Intr-o succesiune aleatoare, lista de mai jos cuprinde o parte dintre cele care au fost soții, fiice, „tovarășele de viata” (dar și de partid), ale tovarășilor din straturile puterii comuniste – aparținând acelei „caste” pe care jurnalista Dominique Desanti a denumit-o „înalta aristocrație comunista”:
Ana Pauker, (născută Hanna Rabinsohn) membra a Biroului Politic si a Secretariatului, ministru de externe si vicepremier pana la mazilirea din 1952. Numărul doi in partid si in guvern (o scurta vreme chiar numărul unu, neoficial), căsătorita cu Marcel Pauker (executat in URSS) si „intr-o” relație cu Eugen Fried (militant slovac mort in Belgia in anii razboiului). Clanul Pauker, ca si cel al lui Dej, Luca, Chișinevschi, Maurer ceva mai târziu, a savurat toate privilegiile birocrației parazitare.
Adela, soția lui Gogu Petrescu (fratele Elenei Ceaușescu);
Iordana, soția lui Valentin Ceaușescu (fiul lui Nicolae și Elena Ceausescu), fiica lui Petre Borilă (n. Iordan Draganov RUSEV) și a Ecaterinei Borila (n. Katherina Abraham) „Fiul celor doi și nepotul lui Nicolae Ceaușescu, Daniel Valentin (n. 1981), este evreu cf. canoanelor religioase iudaice (Halaha). De altfel, imediat după Revoluție, fosta soție a lui Valentin (de care aceasta divorțase în a doua jumătate a anilor ‟80) și copilul ei s-au refugiat în Israel, grație ajutorului oferit de Nicolae Cajal, lider al comunității evreiești din România şi bun prieten de familie al soților Borilă” (“Moștenitorul secret al lui Ceaușescu”. Evenimentul Zilei – luni, 27 aprilie 2009).
Lica Gheorghiu, fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, .căsătorită mai întâi cu Marcel Popescu, fostul aghiotant al lui Emil Bodnăraș, ministrul comerțului exterior in anii ‘50, cu care a avut trei copii (Smaranda, Gheorghe si Mandra).
Alice (n. Aroneanu, 1905, Olteniţa – d. 1970)), soția lui Traian Săvulescu, ministru al Agriculturii (1946-1948, „prim” și respectiv al doilea vicepreședinte al Consiliului de Miniştri (1948, 1948-1949)). Directoare adjunctă şi apoi directoare a Institului de Biologie Bucureşti, membru corespondent (23 martie 1952) şi titular (21 martie 1963) al Academiei Republicii Populare Române. Membră şi a altor instituţii de profil, românești sau străine, precum Societatea de Ştiinţe Biologice (vicepreședintă), Comisia de Radiologie a Academiei R. P. R., Academia de Științe din New York, Societatea Internaţională de Ştiinţe ale Naturii. Membru în conducerea U.F.A.R. (1944-1948), decorată cu “Ordinul Muncii” cls. III-a în 1951; fişă de cadre la secțiile Propagandă-Agitaţie (1955), respectiv Relaţii Externe ale C.C. al P.C.R. (4/1952). In 1970, ieșind din cabinetul lui Nicolae Ceaușescu, care i-a comunicat că Institutul de Biologie va trece în subordinea Ministerului Agriculturii, a suferit o criză cardiacă pe culoarele Comitetului Central; dusă de urgenţă la spital, a încetat din viaţă.
Dorina (n. Rudich), (n 25 mai 1909 Roznov, Neamţ – 21 aug.1982 București), fiica lui Isac şi Maria Rudich) – soţia demnitarului comunist Gheorghe (zis Gogu) Rădulescu (căs. 1938); ajunsă în București în timpul adolescenţei, dactilografă în capitală în perioada interbelică, colaboratoare la Cuvântul liber (1935-1936), în cercul unor poeţi evrei avangardişti, recrutată de N.K.V.D., refugiată împreună cu soțul ei în URSS în 1941-1944 (perioadă în care este avansată până la gradul de colonel N.K.V.D., fiind demobilizată abia în 1947), revenită în ţară în 1944; dactilografă la Comisia Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Artelor (din martie 1945), redactor la Graiul Nou (cotidianul de limbă română al Armatei Roşii) (1944-1947), apoi la Viaţa capitalei (1947-1948), apoi activă în domeniul comerțului exterior în mandatul ministerial al lui Gogu Rădulescu, iniţial ca director în cadrul Ministerului Comerţului Exterior, ulterior ca membru în conducerea ILEXIM, în paralel publicistă şi scriitoare mediocră; prietenă și protectoare a Anei Blandiana;
Ani, soția lui Leontin Sălăjan (el însuși posibil evreu).
Ecaterina (n. Klein), soția lui Stoica Chivu;
Ileana (Ilonka Papp), soția lui Grigore Răceanu.
