 | 1973 | 1974 | 1975 | 1978 | 1979 | 1980 | 1981 | 1985 | 1986 | 1988 | 1989 | 1990 | 1993 | Continuă lectura →

„CE ESTE AICI, ESTE UN STAT EVREIESC SAU UN STAT ROMÂNESC?” – stenograma ședinței CC al PCR, 5 octombrie 1945

Publicat pe de
Răspunde

| VEZI SI ARHIVA STENOGRAME

 stenograma, din 5 octombrie 1945, redactată la CC al PCR [1]

Tov. Ghizela Vass: Tov. Chiriţă: … În Moldova situația este și mai grea. În Moldova nu este aproape un evreu ca să fie în producție. Toți se ocupă cu specula!

Tov. Chiriţă: Nu, pentru că acești evrei ar vrea să intre în producție. Aceste mici gheşefturi care le fac nu le asigură existenţa. (…) Şi noi, în faţa acestor probleme, stăm fără nici un răspuns. (…)

Tov. Vasile Luca(*): Dar întreprinderile care se refac în Moldova, nu angajează muncitori evrei?

Tov. Ghizela Vass: Numai evrei angajează.

Tov. Chiriţă: Am convingerea, că în sânul nostru s-a creat un sectarism. (…) Care este poziția Apărării Patriotice, după mine sectară? Eu nu zic, că ar trebui să fie puși pe primul plan evreii. Dar între atâția vorbitori, eu cred că trebuia un vorbitor evreu. Şi nu s-a pus. (…) Nu avem dreptul să băgăm capul în nisip și să ignorăm o problemă care există în ţara românească; și să lăsăm ca acești câțiva jidănaşi (sic) să se agite pe stradă, fără a putea să facă ceva. (…)

Tov. Elena Stoie: Dacă comitetul evreiesc a luat măsuri, ca să nu mai fie atâția speculanți?

Tov. Ghizela Vass: Merg la ţară, iau vite, iau tot și dacă îi arestează, spun: tocmai pe mine mă arestezi, care am fost în Transnistria? Şi jandarmul le dă drumul. Mi-a povestit un tovarăș, că este o manifestare și atitudine pur legionară pe care o întrebuințează evreii. Dacă aveau un concurent creștin, se duceau și-l denunțau, că: el mi-a împușcat pe fiul meu. Au aceleași metode pe care le întrebuințau în Transnistria… (…)

Tov. Ghizela Vass: Reacționarii evrei primesc bani din partea englezilor.

Tov. Vasile Luca: …Nu putem tolera, şi în special voi nu puteți tolera, la evrei, ca pe baza suferințelor să se creeze acum o situație privilegiată, de jaf şi asuprire a populaţiei românești. Dar voi nu combateți aceasta. Şi faptele nu sunt cu caracter izolat, ci au caracter de masă. Cu aceste fapte m-am întâlnit şi eu personal în Moldova, atunci când era încă cald, abia ieșiți din lagăre, din ghetouri, eliberați de Armata Roșie. Cu capcana, cu lațul nu ai fi putut prinde un evreu, ca să ajute la săparea tranșeelor, în dosul frontului de 50-100 km, ca să ai linie de apărare şi să nu reușească nemții să facă un contraatac. Şi o sămânță o vindeau cu 5 ruble la ostașii roșii şi puteau trăi bine cu familia şi au strâns milioane. Şi ce au făcut cei din lagăre? Au venit cu saci de ruble. Au cumpărat ruble cu 5 lei și le-au vândut cu suta apoi. Dacă ei ar fi vrut să se încadreze în producție, de ce nu s-au creat cu aceste imense capitaluri, întreprinderi, pe care să le pună în funcţie, să refacă Moldova, să ia acești evrei în întreprinderi ca muncitori. De ce n-au făcut-o? Pentru că sunt capitaliști şi speculanți. Sunt împotriva populației evreiești şi cu ei nu ne putem uni. Nu putem combate antisemitismul, dacă nu combatem această plagă. Îmi spune că s-au îmbrăcat în haine rusești şi au luat vitele de la țărani. (…) Trebuie să înțeleagă și trebuie explicat, pentru că ce nenorocire am fi avut în Moldova… Partidul este compus din evrei numai, organizațiile celelalte sunt evreiești, poliția, aparatul administrativ, evreiești, şi atunci s-a spus: Ce este aici, este un stat evreiesc sau un stat românesc? ()… Antisemitismul nu-l combați scoţându-i pe evrei din lagăr şi punându-i în fruntea tuturor. (…) Au venit din lagăr și, în scurt timp, au devenit milionari.

(*) Vasile Luca (n. László LUKA, 8 iunie 1898 – 27 iunie 1963, fiul lui Anton și Amalia) - de profesie lăcătuș, fondatorul al Comitetului Democratic Evreiesc (CDE) după război (Andreescu, Nastasă, Varga, 2003:152). 
Membru al Secretariatului, Comitetului Central și Biroului Politic al P.C.R./P.M.R. (1945-1952); vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru de Finanțe (1947-1952). Arestat în 1952, împreună cu cei trei miniștri adjuncți, condamnat iniţial la moarte în 1954, sentința fiind comutată ulterior în închisoare pe viaţă; moare în detenție în 1963. Înmormântat, apoi exhumat și incinerat. Este reabilitat post mortem, de către Nicolae Ceausescu, în 1968.
[1] sursa: Teodor Wexler, Mihaela Popov, ANCHETE şi PROCESE UITATE. 1945-1960. Documente. Editura Fundaţia W. Filderman, Bucureşti, f. a., vol. 1, pag. 17-31.

foto: Conferinţa Naţionala a P.C.R (Miron Constantinescu, Ana Pauker, Vasile Luca, Constantin Pârvulescu, Teohari Georgescu, s.a.).(17- 21 octombrie 1945)

COMUNIȘTII ROMÂNIEI

Publicat pe de
Răspunde

A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | K | L | M | N | O | P | R | S | Ș | T | Ţ | U | V | W | Z |

A

B

C

D

E

  • EDELSTEIN, H. Samy
  • EFRAIM, Rudolf
  • EIDLITZ, Zoltan
  • ELINESCU, E. Eugen (n. David EBERVAIN)
  • ENESCU, H. Etty
  • ENESCU, Stela
  • EŞANU, M. Sabina (n. LÖBELSOHN)

F

  • FARCHI, Avram (n. Abraham FARCHY)
  • FARLADANSCHI, Iacob
  • FAUR, Simon (n. FECHNER)
  • FĂINARU, Harry (n. Hersch FEINER)
  • FELDMAN, S. Bercu
  • FELLER, M. Ilie
  • FELNER, V. Alfred
  • FELIX, H. Ida (în acte: Idaşe Sobla FELICS)
  • FETCU, Alice
  • FILDERMAN, Leopold S.
  • FINCHELSTAIN, M. Ghizela
  • FIS(C)HERMAN, Ivan Kain
  • FISCHLER, I. Marcel
  • FIŞLER, David
  • FITZNER, I. Ladislau
  • FLACHS, A. Sami
  • FLORESCU, Emanoil (n. BRAUNSTEIN)
  • FLORESCU, Gheorghe
  • FLORESCU, Mihail (n. Iancu Frenkel IACOBI)
  • FOCŞENEANU, Lazăr
  • FONEA, Max
  • FORIŞ, Lotty (fosta soţie a liderului ilegalist Ştefan Foriş)
  • FORIS Stefan
  • FRANCHE, Maria
  • FREIER, I. Bernard
  • FRUNZĂ, Vasile (n. Isac Aronovici FRUC(H)TMAN)

G

H

  • HABER, B. Ivanier Ştrul
  • HARAP, Adalbert (n. Adalbert CHARAP)
  • HARTSTEIN, Emil
  • HÂRLĂOANU, Alfred
  • HEIMER, Samoil (Leon)
  • HERER, G. Wolf
  • HERTSTEIN, Dan
  • HILLARD, Raul
  • HINŢESCU, Moriţ
  • HIRSCH, Emil
  • HIRSCH, Simion
  • HODOŞ, Nicolae
  • HOROVITZ, Alice
  • HOROVITZ, D. Erica
  • HUCK, Teodor