Ecaterina (n. Feher), soția lui Grigore Preoteasa, decedat în accidentul aviatic din U.R.S.S. din 1957. Activistă a secției Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (iniţial la sectorul Evidenţa Cadrelor şi Documentare), apoi, până în anii ‟70, instructor al C.C. al P.C.R.; dosar de cadre din 1954). Mama Ilincăi (căsătorită în prezent/2013 Bartolomeu) – prima soție, în anii ‟70, a politicianului P.S.D. Adrian Năstase (recăsătorit în 1985 cu Dana, fiica fostului ministru al Agriculturii şi ambasador în China Angelo Miculescu). Decorată în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R„. clasa a II-a
Constanţa (Helene, Constanta Crăciun, n.16 februarie 1914 Constanţa – d. 2 mai 2002 București), membra a CC si șefa culturii pe linia guvernului, soția lui Ion Vinţe (Vincze), unul dintre cei mai temuți inchizitori ai partidului. Fostă ilegalistă, membra de partid din 1935. Membra în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), colaboratoare la revista Femeia a F.D.F.R. (din 1946), membra a Comitetului Executiv şi al C .C. şi “preşedinte activ” (i.e. executiv) al U.F.D.R. (1948-1952), membra al C.C. al P.C.R./P.M.R. (1945-1969, 1972-1974) şi a Biroului Organizatoric al C.C. (1950-1952), deputat M.A.N. (mandate succesive 1946-1969), membra a prezidiului Marii Adunări Naționale (1948-1953), membra al Consiliului General de Conducere al A.R.L.U.S. președinta Comitetului Central al Crucii Roşii România (1949-1951), secretar pentru probleme organizatorice al comitetului orăşenesc de partid Bucureşti (1951-1953), ministru al Culturii (1953-1957), apoi ministru-adjunct (1957-1961), președinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă (1962-1965), respectiv vicepreședinte al Consiliului de Stat (1965-1969); decorată, inter alia, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a în 1949 (decretul nr. 873 al MAN din 20 august 1949);
Martha (n. Cziko), soția lui Alexandru Drăghici.
Duţa (n. Witner), soţia ambasadorului Mihail Roşianu;
Betka (n. Brikner), soţia lui Gheorghe Vasilichi;
Sulamita, soţia lui Miron Constantinescu (el însuși probabil evreu);
Elza (n. KATZ) soția lui Vasile Vaida – fostă deportată în Transnistria, membru C.C. al P.C.R. (1945-1979), ministru al Agriculturii (1948-1952) şi prim secretar al Comitetului Regional Cluj în mai multe rânduri (Balaş 2008: 228)
Florica (n. Cecilia ( Florica ) Glanzstein, 14 Septembrie 1922 – d. 1989 (66-67 ani)), fiica lui Leon Glanzstein, căsătorit cu Marie Fischler si prima soție a lui Emil Bodnăraş.
Maria (Mira), soţia colonelului V. Bucicov.
Felicia („Riri”) (n. Solomon, 28 ianuarie 1927, Focsani – 16 februarie 2013 (86 ani), București), fiica lui Moise (Moritz) Itzic Solomon (n. 16 august 1898, Beresti-Bistrita, Roman, Romania – d. 1992 (93-94 ani), Israel)și Clara Solomon (n. Revici, 17 octombrie 1905, Nicorești, Galați, Romania – d. 14 februarie 1993 (87 ani), București); soția generalului (ziarist militar) Constantin Antip (n.27 octombrie 1925 – d. 21 februarie 2011 (85 ani)), cu care a avut doi copii: Florin Antip (casatorit cu Oana-Lelia Antip) şi Igor Antip (căsătorit cu Rada (Rodica) Istrate). Redactor la Agerpres (1950-1963), la revista Lumea (1963-1971) şi la Radio (“Tribuna României”) (1971-1984); decorată în 1964 cu Medalia Muncii. Fosta soție a lui Ozias Lazarovici.(n. 1918)
Cecilia (n. Wolfsohn), soția ministrului Apărării Ion Ioniță;
Ana Toma (n. Grossman, 9 octombrie 1912, Vatra Dornei – d. 1991, Iasi, fiica lui Iancu Grosman si Jeni Grosman). Comunista ilegalista, membra PCR din 1932; soția lui Sorin Toma, Gheorghe Pintilie (Pantelei “Pantiuşa” Bodnarenko) și Constantin Pârvulescu. Decorata cu ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa a II-a (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei„, Erou al Muncii Socialiste” și medalia de aur „Secera și Ciocanul” (Decret 155/1971, Art.1) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră„. În procesul penal intentat lui Lucrețiu Pătrășcanu, a fost martora procuraturii împotriva lui Remus Kofler și a Victoriei Sârbu. Adjunct al ministrului de externe Ana Pauker și apoi al ministrului comerțului. O “versată agentă a direcţiei de informaţii externe a N.K.V.D.” (Troncotă 2006: 47).