I

  • IACOB, Adam (n. FEUERŞTEIN)
  • IACOB, F. Alexandru (n. Șandor JAKAB)
  • IACOB, Ștefan
  • IACOBOVICI, B. Andrei
  • IACOBOVICI, B. Eugen (n. Ernö, după alte surse Jenö, JAKOBOVICS)
  • IANCU, David
  • IANCU, Moscu
  • IANOVICI, S. Adalbert
  • IEŞANU, A. Saul
  • IJACU, Septimiu (n. IZSAK)
  • ILIESCU, Ion (n. 3 martie 1930) – fost președinte al României
  • IOANID, Paul (n. Paul LEIBOVICI)
  • IORDAN, Iorgu – lingvist (n. 29 septembrie (s.v. 11 octombrie) 1888 – d. 20 septembrie 1986)
  • IOSIF, Petre (n. Leon BRAUCHFELD)
  • IROSCH, L. Susana
  • ISAC, Marcus
  • ISCOVICI, Paul

J

  • JOIL, Raul
  • JORA Mihail

K

  • KAHAN, A.U. Dorina
  • KAMENITZER, A. Soly
  • KAPPEL, B. Ernst-Samuel
  • KATZ, S. Mauriciu
  • KAUFMAN, A. Marcel
  • KELLNER, M. Paul
  • KENDI, Ştefan (n. KOHN)
  • KESSLER, Ianoş Mozes
  • KLEIN, I. Odon
  • KLEPER, Symondi
  • KOHN, Hillel
  • KOLISCHER, Harry
  • KORN, I. Nahman
  • KORN, A. Paula
  • KORNIS, Geza
  • KOVACS, Eugen (n. IZSAK)
  • KRAKAUER, Charlota
  • KREINDLER, I. Artur
  • KREINDLER, Arthur
  • KREINDLER, Heinrich

L

  • LAKSER, D. Maier
  • LANDAUER, E. Ionel
  • LAZAROVICI, Ilie
  • LĂZĂREANU, Alexandru
  • LĂZĂRESCU, Andrei (n. Aşer LAZAROVICI)
  • LĂZĂRESCU, Lidia (n. Liza LAZAROVICI)
  • LĂZĂRESCU, N. (n. Burah Lazarovici)
  • LEIBOVICI, Luş
  • LEIBOVICI, A. Rosine
  • LEIBOVICI, A. Vili
  • LEIBOVICI-ŞERBAN, H. (n. Herşcu LEIBOVICI)
  • LEINWAND, I. Maier Zadok
  • LERNER, Otto
  • LEVIN, Mişa
  • LEVY, Robert
  • LIEBLICH, Sandu
  • LITEANU, I. Nicolae (n. Nathan LEIBOVICI)
  • LITEANU, Sima
  • LIVEANU, Villi
  • LONCEAR, Carol
  • LUCA, Elisabeta (n. Betty BIRMAN)
  • LUCA Vasile (László LUKA) (8 iunie 1898 – d. 27 iulie 1963)
  • LUCHIAN, Paul (n. Mendel LEIBOVICI)
  • LUNGU, Ana (n. Anna WEXLER)
  • LUNGU, S. Ivan (n. LANG)
  • LUNGU, Ştefan (n. LANG)
  • LUPU, Marin A. (n. Marcel WOLFOWITZ)
  • LUPU, Petre (n. Lupu PRESSMAN)
  • LUPU, Nesia (n. Nesia RABINOVICI)
  • LUSTIG, Carol Emil

M

  • MACOVESCU, Tereza (n. Teri UNGAR)
  • MAICU, Horia (n. Haim GOLDSTEIN)
  • MAIMON, A. Iosif
  • MAIOREANU, Coloman
  • MANASSE, Micaela
  • MANDEL, S. Osias
  • MANEA, Anton (n. Solomon MENDELSOHN)
  • MANOLE, Ofelia (n. ZEITMAN)
  • MANOLESCU, Eduard
  • MANOLIU, Nicolae (n. MANDEL)
  • MANTZ, Nicolae
  • MARCOVICI, Leizer
  • MARCOVICI, S. Lionel
  • MARCUS, L. Marcel
  • MARK, S. Horaţiu
  • MAURER, Mihail Emil
  • MAURER Ion-Gheorghe
  • MAYER, E. Victoria
  • MAYO, Mihail
  • MĂNESCU, Corneliu
  • MĂNESCU, Ella (n. Ella DIAMANTSTEIN)
  • MĂNESCU, Manea
  • MĂNESCU, Radu (n. Henri-Radu MINTZER)
  • MELINESCU, Ilca (n. Ilka SPITZER, căs. WASSERMAN)
  • MENDEL, Alexandru
  • MENDEL, Eugen (n. Egon Mendel)
  • MENINGHER, N. Elias-Froim
  • METCH, Z.
  • MEZINCESCU, D. Eduard (n. Eduard MESINGER)
  • MEZINCESCU, Florica (soția lui Eduard Mezincescu, apoi a lui Matei Socor)
  • MICU-CHIVU, Ecaterina (n. KLEIN)
  • MIHĂILEANU, Petre (n. HERŞCOVICI)
  • MILETINEANU, Ion(el) – văr primar al amantei regale Elena Wolf-Lupescu;
  • MINDIRIGIU, Lupu
  • MINEA, Stan
  • MIRONESCU, Solange
  • MOGHIOROŞ Alexandru (BALOGH, Joszef) (23 octombrie 1911 – 1 octombrie 1969)
  • MOGHIOROŞ Stela (Ester RADOŞOVEŢKAIA) (3 septembrie 1909 – 12 iulie 1990)
  • MOISESCU, Anton
  • MOISESCU, Ilie
  • MOISESCU, Leon
  • MOISESCU; Viorica – soţia lui Anton Moisescu
  • MOLDVAI, S. Emil
  • MOLHO, Salvador
  • MOLHO MORARU, Florentina
  • MONDA, P. Emil (n. MOSCOVICI, fratele publicistului Virgiliu Monda şi nepot de unchi al lui Alexandru Toma)
  • MORARU, W. Eugen
  • MORARU, Nicolae (n. Iulea ŞAFRAN)
  • MOROSANU, Dumitru
  • MOSCU, Adalbert
  • MÜHLSTEIN – şeful contenciosului Băncii SovRom

N

  • NACHTIGAL, Alfons
  • NAŞ, Leon (n. Leon LITMAN)
  • NAUM, Ana (nume de cod în perioada ilegalismului: Nuţu Fuxman, soţia lui Belu Zilber)
  • NAUM, Roza (soţia generalului Grigore Naum)
  • NĂDEJDE, Erwin Costin
  • NICOLSCHI, Vanda, (n. Şeila AVERBRUCH)
  • NICULESCU-MIZIL Paul (n. 10 dec. 1923) Membru al C.C. al P.M.R./P.C.R.
  • NICULI, Ion
  • NISTOR, Alexandru (n. NEUMANN)
  • NOVAC, C. Mauriciu

O

  • OBEDEANU, Haralambie (n. Harry LAZAROVICI)
  • OERIU, Elena – soţia lui Simion Oeriu
  • OERIU, Simion (n. Simon SCHÄFER)
  • OIŞTEANU, Mihail (n. Mişa OIGENSTEIN) – fratele mai mic al lui Leonte Răutu
  • OLARU, Tudor (Iosif GERBER)
  • OPRESCU, Mihai(l) (M. SORAR)
  • OPRIŞAN, Mircea
  • ORBAN, Tamara Mira
  • ORENSTEIN, Ernestina