Medi (n. Wechsler), soția lui Gheorghe Dinu (alias “Ştefan Roll”, secretarul Uniunii Ziariştilor între 1959 şi 1967);
Elisabeta (n. Gall), soţia colonelului de Securitate Pavel Aranici;
Sarina (n. Samoilă), cumnata lui Teohari Georgescu), soţia lui Paul Mitrache, prim secretar al Legaţiei României la Washington la începutul anilor ’50;
Tereza (n. Teri Ungar) (Solomovici 204: 506), prima soție diplomatului George Macovescu (n.28 mai 1913-d.20 martie 2002, recăsătorit cu Emilia Macovescu) Fiica lui Adolf şi Pepi (n. Peszel)), sora lui Sari Izsak; Edith Ungar şi Ilus Stoica (Ungar) – evreică maghiarofonă; fostă ilegalistă, după 1944 activistă a partidului, între 1948 şi 1949 alături de soţul ei (însărcinat cu afaceri) la Londra, exclusă în 1952 din partid “pentru atitudine uşuratică şi neprincipialitate în ceea ce priveşte raporturile cu unii mici burghezi”, ulterior traducătoare la diverse edituri, în special Editura pentru Literatură Universală; cu dosar anexă la secția Organizatorică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 187, nr. 156/1950-1952) (v. şi Balas 2008: 188-9, 195, 209; Simuţ 2007; Buzatu 2008: 421);(Will to Freedom: A Perilous Journey Through Fascism and Communism, Egon Balas)
Selina (n. Lupu), soția ilegalistului şi ulterior activistului Mihai-Bujor Sion (şeful sectorului Presă la secția Propagandă şi Agitaţie în anii ‘50) (A. Strihan în Solomovici 2004: 401);
Antoaneta (n. Burăh), soția lui Gheorghe Pană (președinte al C.C. al U.G.S.R. în anii ’70). Activistă de partid, în 1949 instructor în cadrul sectorului Învăţământ Public al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., în anii ‟50 şefă de cabinet a lui Leonte Răutu (dosar la secția Propagandă şi Agitaţie a C.C., nr. inv. 71, dosar 12/1954; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 236 şi 424, n.34; Mihai 2009)
Soțiile generalilor Marin Florea Ionescu, Bulcan şi Jean Moldoveanu; generalului-maior Nicolae Cambrea (subșef al Statului Major în 1947), ambasadorului Nicolae Cioroiu si Constantin Stere, etc (*).
Aceasta serie a doamnelor puterii (având în vedere mărimea comunității evreiești din România raportata la perioada comunista), și limitele obiective ale “plajei de selecție” – scrie Iulian Apostu in lucrarea sa (*) -„pare să confere substanță tezei fostului general de Securitate Neagu Cosma, în a cărui opinie, în deceniile postbelice ar fi existat chiar un plan bine articulat al elitei politico-militare israeliene privind maximizarea influenței asupra României pe mai multe căi, între care şi “[r]ealizarea de căsătorii mixte cu activiști de partid consacrați, dar şi cu tineri care prezentau perspective de promovare” (Cosma 1994: 273)”.
(*) Evreii şi comunismul, Cazul României (1944-1965) – ediția aprilie 2013, p. 167
”Scrisoarea celor 6” (data publicității la 11 martie 1989, de posturile de radio BBC și Europa Liberă) a fost primul și ultimul act de disidență în interiorul Partidului Comunist Român, o critica la adresa politicii regimului Ceaușescu, a fost conceputa de fostul demnitar comunist Gheorghe Apostol și semnata de acesta, alături de alți cinci foști membri marcanți ai Partidului Comunist Român: Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Grigore Răceanu, Constantin Pârvulescu și Silviu Brucan.
Urmare a scrisorii, pe 13 martie 1989, Nicolae Ceaușescu a convocat o ședință specială a CPEx al CC al PCR în care a fost prezentată situația lui Mircea Răceanu, care fusese arestat pentru activități de spionaj în favoarea SUA, și a făcut, totodată, referire la „câțiva vechi clienți”, la niște „derbedei politici, declasați și moral și politic, față de care partidul a luat o serie de măsuri”.
Membrii CPEx al CC al PCR au luat act de „trădarea” vechilor activiști de partid și au fost de acord cu cele exprimate de către secretarul general al PCR. Toți semnatarii scrisorii au fost arestați, interogați și puși imediat în stare de arest la domiciliu,;ulterior eliberați, la 22 decembrie 1989.