P

  • PANAITESCU, Horia (n. Har(r)y WITZLING)
  • PANĂ, Antoaneta (f. LUPU, n. BURAH) – soția lui Gheorghe Pană
  • PANŢER, Leon
  • PAS Ion (Calman Schritter)
  • PATILINEȚ Vasile (21 decembrie 1923 – 1986)
  • PATRICHE, Eugen
  • PAUKER, Ana (n. Hanna Kaufman Rabinsohn) (13 decembrie 1893 –  14 iunie 1960)
  • PAUKER, Marcel
  • PAVEL, Dan (n. DAVIDOVITS)
  • PĂSCULESCU, Elena (n. Tescovici) – sora lui Teohari Georgescu;
  • PĂTRAŞCU, Andrei (n. Andrei LÖB)
  • PĂTRĂŞCANU, Elena (n. Hertha SCHWAMMEN) – soția lui Lucrețiu Pătrășcanu
  • PĂTRĂŞCANU, Lucrețiu (n. 4 noiembrie 1900, Bacău – d. prin executare, 17 aprilie 1954, Închisoarea Jilava, București)
  • PĂUNESCU, Adrian – poet
  • PELŢAN, H. Marton
  • PETRAN, Iosif (n. Iosif POCLER)
  • PETRESCU, Adela (n. Raşela) – soția lui Gheorghe (alias Gogu) Petrescu, fratele Elenei Ceaușescu; decorată în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a; încă în viaţă în 1990, după unele surse emigrată în Israel, după altele decedată în București;
  • PETRESCU, Alfred V. – evreu originar din Basarabia, după 1944 procuror la Parchetul Tribunalului Ilfov, însărcinat aducerea la îndeplinire a sentințelor în simulacrul “Marele proces al trădării naționale”
  • PILIUTA, Constantin – pictor
  • PICALSCHI, Alfons
  • PINCAS, A. Hary – la începutul anilor ‟60 funcționar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
  • PINSLER, M. – numit în decembrie 1948 membru al comisiei Ministerului Sănătății pentru lichidarea restanțelor și repartizarea dentiștilor (Bărbulescu et al. 2009: 184-5);
  • PIRVULESCU, Constantin
  • PODOLEANU, Jack (n. Ițic MENDELOVICI)
  • POENARU, I. Albertina
  • POPPER, Marcel Maximilian
  • PREOTEASA, Ecaterina (n. FEHER)
  • PREOTEASA Grigore
  • PRUTEANU, Paul (n. Pinchas Solomonovici)

R

  • RAB, I. Ioan (n. Ivan RAB, după alte surse Janoş Rab) (1904-1973) – general, cumnatul lui Leonte Răutu (soţia sa, Eva, n. Oigenstein, era sora lui Leonte Răutu),
  • RAB, I. Maria (1915-1976) – sora lui Ioan Rab şi cumnata lui Leonte Răutu
  • RABINOVICI, S. Pinhas
  • RACHMISTRIUC, B. Alexandru
  • RADIAN, Liana
  • RADO, M. Alexandru
  • RADOŞOVEŢCAIA, G(h)ita – sora Stelei Moghioroș
  • RANGHEŢ Iosif (Jozsef RANGECZ, 7 octombrie 1904 – 1 septembrie.1952)
  • RANGHEŢ, Sanda (n. Sandala VEINBERG) – soția lui Iosif Rangheț
  • RĂCEANU, Ileana (n. Ilon(k)a PAPP)
  • RĂDĂCEANU, Lotar
  • RĂDULESCU, Dorina (n. RUDICH)
  • RÂPEANU Valeriu – Membru supleant al C.C. al P.C.R.
  • RĂUTU, Iacob
  • RĂUTU, Leonte (n. OIGENSTEIN) (28 februarie 1910 – 1993) 
  • RĂUTU, Natalia (n. Niunea Iakovlevna, soția lui Leonte Răutu)
  • REDLING(H)ER, Oscar
  • REGMAN, I. Ero(f)tei
  • RIESEL, I. Bella
  • RIGANI, Zoe
  • ROBAN, Marin (n. Maier LEIBOVICI)
  • ROLLER, Mihail
  • ROLLER, Sanda
  • ROLLER, Sara (n. ZIGHELBAUM)
  • ROMAN, S. Andrei (n. Dezsö GRÜN)
  • ROMAN, Eugenia (n. Erna ROSMAN)
  • ROMAN, Gustav (n. ROSENBERG)
  • ROMAN, Petre – fiul lui Valter Roman NEULÄNDER
  • ROMAN Walter (Valter Roman NEULÄNDER)
  • ROSENBLAU, Bela
  • ROSENTHAL, Jacob
  • ROSENZWEIG, Moise
  • ROSENZWEIG, A. Sofia
  • ROSINGER, Adalbert (Alfred)
  • ROSMAN, Rudolf
  • ROŞCA, Z. Iacob
  • ROȘIANU Mihail – membru al C.C. al P.M.R./P.C.R.
  • ROTH, Viorica
  • ROTHENBERG, V.
  • ROTMAN, David
  • ROTMAN, Marcu
  • ROZEI, Aurel (n. ROZEMBERG)
  • ROSENKRANTZ, David
  • ROZENTHAL, S. Lulu
  • RUNCAN, “Romeo” Eugen

S

  • SABANOF, S. Steluța
  • SADOVEANU Mihai
  • SAFER, D. Gheorghe (n. SCHÄFER)
  • SAFER, D. Cecilia Elsa
  • SALAMON, F. Andrei
  • SANIELEVICI, Rit(t)a
  • SAUVARD, Sanda
  • SAVU, D. Alfred (n. SCHAPIRA)
  • SĂLĂJAN, Leontin
  • SĂNDULESCU, Liana
  • SĂRĂŢEANU, M.Z. (pseudonimul publicistic al lui Moise ZELŢER)
  • SĂVEANU, Raul Rosel (n. SCHNURER)
  • SCHÄCHTER, Oswald
  • SCHECHTER, Abraham
  • SCHILERU, Ion
  • SCHLESINGHER, Eduard
  • SCHLESINGER, M. Suzana
  • SCHMITZER, Gheorghe
  • SCHOR, Anghel – fratele lui Nicolae Bellu
  • SCHWARTZ, I. Beniamin
  • SCHWARTZ, C.B. Deziderius
  • SCHWARTZ, Nicolae
  • SCURTU, Natalia (n. Natalia Isaakovna KOROŢKOVA)
  • SECHTER, Felix
  • SEFLER, Z. Iacob
  • SEGAL, Pincu
  • SEMO, I.
  • SENCOVICI Alexandru (SZENKOVITS Sándor) (31 iulie 1902 – 10 noiembrie.1995)
  • SIDOROVICI BRUCAN, R. Alexandra – soția lui Silviu Brucan; acuzator public la “Tribunalul poporului” (1945-1946);
  • SIGLER, S. Cerbu
  • SILVIU, George (n. Silviu Iancu GOLLIGER)
  • SIMIONESCU, Marcela – atașat cultural al Legației României la Washington (din 1946); amanta ambasadorului Mihail Ralea
  • SIMOVICI, M. Iulius
  • SION Mihail Bujor
  • SNORPEL, S. Vasile
  • SOLOMON, Barbu (n. Bernard Iţic SOLOMON)
  • SOLOMON, B. Isac
  • SOLOMON, Mircea
  • SOREANU, B. Osias
  • SORESCU Marin – scriitor
  • STĂNESCU, Eugen (n. Aron FISCHEL)
  • STĂNESCU, Joseta
  • STEINBACH, Leon Iosif
  • STOFER, I. Ecaterina
  • STÖFFEL, Emeric (Emmerich)
  • STOIAN, Rudolf
  • STOICA Chivu
  • STOICA, Gheorghe (n. Moscu COHN)
  • STREJA, Chely (n. WEISBUCH)
  • STRUJAN, Fani (n. Fani DAVID)
  • SUCIU, Petre (n. SCHAERF)
  • SUDER, Mihai (n. M. SÜDER)
  • SUDER, Wiliam (n. Wilman SÜDER)
  • SUHAIA, Sara
  • SUZIN A. Micu-Mordechai
  • SZABO, Mirţa (n. Mina ORNSTAIN)
  • SZENDES, ? – director adjunct al firmei Prodexport a Ministerului Comerțului Exterior în anii ‟50, inculpat în dosarul Prodexport – Italia din 1961 (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004: 281-2);
  • SZILLAGY, Ida, prietenă a Anei Pauker, conducătoarea de facto a Ambasadei din Londra la sfârșitul anilor „40;
  • SZÖCS, Adalbert (fiul lui Martin) – cu fișă de cadre la secția Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1954); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
  • SZUHANEK, Eugen (fiul lui Adalbert) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;

Ș

  • ŞAIM, A.
  • ŞANDOR, Iuliu (fiul lui Moise) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
  • ŞAPIRA, A. Max
  • ŞERBAN, I. Avram Miron (n. Samuel ASRIEL)
  • ŞERBAN, Basil (n. Aba SERBAC)
  • ŞERBAN, I. Miriam
  • ŞERBAN, N. Nicu (n. Avramian HERŞCOVICI)
  • ŞERER, David – membru de partid şi al C.C. al C.D.E. (1945-1953), în noiembrie 1945 secretar general adjunct al Comitetului (Levy 2002: 209; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 173 şi 172);
  • ŞERFF, Avram (n. SCHÄRF)
  • ŞESTAC, Eugen (fiul lui Anton) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
  • ŞMELŢ, Ana (fiica lui Alexandru) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
  • ŞMILOVICI, S. – în 1948 membru al filialei județene Fălciu a Colegiului Farmaciștilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
  • ŞOIMU (căs.), Ana
  • ŞOIMU, S. Albert
  • ȘORA, Mihail
  • ŞRAER, Iosif (n. SCHREIER)
  • ŞRAITER, Moise (fiul lui Leib) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
  • ŞTEFĂNESCU, Nathan – cu fișă de cadre la secția Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 495/1952, nr. inv. 541);
  • ŞTEFĂNESCU, Pascu
  • ŞTIRBU, Iosif (fratele lui Solomon Știrbu);
  • ŞTIRBU, Jean (1924-1998), avocat, fost ilegalist;
  • ŞTIRU, Jac (fiul lui Saia) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
  • ŞTRUL, P. – din jud. Tutova / Vaslui, în 1950 corespondent al săptămânalului Steagul Roşu din Bârlad (Zahariuc 2011);
  • ŞULEA, L. Sara – din București, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
  • ŞULMAN, Avram (fiul lui Mendel) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
  • ŞUVEŢIU, I. Elisabeta Rozalia – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
  • ŞVAIŢER, Lică (fiul lui Moise) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
  • ŞVAIŢER, Moise – decorat în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; în 1978 cu ordinul “23 August” cls. a-II-a;
  • ŞVEMER, S. – din Bârlad, în 1949 scria la cotidianul local procomunist Păreri tutovene (I.N. Oprea 2007: 126);

T

  • TEITEL, Alfred Bernard
  • TENENHAUS, S. Beniamin
  • TEODORESCU, Dora
  • TISMĂNEANU, Ermina (n. Ermina MARCUSOHN) – mama lui Vladimir Tismăneanu, Rodica Tismăneanu (stabilită la Haifa, Israel) și Victoria Leorda
  • TISMĂNEANU, Leonte (n. Leon Moiseevici TISMENEŢKI) – tatăl lui Vladimir Tismăneanu
  • TOBER, Sami – cu fișă de cadre la secția Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a. 328/1952, nr. inv. 536);
  • TOIVE, Sali – decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
  • TOMA, Ana (GROSSMAN)
  • TOMA, A. Sorin (n. Sorin MOSCOVICI)
  • TOMA, V. Katalin-Sarolta (n. ERNYEI, 2.V.1914, Germania) – a doua soție a lui Sorin Toma-Moscovici (1948), chimist, cercetător științific principal, decorat în 1971 cu ordinul Meritul Științific;
  • TOPCIU, Artur (fiul lui Avram) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
  • TOTH, Jozsef – decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls. a-II-a;
  • TREDNER, I. Heni – din jud. Bacău, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
  • TREML, Emeric – cu fișă de cadre la secția Organizatorică a C.C. al P.C.R. (115/1952);
  • TREPNER, B. Iosif – din București, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
  • TUDOR, Andrei (Isac ROSENZWEIG)
  • TUDORACHE, Elena
  • TULBURE Victor – poet
  • TURNINI, Icob (fiul lui Icb) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
  • TZVILER, Pavel – brigadier la gospodăria agricolă colectivă Ghilad (raion Deta) în anii ‟50, decorat în 1953 cu ordinul “Medalia Muncii”;

Ţ

  • ŢAIGĂR, Simion (n. Simon ZEIGER)
  • ŢALIC, I. – din Vaslui, menționat într-o listă de “câteva nume de evrei care au militat pentru partidul comunist încă de la început [23 august 1944, n.n., I.A.] și fără niciun pic de ezitare.” (Zahariuc 2010 I)
  • ŢALIC, I. Mina – din jud. Bacău, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
  • ŢEICU, Marius – compozitor
  • ŢIMERMAN, Vasile (fiul lui Dumitru) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
  • ŢUCHERMAN, I.D. (în alte documente ZUKERMAN) – președinte al C.D.E. Vaslui de la înființare (1946) până la dizolvare (953), inclus într-o listă de “câteva nume de evrei care au militat pentru partidul comunist încă de la început [23 august 1944, n.n., I.A.] şi fără niciun pic de ezitare.” (Zahariuc 2010 I, III, IV)
  • ŢUCMAN, Martin – decorat în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
  • ŢUPERMAN, L. Mauriciu

U

  • UGLAR, Francisc – cu fișă de cadre la secția Organizatorică a CC al PCR (dosarele 77/1953, 28/1957);
  • UNGUREANU, Dumitra (n. ZEIDES, 11.08.1927) – membru al aparatului tehnic al Comisiei Controlului de Partid în anii ‟50;
  • UNGVARI, Alfred – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
  • URSEANU, Theodor (fiul lui Solomon) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
  • URSU, Marcu (n. BERL) – cu dosar de cadre la secția Economică a C.C. al P.C.R. (37/1952);

V

  • VASS, Ghizela (Faerstein) (22 aprilie 1912 – 26 martie 2005)
  • VEIS, Ladislau – condamnat la 4 ani închisoare corecțională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcția Generală a Penitenciarelor între deținuții evrei din penitenciarul Caransebeș, pedeapsa expirând la 13 martie 1945 (A.C.N.S.A.S. vol. 59, ff. 297-8); probabil eliberat la 23 august 1944
  • VERDEŢ, Ilie (nume real Verdetz) – prim-ministru al României în perioada 1979-1982
  • VERNER, Ștefan (fiul lui Ludovic) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
  • VEXLER, Iosif (1912-1957) – militant comunist, incinerat la crematoriul “Cenușa” (Bezviconi 1972: 281);
  • VEXMER (Vexler?), Vili – condamnat la 4 ani închisoare corecțională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcția Generală a Penitenciarelor între deținuții evrei din penitenciarul Caransebeș, pedeapsa expirând la 2 iulie 1943 (A.C.N.S.A.S. vol. 59, ff. 297-8);
  • VIGDOROVITS, Martin – cu dosar la secția Gospodarei de Partid a C.C. al P.C.R. (14/1955);
  • VIMAN, Iosif – cu fișă de cadre la secția Organizatorică a C.C. al P.C.R. (24/1957);
  • VLAD, Iulian
  • VOICU Ștefan (Aurel ROTENBERG) (9/21 ianuarie 1906 – 1992)
  • VOITEC Stefan (19.07.1900 – 04.12.1984) Membru al C.C. al P.M.R./P.C.R
  • VOLF, Ileana – decorată în 1978 cu ordinul “23 August” cls. a-II-a;