„A aflat Ceaușescu și a convocat un grup de tovarăși din secretariatul de partid să mă ancheteze și să mă determine să reneg cele ce am scris în scrisoare.” – Gheorghe Apostol, într-un interviu acordat Agenției Rompres în mai 2003 – „Am fost bumbăcit la partid vreo lună de zile. A fost chemată și soția și fiica, să mă convingă să renunț la conținutul scrisorii. Am fost exclus din partid și dat pe mâna Securității. Am fost anchetat din mai 1989, până în decembrie 1989. Eram cu domiciliul forțat, nu aveam voie să vorbesc cu nimeni, nu avea voie să vină nimeni la mine, telefonul era blocat. Mă luau dimineața la ora 8 – 9 și stăteam la închisoarea de la Rahova, până pe la 11 – 12 noaptea”
Silviu Brucan, care a fost păzit în cartierul bucureștean Dămăroaia, l-a acuzat pe Gheorghe Apostol că a cedat presiunilor și i-a trădat pe ceilalți cinci cosemnatari.
„A urmat (vorbesc pentru mine) o anchetă care a durat opt luni, fără întrerupere, zi de zi, cu scoaterea în mod violent din casă, fără nici un fel de bază legală, cu lucrurile luate şi azvîrlite în Strada Marginei 38, din Chitila. De fapt, din ăștia 6, doi au fost dislocați, mutați. A fost Brucan, instalat în Dămăroaia. Fiica mea împreună cu soțul ei, erau avocați, amîndoi, au fost eliminați din Baroul de București şi deplasați la Piatra Neamț. Tot aşa, fără nici un fel de cerere, de acord – pur şi simplu, deportați.” – intr-un interviu acordat jurnalistului Marius Oprea, corespondent al postului de radio Europa Liberă, în 7 martie 1996.
„Prima măsură a fost convocarea mea la Comitetul Central. Eu vă povestesc aceste lucruri foarte succint, fiecare dintre fraze necesitau şi ar fi de la sine înţeles că ar trebuit redate mai pe larg. Am fost chemat de doi importanţi şefi de partid, Nicolae Constantin era, mi se pare, șeful Comisiei controlului de partid şi Radu Constantin, secretarul cu probleme de cadre şi, se spunea, mîna dreaptă a Elenei Ceauşescu. Scopul acestei prime discuții a fost retractarea, recunoașterea comiterii unei greşeli şi darea înapoi, lucru pe care l-am refuzat. Mi s-a spus atunci, foarte clar, ”fii atent, asta echivalează cu excluderea din partid, cu imediata mutare şi deportare” – mi s-a vorbit de deportarea din locuinţă – ”urmări nefericite pentru întreaga familie şi poate că nişte întîlniri cu oameni ai muncii” care, poate, indignați, să îmi dea o lecție de patriotism şi credință faţă de partid. Aşa cum v-am spus, n-am vrut să dau declarația pe care mi-au cerut-o, dar a trebuit să încheiem într-un fel întîlnirea.”
„Am avut o extraordinară inspirație, de a cere copia declaraţiei pe care am făcut-o: iată, poartă data de 16.03.1989, în două exemplare. Este data imediat după apariția scrisorii la Europa Liberă. Iată ce cuprinde, în cîteva cuvinte. „Ca urmare a chemării mele la Colegiul central de partid şi a discuţiei cu tovarăşul Nicolae Constantin, preşedintele Colegiului central de partid şi cu tovarăşul Radu Constantin, secretar al Comitetului Central al P.C. R., în legătură cu scrisoarea, 1. Îmi asum conţinutul acesteia, care a fost trimisă Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, prin care, în încheiere, solicitam un dialog cu domnia-sa. 2. În ce priveşte trimiterea acestei scrisori în străinătate, nu am cunoscut şi nu am participat întru nimic la expedierea ei.” Asta a fost declaraţia pe care am dat-o!„
„eu am pornit […] despre aceste aşa zise retractări, de la o judecată poate simplă şi care înclină să nu condamne prea tare astfel de declarații. care se dau în niște condiții inumane, din toate punctele de vedere. Am asistat la filmări ale unora dintre semnatari, în timpul anchetei. De asemenea, am ascultat înregistrări. Oamenii mai aveau anumite ezitări. Una din aceste ezitări i-a provocat lui Brucan o nemulțumire, pe care a exprimat-o deschis.[…] Eu i-am spus lui Brucan, pe care îl cunosc de mulţi ani, ce rost avea să dea în Apostol, cînd am semnat împreună scrisoarea, însă Brucan nu putea să uite anumite lucruri…Aceasta îl privește în mod special pe Gheorghe Apostol, pentru că nu cunosc alte reproșuri pe care să le fi făcut Brucan celorlalți. Această disensiune este între Brucan şi Apostol.”