W

  • WEISENBERG, Mauriciu – funcționar în Direcția Arhitectură a Administrației Generale a Casei Sănătății în 1948 (Bărbulescu et al. 2009: 163);
  • WEISMAN, Ana – în 1945, în documentele partidului ca membru al Apărării Patriotice din Brăila (A.N.I.C., fond I.S.I.S.P., “fototeca”, nr. inv. 3231;
  • WEISSMAN, Hilel – cu dosar de cadre la secția Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 110/1952 și 380/1952); posibilă identitate cu ing. Weissman, în iulie 1948 director al comandamentului general al recensământului şi inginerilor; în 1948 numit de către Ministerul Comerțului, director al societății naționalizate “Bod” (B.I.R.E. 21 (20 iulie 1948): 8);
  • WEISSMAN, Sima – lector de limba rusă la I.P.B. (în cadrul Facultății de Ingineri Economiști) între 1950-1952 (I.P.B. f.a., pp. 44, 47);
  • WEISSMAN, Simion – membru de partid, lector și șeful catedrei de limba rusă a Facultății de Electrotehnică din cadrul I.P.B. între 1956 și 1957 (I.P.B., f.a., p. 56, 62);
  • WEISSMANN, Alexandru – membru al comitetului județean Bihor al P.C.R./P.M.R. (membru de partid din 1946) (A.N.-D.J.B.H., fond Comitetul jud. Bihor al P.C.R., dosar nr. 242/1948-1949, f. 48, apud Ţârău 2002: 182);
  • WEISZ, Arpad – din jud. Mureș, decorat în 1971 cu ordinul “Steaua R.YS.R.” cls. IV-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls. I. (Decret nr. 7 din 23.I.1978);
  • WEISZ, Francisc – decorat în 1979 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979);
  • WEISZ, Ioan – cu dosar de cadre la secția Economică a C.C. al P.C.R. (128/1952);
  • WEISZ, Ludovic (fiul lui Mauriciu) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
  • WEISZ, Tiberiu – conferențiar la catedra de marxism-leninism a Universității Babeș din Cluj;
  • WELT, Allbert (fiul lui Isidor) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
  • WENGER, Iahuda (fiul lui Mayer) (n. 1921, Rădăuți) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
  • WEXLER, Iosif – fișă de cadre la secția Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 30/1950);
  • WIDDER, Andrei – în 1948 membru al filialei județene Mureș a Colegiului Farmaciștilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
  • WILDERMAN, Isac – membru de partid, între 1950-1957; lector de limbă rusă la I.P.B. (I.P.B. f.a. pp. 43, 53, 57, 62);
  • WINCLER, Gustav – cu dosar la Secția Agrară a C.C. al P.C.R. (1/1955);
  • WINKLER, Adalbert (4 aprilie 1930 – 28 iunie 1992) – compozitor predilect al genului muzicii de masă “în ritm de marș” din perioada comunistă (cf. P. Brâncuși 2006: 167); unchiul politicianului U.D.M.R., Iuliu Winkler (fost ministru al Comunicațiilor);
  • WINKLER, Ernest (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
  • WITZMAN, Bruha (1914-2004) – soția lui Marcu “Marian” Witzman;
  • WOLF, Hildegard – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
  • WOLFF, Alexandru – în 1946 redactor la ziarul clujean Erdély (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 259-60);

Z

  • ZAHARESCU Barbu (Bercu ZUKERMAN) (11 martie 1906 – 14 noiembrie 2000)
  • ZARONI, Romulus
  • ZEILIG, I. – în 1945 în conducerea celulei din Cotu Negru a P.C.R. (jud. Tutova) (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
  • ZELENAK, Carol (fiul lui Isoif) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
  • ZELINKA, Ferencz (fiul lui Ignacz) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
  • ZIDVEANU, Valer – absolvent de Drept la Cluj (promoția 1936), avocat, după război procuror în cadrul Ministerului Public, București, secția I Penală (M. Carp 1948: 157); dosar la arhiva secției Administrativ-Politice a C.C. al P.C.R., dosare anexe, nr. 14/1958;
  • ZIGMAN, Emil – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
  • ZILBERMAN, Iosif (1887-1957) – militant comunist, incinerat la crematoriul “Cenușa” (Bezviconi 1972: 289);
  • ZILBERMAN, Ilie – în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
  • ZILBERMAN, Leonte – în 1948 redactor la ziarul procomunist Opinia din Iași (Direcția Județeană Iași a Arhivelor Naționale, fond Camera de Comerț și Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 30-31);
  • ZILBERMANN; Maria – între 1952-1956 lector la catedra de limbă rusă a I.P.B. (I.P.B., f.a., pp. 53, 57 şi 58);
  • ZILLMAN, Albert (fiul lui Bela) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
  • ZIMAN, Iosif – în 1953 redactor și șeful secției Viața de Partid la cotidianul local din Cluj Igazság (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 741-4)
  • ZIMBRAN, Petre (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
  • ZIMBREA, M. Lupu – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
  • ZINGHER, Bercu – vicepreședinte al C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV);
  • ZINGHER, Margarit (fiica lui Sterian şi Margarit) – decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a şi cu Medalia Muncii;
  • ZIPPEL, Ilie – cu fișă de cadre la secția Organizatorică a C.C. al P.C.R. (59/1954);
  • ZISU, M. Ancel (n. 17 septembrie 1899), muncitor necalificat, membru P.C.R. din 1945, propus pentru decorare în 1961, într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriș 2005);
  • ZOLD, Alexandru (fiul lui Samuilă) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii,
  • ZOLLER, Iuliu – cu fișă de cadre la secția Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosarele 28/1959 vol. I, 52/1954, 50/1962);
  • ZONENREICH, Sandu – în 1948 redactor la ziarul procomunist Opinia din Iași (Direcția Județeană Iaşi a Arhivelor Naționale, fond Camera de Comerț şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 30-31);
  • ZONIŞ, Rozalia – în anii ‟50 (până în 1956) asistent la catedra de limbă rusă în cadrul I.P.B. (I.P.B. f.a., pp. 45, 53, 56, 58);
  • ZSARKO, Edmund – decorat în 1979 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. IV-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979);
  • ZSOK, Ludovic – cu dosar de cadre la secția Economică a CC al PCR(77/1952);
  • ZSORI, Iosif (fiul lui Francisc) – cu fișă de cadre la secția Organizatorică a C.C. al P.C.R. (111/1955); decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
  • ZUGRAV, Silvia (fiica lui Iosif) – decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
  • ZWECKER, I. Iulius – decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 802 din 21 dec. 1964;
  • ZUPPERMAN, Hary – în 1945 membru al secției litere-filosofie a A.R.L.U.S. Bârlad (Ion N. Oprea 2007: 30);

CC al PCR – Comitetul Central al Partidului Comunist Român – era denumirea organului central executiv al Partidului Comunist Român. Acest organ de conducere era format din membri aleși dintre delegații prezenți la congresul partidului. Comitetul Central lua decizii în numele partidului între două congrese și, de obicei, era cel care alegea membrii Biroului Politic.

Partidul Comunist Român (PCR) a fost un partid politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul Social Democrat Român (istoric). A funcționat în diferite perioade sub diferite denumiri oficiale: între 1921-1945 drept Partidul Comunist din România, și între 1954-1965 drept Partidul Muncitoresc Român. În România interbelică, PCR a fost o mică organizație politică ilegală, subordonată Cominternului și implicit Uniunii Sovietice care a susținut ideologic revoluția comunistă.

Partidul comunist și-a început ascensiunea la putere în România după actul de la 23 august 1944, la care a participat în calitate de membru al Blocului Național Democrat (BND). Apoi, conform strategiei staliniste și cu sprijinul trupelor sovietice, PCR și-a eliminat treptat adversarii. După abdicarea forțată a regelui Mihai I, în urma loviturii de stat de la 30 decembrie 1947, s-a instaurat Republica Populară Română. Între 1947 și 1989, PCR a fost singurul partid politic oficial care a activat pe scena politică din România.

În articolul 3 al Constituției României din 1965, PCR era numit „forța politică conducătoare a întregii societăți din Republica Socialistă România”. Sub conducerea P.C.R. în România a fost instaurată Dictatura Proletariatului, în economie s-a instituit dirijismul, societatea civilă a fost alterată de principiile dictatoriale ale P.C.R., iar cenzura a inhibat libertatea de exprimare.