„TREBUIE SĂ ADMITEȚI, DOMNULE PREȘEDINTE, CĂ O SOCIETATE NU POATE FUNCȚIONA, DACĂ AUTORITĂȚILE, ÎNCEPÂND CU CELE DE LA VÂRF, MANIFESTĂ LIPSĂ DE RESPECT FAȚĂ DE LEGE“ – „Aici Radio Europa Liberă“ Continuă lectura →
| VEZI SI COMUNISTII ROMANIEI ROLLER, Mihail [1] (zis Şapse, fiul lui Ben Tzion Roller, fratele lui Chaim Mordechai Roller (*)) (n. 6 mai 1908, Buhuși, Bacau, Romania – d. 21 iunie 1958, București, 50 de ani) – comunist ilegalist, conform declarației … Continuă lectura →
13 martie 1989, ședința Comitetului Politic Executiv al CC al PCR
Tov. Nicolae Ceaușescu: Tovarăși, o să vă prezint foarte pe scurt, pentru că vreau să fie cunoscută și de membrii Comitetului Politic Executiv, o problemă care se referă la câțiva vechi clienți, ca să zic așa, derbedei politici, declasați și moral și politic, faţă de care partidul a luat o serie de măsuri. În primul rând este vorba de Brucan, este exclus mai de mult din partid și care este agent al serviciilor străine.
Tov. Elena Ceaușescu: Este recrutat de mult de americani.
Tov. Nicolae Ceaușescu: S-a înhăitat cu Apostol, faţă de care am manifestat prea multă înţelegere, Aici vinovatul principal sunt eu care am crezut că, poate nu că o să se îndrepte, dar că o să-și vadă de treabă. Până la urmă se vede că nu merită nici un fel de încredere și îngăduinţă. Un altul este Bârlădeanu, care în ultimi ani se transformase în vânzător a tot felul de lucruri. Lucra cu un grup de borfași, și de mai mult timp se află în anchetă pe problema aceasta. A apărut și Corneliu Mănescu pe care, de asemenea, îl cunoașteți.
Tov. Elena Ceaușescu: Este vulnerabil la orice.
Tov. Nicolae Ceaușescu: Și au mers și la Pârvulescu. Aceștia au convenit ca împreună să se adreseze cu o scrisoare Președintelui României, dar trimisă Statelor Unite ale Americii, Angliei și Franţei – sigur, folosind legăturile lui Brucan cu serviciile respective. Cu unii dinte ei s-a stat de vorbă la partid, cu alţii la Ministerul de Interne, și, până la urmă, au recunoscut. Sigur că acţiunea ca atare…
Comitetul Central al PCUS îl alege pe Mihail Gorbaciov în funcția de Secretar General | Este data publicității (citită), la posturile de radio BBC și Europa Libera, ”Scrisoarea celor 6” | Parlamentul lituanian proclamă independența Lituaniei față de URSS | Moare, încarcerat la Haga, Slobodan Miloșevici | Parlamentul din Crimeea adoptă o declarație de independență față de Ucraina | Continuă lectura →
8 aprilie1195 | Împăratul bizantin Isaac al II-lea Angelos este orbit și detronat de propriul său frate, care devine împărat ca Alexios al III-lea Angelos.
24 noiembrie 1473 |Asediul cetății Dâmbovița – Ştefan cel Mare al Moldovei cucereşte cetatea Dîmboviţei, București, şi il instalează domn al Munteniei pe Laiotă Basarab.
31 martie 1492 |Edictul de la Alhambra: evreilor spanioli li se pune în vedere ca, în termen de patru luni, să se convertească la creștinism sau să părăsească țara.
26 octombrie1497 | Lupta de la Codrii Cosminului (parte din Războaiele Moldoveano-Polone) – armatele moldovene conduse de Ștefan cel Mare atacă și înfrâng armata poloneză a lui Ioan Albert al Poloniei. Bătălia a avut loc la circa 100 km nord de capitala de atunci, Suceava, (în poloneză Suczawa), între actualele comune Voloca pe Derelui și Valea Cosminului din raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, având ca rezultat o victorie importantă a moldovenilor.
30 octombrie 1497 | A avut loc Lupta de la Cernăuţi. Ştefan cel Mare al Moldovei înfrînge resturile armatei polone, alungandu-i din ţară. Victoria deplină a lui Ştefan cel Mare asupra invadatorilor.
31 octombrie 1517 | Martin Luther (d. 18 februarie1546) intra în conflict cu Biserica Romano-Catolică, prin cele 95 de teze ale sale, care invitau la o dispută academică pe tema indulgențelor. Data este considerată drept început al Reformei, sărbătorită de protestanți ca Ziua Reformei.
Pentru a strânge fonduri în vederea construirii Bazilicii Sf. Petru din Roma, papa Leon al X-lea a vândut credincioșilor indulgențe. Prin vânzarea de indulgențe se oferea, în schimbul unei donații bănești, anularea suferințelor vremelnice datorate păcatului – odată iertat prin pocăință. Luther s-a declarat împotriva acestei practici. La 31 octombrie 1517 (potrivit teologului și filosofului umanist Philipp Melanchthon), Luther a afișat pe ușa principală a bisericii din Wittenberg cele 95 de teze care invocau interdicția comerțului de indulgențe. Aceste teze au circulat repede prin Germania provocand controverse. Papa a ordonat ca Luther să apară la Augsburg, în fața cardinalului Thomas Cajetan. Cardinalul i-a cerut să-și retracteze cele 95 de teze. Luther a replicat că și le va retrage doar dacă i se va dovedi pe baza Bibliei că el este cel care greșește. În 1524 o parte din țărănimea din sudul Germaniei, Austria și Elveția s-a folosit de teoria lui Luther ca pretext pentru declanșarea Războiului Țărănesc (Deutscher Bauernkrieg). În 1525 Martin Luther s-a însurat cu fosta călugăriță Katharina von Bora, arătându-se astfel adversar al celibatului impus de catolicism preoțimii.