TUDOR, Andrei (n. Isac ROSENZWEIG, fiul lui Moise (Mayer) şi Tony) (31 august 1907 Brăila – 18 iunie 1959 București) – 1933-1941 – A scris la gazete de stânga, la cererea partidului, a semnat diferite apeluri antifasciste, a găzduit ședințe ale Comitetului Antifascist, 1934, a semnat apelul pentru constituirea asociației „Amicii URSS“, a avut legături cu legația sovietică, de unde primea materiale pe care le publica în „Rampa“, altele le ducea la „Amicii muzicii“, pe care le executa în concerte; a activat cu Sandu Eliad (la ziarele „Facla“ și „Zorile“), Petre Constantinescu-Iași, Traian Șelmaru, Eugen Jebeleanu; în 1941 s-a mutat la Brăila; A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti; după august 1944 membru de partid şi publicist procomunist la Unirea (cotidianul C.D.E.), Victoria, Veac nou (A.R.L.U.S.), Tribuna poporului, Viața capitalei, etc., redactor-șef la Muzica (1951-1952); redactor și semnatar al unor articole propagandistice pro-comuniste, profesor la Conservator (1950-1959), la Institutul de Teatru (1951-1956) şi şef de sector la Institutul de Istoria Artei al Academiei R.P.R. (1951-1959); Membru al UCMR; Opera literară: Amor; Moscova. Reportaj despre metropola lumii noi. Traduceri: Cartea sângelui; Schiţe humoristice; Cântecul păcii; Muzicologie: L’Essorde la musique dans la République Populaire Roumaine; Enescu; George Enescu. Viaţa în imagini sora sa, Coca Rosenzweig, s-a căsătorit cu Mihai Vieru (Veinberg), fratele Sandei Rangheţ, cu care a avut un copil (Michael Vieru); Referință bibliografică: ANIC, fond 95, dosar 122366, f. 53, f/v. [inapoi]

„STELELE” REPUBLICII POPULARE ROMINE: Ghizela VASS (Faerstein) – EROU AL MUNCII SOCIALISTE

Publicat pe de
Răspunde

| VEZI SI COMUNISTII ROMANIEI

„În Moldova nu este aproape un evreu ca să fie în producție. Toți se ocupă cu specula!” – Ghizela Vass (in cadrul unei ședințe din 5 octombrie 1945, C. C. al P.C.R.)

Ghizela VASS (n. Faerstein) (n. 22.04. 1912, Imperiul Rus, Chisinau – 26.03.2005, București)

Ghizela VASS (n. Gisella Faerstein / FAERŞTEIN) (n. 22 aprilie 1912, Chisinau, Imperiul Rus – d. 26 martie 2005, București (92 de ani)) – căsătorita cu ilegalistul Ladislau Vass1, cu care a avut trei copii (doua fete si un băiat): Ecaterina (căsătorită cu Dănuț Florin Olteanu, fost secretar de partid la întreprinderea Tehnofina; mama lui Bogdan Olteanu* și Sandra (Olteanu) Despot); Gheorghe (Ladislau) Vass (09 septembrie 1950 – d. 2000?) și Leah Zoia (care a emigrat în SUA in 1980, cu fost ei soț, medicul Eugen Zeiligsohn, trăind în prezent/2013 la New York, cu numele Faerstein, mama lui Faerstein-Weiss; Brian Zeligson și Ava Celia Zeligson)

Nepotul Gizellei Vass, fostul viceguvernator B.N.R., Bogdan Olteanu* (n. 29 octombrie 1971) a demisionat în urma unor fapte dovedite de corupție. Conform unor surse, varul Andreei Paul (n. Vass, 10 septembrie 1978, fosta consiliera al lui Theodor Stolojan și Emil Boc, in prezent prim-vicepreședinte PNL), care a declarat că numele de dinainte de căsătorie – Vass – înseamnă în limba maghiară, „fier”(**). Mai mult, ea afirma pe blogul sau, in 2012: „NU am nici o legătură cu Ghizela Vass. E o nefericită coincidență de nume„

Gizella, fiica lui Grigorii şi Sonia; sora lui Moisei Faerstein (19 septembrie 1910, Chisinau – 1988, 26 octombrie 1988 (78 de ani)) și Senia Fainshtein (căsătorit cu Evgenia (Henrietta) Lifshitz); de formație croitoreasă; studii: șapte clase elementare, ulterior urmează Școala Superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu“, membra de partid din 1933.

In 1945-1946 prezentă, sub numele dactilografiat “Ghisela Faersein”, pe lista celor 79 de “cetățeni sovietici reținuți pentru muncă în diferite organizații, care trebuie să rămână în România”

Printre sarcinile Ghizelei Vass s-au aflat, până la începutul anilor ’40, și „eliberarea” moldovenilor de la Chișinău de sub „jugul burghezo-moșieresc românesc”, iar, ulterior, după 1945, „eliberarea” românilor de la București „de sub jugul lui Iuliu Maniu și Brătianu”.

Membru în sindicatul textil (din 1930); membră a organizației Ajutorul Roșu – MOPR Chisinãu (1931–1933); membru PCdR din 1933; internată în lagărul de muncă pentru evrei comuniști de la Vapniarka; cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 169); membru în biroul Comitetului județean de partid București (după 23 aug. 1944); membru al Comitetului județean de partid Ilfov (1948); membru al C.C. al U.F.D.R. (din februarie 1948), membru supleant (1945-1952), membru C.C. al P.M.R./P.C.R. (1952-1984), Deputat în M.A.N., ales în circ. electorala Focșani, reg Bârlad (1952–1957); președinte al Comisiei județene de verificare a membrilor de partid din Reșita; şef-adjunct al Secţiei Externe a C.C. (1950-1953), adjunct al Șefului Secției Organizatorice a C.C. al P.M.R, secretar al Comitetului orãsenesc de partid București (ian. 1953); secretar al organizației de partid București (1953-1955), șefa secției Munca de partid în rândul femeilor a C.C. al P.M.R. (1955 – 24 ian. 1956), inspector al C.C. al PMR; coordonator al Secţiilor Cadre din Exterior şi Relaţii Externe ale C.C al PMR. (1956- ian. 1957), şefa secţiei Relaţii Externe (devenită Internaţională în 1965) a C.C. al P.M.R./P.C.R. (ian. 1957-nov.1965; nov. 1965-1975), ulterior adjunct al șefului Secției Relații externe si cooperare economicã internationalã a C.C. al P.C.R. (1975– 1982), până la pensionare (februarie, 1982). După pensionare, a fost numită vice-președintă a Crucii Roșii.

Remarcabilă prin longevitatea ei în partid, ocolită de toate epurările, fapt cu atât mai bizar cu cât suspiciunea aservirii ei prosovietice avea suficientă consistenţă (Watts 2011: 174, 198, 712 n. 1).

Multiplu decorată de autoritățile comuniste, cu „Ordinul Muncii“ clasa a II-a (1948), ordinul „Steaua Republicii Populare Romine“ clasa a III-a (1948), Ordinul „Apărarea Patriei“ clasa a II-a (1949), Ordinul „23 August“ clasa a II-a (1959), in mai 1961 cu medalia „A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România”, „Ordinul Muncii“ clasa I (1962), in august 1964 i se conferă ordinul Steaua Republicii Populare Romine clasa a II-a, „pentru merite deosebite in opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversari a eliberării patriei” (Decretul nr. 509/1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romine), Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a II-a (1966), „Erou al Muncii Socialiste din R.S.R.“ „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră” (1971, Decretul nr. 155/1971 privind conferirea titlului de Erou al Muncii Socialiste). și, în 1981, ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. I-a.

Nicolae Ceausescu, Gizella Vass

MOPR (1922-1947) – Mejdunarodnaia Organizatia pomosci bor-tam revoliutii, respectiv Organizația Internationala pentru Ajutorarea Luptătorilor pentru Revoluție („Ajutorul rosu”), structură pilotată şi finanțată de Internaţionala a III-a, a fost implicata într-o serie de activității agitatorii și de propaganda, inclusiv in afara Basarabiei. Publicațiile ei, printre care și bilunarul Basarabia roșie, deplângeau asprimea regimului romanesc si-i incurajau pe țăranii basarabeni sa se ridice și sa li se alăture muncitorilor din Uniunea Sovietica într-un singur stat proletar: ‘Sa-și ia invadatorii romani mâinile de pe Basarabia!‘

  1. VASS, Ladislau (fiul lui Eugen Vass şi Rozalia Schwartz) (16 martie 1912, Arad – 17 martie 1977 București) – evreu maghiarofon, soțul Ghizelei Vass și fratele Olgăi Vass-Podoleanu; ilegalist (cu stagiu recunoscut din 1932, în 1941 pe listele de comuniști cărora autoritățile le stabilesc domiciliu obligatoriu); din 1950 șeful secției Plan-Finanțe a C.C. al P.M.R., membru al Comisiei Centrale de Revizie a partidului (1955-1974), ministru adjunct de Finanţe (1955-1957), vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Muncă şi Salarii (1957-1966), vicepreședinte C.E.C. (din 1966); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a; în 1964, de Gheorghiu-Dej, cu ordinul Muncii clasa I-a (Decretul nr. 509/1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romine, „pentru merite deosebite in opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversari a eliberării patriei”) și, in 1971, de către Nicolae Ceausescu, cu Ordinul 23 August clasa a II-a (Decretul nr. 157/1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România) – „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului”. Incinerat la crematoriul “Cenușa”. [inapoi]