15 aprilie 1534 |Thomas Cromwell (d. 28 iulie 1540, executat prin decapitare) este numit secretar șef al regelui Henry al VIII-lea al Angliei (n. 28 iunie 1491, Londra, Anglia – d. 28 ianuarie 1547 (55 de ani)).
Mihai Viteazul (n. 1558, Orașul de Floci ? – d. 9 august 1601, câmpia de lângă Turda, județul Cluj) – boier muntean, ban al Craiovei, domn al Munteniei, Moldovei şi Transilvaniei.
27 decembrie 1571 | Se naște Johannes Kepler (la Weil der Stadt) (d.15 noiembrie 1630, Regensburg), matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler). În matematică este considerat precursor al calculului integral.
13 noiembrie 1594 |”Plata” creditorilor – Mihai Viteazul anunța că toți creditorii vor fi plătiți, chemandu-i la vistierie, in București. Odată intrați în clădire, aceasta a fost incendiată, iar creditorii (cămătarii turci) atacați cu tunurile. Cei care au scăpat au fost uciși de soldații lui Mihai Viteazul. Garnizoana turcă (cca 2.000 soldați), a fost și ea masacrată.
20 mai 1595 | boierii trimiși sa negocieze o alianța împotriva turcilor cu Sigismund Bathory, încheie un tratat dur pentru Mihai Viteazul, care devine astfel nu doar un aliat, ci si suspus al lui Sigismund Bathory în Țara Românească. Bathory se intitula: “prin grația lui Dumnezeu, principe al Transilvaniei, Moldovei, Valahiei Transalpine și al Sfântului Imperiu Roman, domn al părților regatului Ungariei și comite al secuilor etc”.; Mihai Viteazul nu mai putea folosi în titlul său “prin grația lui Dumnezeu” și nici să numească țara “a mea”. Tratatul, prin clauzele lu, constituia o victorie pentru Sigismund Bathory și marea boierime munteană. Erau sacrificate autonomia statului și autoritatea instituției domnești. Imperiul Otoman, până la sfârșitul secolului al XVI-lea nu atinsese atât de grav suveranitatea Țării Românești. Sultanul nu avea dreptul de a se amesteca în politica internă., Domnul avea puteri depline, el împărțea toate slujbele și comanda oastea, avea drept de a declara război și de a încheia pace.
Sigismund Bathory
Sigismund făcea din Țara Românească o simplă provincie stăpânită de el, încredințand cârmuirea celor 12 boieri și Dietei transilvane, care fixa cuantumul dărilor de încasat și venitul domnului. Acestuia i se interzicea dreptul la politica externă și de a-i pedepsi pe trădătorii de țară. În schimb, erau satisfăcute pretențiile ologarhiei boierești, bunurile lor fiind asigurate în fața răzvrătirilor. Boierii erau scutiți de orice dare față de țară sau domn și căpătau dreptul să-i aducă cu sila țăranii ce fugeau de pe proprietățile lor. La 3 iunie 1595, reprezentanții marii boierimi din Moldova.incheiau, la Alba-Iulia, un tratat similar cu cel al Valahiei.
7 ianuarie 1597| paşa Hasan din Belgrad anunța că Mihai Viteazul a primit steag de domnie de la sultan și că între cei doi conducători este pace. În cursul anului 1597, Mihai s-a înțeles cu Rudolpf al II-lea să lupte împreună împotriva turcilor. Rudolf i-a trimis lui Mihai subsidiile cerute pentru întreținerea unui corp de oaste.
9 iunie 1598 | a fost semnat la mănăstirea Dealu tratatul dintre Rudolf al II-lea şi Mihai Viteazul. Împăratul austriac se obliga să finanțeze un corp de oaste de 5.000 soldați, eventual încă 5.000 în plus, iar Mihai îl recunoștea pe împărat ca suzeran. In consecința, turcii au atacat Muntenia, conduși de Paşa de la Silistra, fiind înfrânți de Dumitru vornicul.
10 septembrie 1598 | Mihai Viteazul trece el însuși Dunărea, asediază Nicopole, îi bate în două rânduri pe turcii din Vidin şi pradă până în Balcani. La 5/15 noiembrie 1598 Mihai a trecut Dunărea înapoi în Muntenia.