VASS-PODOLEANU, Olga (fiica lui Eugen şi Rozalia Vass) (1914-2001), sora lui Ladislau şi cumnata Ghizelei Vass, soţia lui Jack Podoleanu – evreică maghiarofonă, ilegalistă (cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2296); – membră a C.C. al U.F.D.R., director în cadrul Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale (după 1948), decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a; împreună cu Jack Podoleanu a avut 3 copii: Dorina (căs. Bulgaru), Ioniţă Podoleanu şi respectiv Tania Damache-Podoleanu, artist plastic, emigrată în Israel, care a reapărut în spaţiul public în toamna lui 2011, când îi corecta lui V. Tismăneanu câteva erori într-un articol despre mătușa ei, Ghizela Vass.

PODOLEANU, Jack, Jaques (n. Iţic MENDELOVICI, fiul lui Litman şi Tauba) (11.II.1900 Podu Iloiaei, jud. Iaşi – 1972 București) – cumnatul Ghizelei Vass (căsătorit cu Olga Vass – sora lui Ladislau Vass) – ilegalist (membru de partid din 1921, internat în perioada 1941-1944 în lagărele de muncă disciplinară de la Tg. Jiu, Vapniarka şi Grosubova), directorul Editurii P.M.R. (viitoarea Ed. Politică), ulterior director general al Direcţiei Generale a Editurilor, Difuzării Cărţii şi Presei, și secretar de stat responsabil cu industria alimentară în guvernul Dej; decorat ca pensionar prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a.

NEPOTUL „OLTEANU”

(*) Bogdan Olteanu (după 1989 președinte al Camerei Deputaților și apoi viceguvernator B.N.R., a locuit, până la vârsta de 30 ani, împreună cu bunica sa maternă pe str. Zambaccian nr. 1 din București) și a Lisei, soția lui Adrian Despot.

In 1989, devine membru al UTC; in 2004, a fost ales deputat de București pe listele listele Alianţei DA, iar în decembrie 2004, a fost numit în funcția de ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul în Guvernul Tăriceanu. A demisionat din funcția de ministru în 2006, însă a fost ales imediat președinte al Camerei Deputaților, înlocuindu-l pe Adrian Năstase. Din octombrie 2009, Olteanu a ocupat funcția de viceguvernator al Băncii Naționale a României.
Printre alte funcții deținute de-a lungul timpului de Bogdan Olteanu este şi aceea de preşedinte al Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional. A părăsit acest post în primăvara lui 2014, în plin scandal în care era implicat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, care a și fost arestat pentru corupţie. 

Directia Nationala Anticoruptie a confirmat oficial – in iulie 2016 – informatia potrivit careia Bogdan Olteanu, viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei, a fost retinut pentru 24 de ore sub acuzatia de trafic de influenta.

Procurorii afirma, intr-un comunicat ca „exista date si probe potrivit cărora” in perioada iulie – noiembrie 2008, Bogdan Olteanu, care la acea vreme era președinte al Camerei Deputaților din partea PNL, „a solicitat si primit de la un om de afaceri suma de 1.000.000 de euro si sprijin electoral, constând in servicii de marketing si consultanta, in schimbul efectuării de demersuri pe lângă membrii Guvernului Romaniei pentru determinarea numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunarii”. „Banii au fost remisi de catre omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic”, se arata in acest comunicat.

In urma „diligentelor depuse de inculpatul Olteanu Bogdan, persoana respectiva a fost numita la data de 18 septembrie 2008 in functia de guvernator al Deltei Dunarii”. Potrivit unor surse judiciare, este vorba de Liviu Mihaiu, fost guvernator al Deltei Dunarii, care a negat insa orice implicare intr-o fapta de coruptie.

Potrivit unor surse judiciare, Sorin Ovidiu Vintu i-ar fi dat lui Bogdan Olteanu un million de euro pentru ca acesta sa sprijine numirea lui Liviu Mihaiu in functia de guvernator al Deltei Dunarii. In dosar, potrivit unor surse judiciare, ar fi implicat si numele lui Calin Popescu Tariceanu, care a negat insa orice acuzatii.

Si Liviu Mihaiu a respins acuzatiile, precizand, pe contul lui de Facebook, ca nu a stiut nimic despre aceasta „pretinsa tranzactie pe spezele numirii” sale ca guvernator si crede ca a fost vorba despre un „foarte bun pretext pentru fostul mogul pentru a-l avea (si) pe seful Camerei Deputatilor la mana”.

„ACASA” LA BUNICA

” Crescut de o bunică bolșevică în Primăverii, Olteanu este ca și Petre Roman un favorizat al puterii fără a se remarca intelectual vreodată, ba chiar a fost dat afară de la doctoratul la care se înscrisese la Babeș Bolyai. Obișnuiți cu șpăgile de pe vremea Bicăi, Bogdan Olteanu este judecat acum pentru că a încasat 2 milioane de EURO șpagă de la Sorin Ovidiu pentru a-l numi pe Liviu Mihaiu Guvernator al Deltei. Banii i-ar fi spălat prin conturile cumnatului său, Adrian Despot.” – curentulinfo, autor Dorina Lascăr – 27 iulie 2018

Casa din centrul Capitalei, primita la sfârșitul anilor ’40, cu mobila și tablouri confiscate de la „dușmanii poporului” a fost locul in care Gizella Vass și-a crescut nepotul.. Dupa 1990, pe baza Legii nr. 112, Ghizela Vass a cumpărat imobilul din zona Kiseleff, situat pe strada Zambaccian nr. 1. Ulterior, vila a fost revendicata de proprietari in instanta și recâștigata in 2004, însa familia lui Bogdan Olteanu a refuzat sa elibereze locuința. Acesta făcut recurs, sperând sa primească despăgubiri, dar, in final, a părăsit imobilul.

[înapoi]

„ILEGALISTA DE CATEGORIE DURA”

„Soția lui Adi Despot și Bogdan Olteanu sunt frați, amândoi având-o ca bunică maternă pe ilegalista PCR-istă Ghizela VASS, fostă croitoreasă, Bica, așa cum o alintau cei doi nepoței.

Ghizela Vass îi seconda în acele interogatorii nocturne, desfășurate în sediul Comisiei Controlului de Partid de pe Aleea Alexandru, pe inchizitorii șefi Iosif Rangheț și Gheorghe Pintilie, zis Pantiușa. Vladimir Tismăneanu o descrie ca pe o „ilegalista din categoria dura, una dintre confidentele Elenei Ceausescu inca din anii 50” care „a participat la numeroase anchete politice si a controlat ani de zile toate relațiile internaționale ale PCR. De profesie croitoreasa, provenind din mediile paupere ale micilor târguri de provincie, lipsita de alta cultura decât aceea a vulgatei staliniste, tânăra Ghizela (născuta Gitta) a activat la Chisinau, a fost arestata si a fost închisa la Mislea si la Dumbrăveni.” „A facut parte din comitetul de partid, funcție pe care a avut-o si in timpul războiului, când a fost deportata in lagărul de deținuți politici evrei de la Vapniarka. Facea parte din elita sectei comuniste din lagăr, alături de Petre Lupu, Simion Bughici, Lazar Grunberg, Bernath Andrei, Barbu Zaharescu, Stefan Voicu, Emanuel Vinea. Ca si la Targu-Jiu si Caransebes, la Vapniarka domnea o ierarhie rigida și stricta in rândul deținuților, conducerea de partid, in primul rand Lazar Grunberg si Bernath Andrei, se bucura de privilegii de nimeni contestate (in memoriile sale, Elli Pappas, vaduva lui Nikos Beloyannis, executat in 1952, a confirmat ca același model funcționa si in lagărele de deținuți politici din Grecia din anii 50). Am cunoscut personal fosti deținuți de la Vapniarka, mi-au povestit cum trebuiau sa cedeze mâncarea din pachetele primite de-acasa “tovarășilor din conducere”, timp in care ei erau hrăniți cu mazăre furajera. Cu alte cuvinte, nomenklatura nu s-a născut in momentul luării puterii, ci exista de-acum, încă din ilegalitate. Era, in condiții de opresiune si teroare, o “democrație populara” in statu nascendi.” (contributors.ro).

„DETALIU ANECDOTIC”

V. Tismaneanu: „Ghizela era căsătorită cu ilegalistul transilvanean Ladislau Vass. Sora acestuia, Olga, era una din amicele Elenei Ceausescu inca din anii clandestinitatii. Soțul ei, Jack Podoleanu (Mendelovici) a fost director al Editurii PCR si a deținut numeroase alte funcții de partid si de stat. Ladislau Vass a fost ministru adjunct de finanțe si membru al Comisiei de Revizie a CC.

Ghizela și Ladislau au locuit vreme de decenii într-o vila pe strada Muzeul Zambaccian, cu fata spre Bulevardul Aviatorilor (intre 1950 si 1962, Bulevardul “Generalissim I. V. Stalin”). Au avut trei copii: Ecaterina (Kati), a terminat Liceul “Petru Groza”, a făcut Politehnica, secția de automatica, mama lui Bogdan Olteanu, unul dintre liderii PNL in perioada Tăriceanu si președinte al Camerei Deputaților […]; Gheorghe (a urmat același liceu, a murit tânăr); si Zoia, născută in 1953, eleva la “Petru Groza”, a studiat dreptul (colega de an cu Valeriu Stoica), după care a emigrat in Statele Unite in anii 80, împreună cu soțul ei din acea perioada, doctorul Eugen Zeligson. Din cate am auzit, in Statele Unite, Zoia si-a schimbat prenumele in Lea si a refuzat contactele cu mama sa. Poate ca aceasta decizie era legata de felul in care Ghizela isi negase de-a lungul originea etnica, de modul in care acționase, asemeni atâtor altor staliniști de origine evreiasca, pentru combaterea sionismului si eradicarea a ceea cei considerau a fi “naționalismul burghez evreiesc”.

„Un detaliu anecdotic” – mai scrie dl. Tismaneanu -„era prin 1968, Ghizela a plecat ca membra delegatiei PCR la congresul comuniștilor francezi. Fiul ei, Ghiță, născut in 1950 si numit astfel probabil in onoarea “tovarășului Gheorghiu”, i-a cerut sa-i aducă un disc cu Georges Brassens. Cum marea activista nu vorbea franceza, a intrat într-un magazin, a văzut multe discuri ale celebrului poet-cântăreț, a ales unul cu un titlu mai lung, “Chansons pas pour toutes les oreilles” (exista si “Chansons pour toutes les oreilles”). Discul a circulat printre prieteni si colegi care fredonau, gratie tovarasei Ghizela, “Je suis le pornographe du phonographe”, “Chez l’epicier, pas d’argent pas d’epice”, “Ah, ah, ah, putain de toi/Ah, ah, ah pauvre de moi/Ah, c’est pas poli/Ah, une fesse qui dit/Merde a l’autre”…”

(**) Intre 2005 și 2007, Andreea Paul Vass (devenita Paul in septembrie 2009, prin casatoria cu Cristi Paul) a fost expert/consilier prezidential in cadrul Departamentului de Politici Economice si Sociale.Din 2007 si pana in 2009, Vass a fost consilier in cadrul Parlamentului European pentru europarlamentarul Theodor Stolojan. Din 2009 si pana in noiembrie 2010, Vass a indeplinit functia de consilier personal al premierului Emil Boc, iar din noiembrie 2010 si pana in februarie 2011, a fost Consilier de Stat pe probleme economice al prim-ministrului Emil Boc. Potrivit CV-ului postat pe site-ul propriu, Vass are realizate studii de cercetare in Marea Britanie (London School of Economics, University of Essex, Sussex University, SPRU Research Center), SUA (Stanford University), Franta (Maison des Sciences de l’Homme) si Ungaria (IKU Research Center, Institute for World Economics). Tot in CV apare mentionat faptul ca este autor pentru doua carti si co-autor pentru alte 6 publicatii. In 2011 a publicat o carte intitulata „Forta politica a femeilor”.

Potrivit unei declaratii de interese, Andreea Paul Vass deține actiuni la Alro Slatina, BRD GSG, SIF Banat Crisana Arad, Transelectrica si Transgaz SA Medias. Conform declarateii de avere, din 2011, Paul Vass (impreuna cu sotul) deținea 2 apartamente in București, o casa de vacanta si doua automobile. Familia Andreei Paul Vass deține și tablouri si obiecte de arta in valoare de 12.000 de euro, precum și 9 conturi deschise in bănci in care sunt depuși in total peste 100.000 de lei, peste 18.000 de euro și 1.300 de dolari. In toamna lui 2011, Adreea Paul Vass anunța ca intra in cursa pentru președinția Organizației de Femei a PDL condusa de către Sulfina Barbu. Vass a declarat atunci, pentru agenția Mediafax, ca a decis sa candideze pentru ca „poate întări organizația si poate aduce prospețime„. Ea susține ca numele de Vass înseamnă in limba maghiara „fier” făcând trimitere la Margaret Thatcher supranumita si „Doamna de Fier”. Vass a renunțat ulterior la candidatura, mulțumindu-se cu funcția de prim-vicepreședinte al organizației femeilor din PDL.

Numita de Boc in comisia de privatizare a Hidroelectrica

Pe 1 februarie, Andreea Paul Vass, consilierul primului-ministru, a fost numita membru al Comisiei pentru Coordonarea procesului de privatizare a Hidroelectrica. Unul dintre rolurile acestei comisii va fi si cel de coordonare a procesului de selectare a intermediarului care se va ocupa de listarea pe bursa a companiei. Numirea Andreei Paul Vass in comisie este surprinzatoare avand in vedere ca Dan Paul, cumnatul acesteia, este broker si membru in Consiliul de Administratie al Bursei de Valori București, adică locul unde va avea loc vanzarea acțiunilor Hidreoelectrica. Dan-Viorel Paul, cumnatul Andreei Paul Vass, este actionar cu 90,7% si administrator la firma de brokeraj Finaco Securities.

Colega de partid, Sulfina Barbu, a acuzat-o pe Vass s-ar afla intr-o stare de incompatibilitate.
„Nu este conflict de interese in niciun fel„, a afirmat Andreea Paul Vass, potrivit căreia nu exista nicio legătură intre numirea ei in comisia de privatizare a Hidroelectrica și faptul ca Dan Paul este broker. „Prin aceasta numire, in acest proces voi fi ochiul vigilent al premierului„, a precizat Vass. Aceasta a adaugat ca rolul comisiei din care face parte este acela de a monitoriza intreg procesul de privatizare. „Iar procesul de privatizare se desfășoară prin selectarea unui intermediar care sa se ocupe de listare”. Vass a mai spus ca din comisia de privatizare fac parte si miniștrii, fiind condusa de ministrul economiei, Ion Ariton. Ea a precizat ca nu este prima numire de acest fel deoarece a făcut parte și din comisia care s-a ocupat de vânzarea pe bursa a 10% din Petrom.

surse: CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, Membrii C.C. al P.C.R.1945–1989, Dicționar; Iulian Apostu „Evreii şi comunismul – Cazul României (1944-1965)” – ediția 2013; Vladimir Tismaneanu „Cine a fost Ghizela Vass? Despre dosare, intrigi si anchete„, Contributors.ro, 17 septembrie 2011,

ultimul update al articolului: ian 2020

Citeste si Decretul nr. 509/1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romine

Decretul nr. 155/1971 privind conferirea titlului de Erou al Muncii Socialiste

Galerie

Publicat pe de

Această galerie conține 1 fotografie.

Text publicat în Buletinul Oficial nr. 56 din 06 mai 1971.
ÎN VIGOARE DE LA 06 MAI 1971
Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român Continuă lectura →