29 martie 1599 | a fost ales principe al Transilvaniei Andrei Báthory, în locul vărului său Sigismund Báthory, despre care Mihai Viteazul spunea ”nu știe nici ce face, nici ce vrea”. Instalat la putere, Andrei Báthory (care, la îndemnul polonezilor, reia legăturile cu turcii) il somează pe Mihai Viteazul să părăsească tronul Munteniei, în favoarea lui Simion Movilă
18/28 octombrie 1599 | are loc Bătălia de la Şelimbăr, soldata cu victoria lui Mihai Viteazul, descris de cardinalul Andrei Báthory drept „un cioban care nu știe să se bată“. Acțiunea lui Mihai Viteazul in Ardeal poate servi ca model de tactică militară. Cronicarul maghiar Szamoskozy: „Când s-a gătit Mihaiu Vodă asupra cardinalului, aşa şi-a împrăştiat oamenii în Ţara Românească, încât nici ostașii inşişi n-au stiut cine sunt şi câţi sunt, ca să tăinuiasca totul“
21 octombrie/1 noiembrie 1599 |Mihai Viteazul intră în Alba Iulia, devenind stăpân al Transilvaniei, vreme de 11 luni. După ce a pus „stările să jure [credinţă] întâi împăratului, pe urmă lui însuşi şi apoi fiului său”, începe introducerea administrației românești. (cronicarul maghiar István Szamosközy). Mihai primește cheile orașului de la episcopul Napragy. „Curând după aceea i se aduc 22 de care pline cu bogății, vistieria cardinalului având peste 200.000 de flori. S-au găsit, printre altele, vase din argint masiv, încât unul nu putea fi ridicat de doi oameni. Nobilii unguri i se închină, orașele și cetățile, cu excepția câtorva din N-V, în care apucaseră să intre ostașii lui Basta, fac la fel. Întreaga țară era la picioarele lui Mihai Viteazul”.
31 octombrie1599 | Moartea lui Andrei Báthory. Învins la Șelimbăr, cardinalul Báthory a fugit spre Moldova; în munți, a fost capturat de secui, ucis cu toporul si decapitat. Capul cardinalului i-a fost adus la Alba-Iulia, lui Mihai Viteazul, care ar fi exclamat: „Săracul popă“. „Acesta poruncește să se aducă și trupul și-i face o înmormântare frumoasă, mergând însuși cu lumânarea aprinsă, în mână, după coșciug.”
mai 1600 | Moldova – Mihai Viteazul îl alungă pe voievodul Moldovei, Ieremia Movilă (1595 – 1606). Ieremia Movilă s-a retras la Hotin. Cetatea Neamț şi Suceava s-au predat lui Mihai; la Hotin Ieremia pierde bătălia împotriva lui Mihai Viteazul. Printr-o campanie care a durat trei săptămâni, Mihai a cucerit întreaga Moldovă.
27 mai / 6 iulie 1600 |PRIMA UNIRE – Din cetatea Alba-iulia, Mihai Viteazul se intitulează „Io Mihail Voievod din mila lui Dumnezeu,domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei„. Emite un hrisov care atestă Unirea, alcătuind și o pecete care îngloba însemnele celor trei provincii.
Mihai Viteazul „domn al Ţării Românești și Ardealului și a toată ţara Moldovei”
iulie 1600 | Dieta Transilvaniei acordă iobagilor și preoților români unele înlesniri, la cererea voievodului Mihai Viteazul.
1 septembrie 1600 | Transilvania – Nobilimea transilvăneană refuză să participe la dieta de la Sebeş, judeţul Alba, şi proclamă insurecţia faţă de voievodul Mihai Viteazul.
18 septembrie 1600 | Transilvania – Bătălia de la Mirăslău, județul Alba, în care voievodul Mihai Viteazul este înfrânt de generalul Giorgio Basta. In paralel, trupele poloneze ocupa Moldova.
20 septembrie 1600 | Bătălia de la Bucov (Ţara Românească), în care voievodul Mihai Viteazul este înfrânt de polonezi.
25 noiembrie 1600 | Bătălia de lângă Curtea de Argeş (Ţara Românească), în care voievodul Mihai Viteazul este înfrânt.
3 august (stil nou) 1601 | Bătălia de la Guruslău, câștigată de Mihai Viteazul.
9/19 august 1601 | în dimineața în care Mihai Viteazul se pregătea să plece din tabăra de la Câmpia Turzii spre Făgăraș, un detașament de 300 mercenari a fost trimis să îl aresteze, cu ordin de la Basta, si, în caz de nesupunere, să-l ucidă. Aflat în cortul său, luat prin surprindere, Mihai s-a opus arestării; a fost lovit mortal cu o halebardă de căpitanul valon Raucigny (după alții, de comandantul valon Beauri), după care i s-a tăiat capul cu propria spadă. O alta ipoteza este ca un mercenar valon l-a împușcat, un altul l-a înjunghiat în piept, iar alții l-au lovit cu halebardele, după care i-au tăiat capul. Se spune că Basta ar fi ordonat ca trupul său să fie dat la căini..Trupul sau neînsuflețit, ar fi zăcut dezbrăcat trei zile în praful taberei, fiind apoi luat de câțiva sârbi care l-ar fi îngropat pe furiș, iar locul a rămas anonim. Alte opinii susțin ca “trei zile corpul decapitat și fără mâna stângă a rămas în țărină, până ce un român milos l-a îngropat creștinește”. Anumite surse indica că trupul ar fi fost dus, de fapt, la Alba Iulia şi înmormântat într-o biserică, distrusă ulterior în 1714-1715. In alta versiune, ar fi fost înmormântat lângă Turda, pe raza actualului sat Bogata, unde astăzi se află o biserică, ridicată în amintirea marelui voievod. Capul domnitorului „retezat de securile mișeliei și trădării”, a fost luat de comisul Radu Florescu (in alte variante de către frații Buzești) și dus in Țara Românească, la Mânăstirea Dealu, unde se află și acum sub o lespede pe care este săpată o coroană din bronz cu inscripția „Primului întregitor de neam glorie nemuritoare “.
Radu Buzescu, unul dintre vestiții căpitani ai lui Mihai, a așezat o piatră frumoasă pe acest mormânt, cu epitaful: “Aici zace cinstitul și răposatul capul creștinului Mihail, marele voevod ce au fost domn Țarii Românești și Ardealului și Moldovei”.
Cronicarul George Brancovici spune că trupul lui Mihai, cu îngăduința lui Basta, a fost adus și înmormântat la Alba-Iulia în Mitropolia Bălgradului. “Muri astfel cel mai mare dintre luptătorii noștri, în faptul unei zile de Duminică, la răsăritul soarelui, de mâna acelor pe cari-i dusese abia la biruință, din porunca unui oaspete pe care-l iertase de raul făcut.” (N. Iorga)
Unii istorici spun însă că marele voievod a fost ucis de Basta: „Nelegiuitul Basta l-a ucis cu viclenie și pe neașteptate, fără nici un motiv. Numai din invidie profundă l-a ucis pe acest domn renumit, celebru, de care se temea însusi sultanul”.
8 noiembrie 1612 | S-a născut Constantin Cantemir (Silișteni, Lunca Corbului, Argeș, România – d. 24 martie1693, Iași, Moldova), ales Domn al Moldovei – „Constantin vodă” – la 73 de ani (25 iunie 1685 –13 martie1693); tatăl lui Antioh Cantemir, Dimitrie Cantemir și Safta Cantemir (căsătorită Racoviță).
15 noiembrie 1630 | A murit Johannes Kepler, astrolog, astronom şi matematician german, a descoperit că Pământul şi planetele se rotesc în jurul Soarelui, pe orbite eliptice; (n. 27 decembrie1571).
15 aprilie 1632 |Bătălia de la Rain: Suedezii sub Gustavus Adolphus îl înving pe contele Tilly al Sfântului Imperiu Roman în timpul războiului de treizeci de ani
26 octombrie 1673 | S-a născut Dimitrie Cantemir(d. 21.08.1723), Imperiul Rus, de doua ori domn al Moldovei (martie-aprilie 1693; noiembrie 1710 – iulie 1711), personalitate culturală polivalentă; membru al Academiei din Berlin (1714, la propunerea filosofului Leibniz). In lucrarea sa “Descrierea Moldovei”, apare prima hartă detaliată a Moldovei, timp de un secolunicul document cartografic despre Moldova; a inventat primul sistem de notare pentru muzica turcească; câștigă recunoașterea europeană, prin lucrarea “Istoria Imperiului Otoman” (1716), tradusă şi tipărită la Londra (1734), Paris (1743), Hamburg (1745).
29 octombrie 1688 | Începe domnia lui Constantin Brâncoveanu (n. 15/26 august 1654 – d. 15/26 august 1714) in Tara Românească. Pe 15 august, 1714, a fost executat la Istanbul, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. Cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxa Romana , sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni.
10 noiembrie 1688 | La 10/20 noiembrie 1688 s-a terminat tipărirea Bibliei în limba română. Biblia de la București (cunoscută și sub denumirea de Biblia Cantacuzino) a fost prima traducere completă a Bibliei în limba română. Textul a fost definitivat din inițiativa lui Șerban Cantacuzino, domnul Munteniei, de către un grup de învăţaţi, între care fraţii Şerban şi Radu Greceanu.
4 decembrie1691 |Diploma Leopoldină: împăratul Leopold I recunoaște sistemul politic al Principatului Transilvaniei, iar el însuși devine mai întâi tutore al lui Mihai Apafi al II-lea si la majoratul acestuia și renunțarea la domnie, în 1697, șef al statului, ca principe al Transilvaniei.
7 octombrie 1698 | Sinodul de la Alba Iulia: mitropolitul ortodox și 38 de protopopi semnează actul de unire cu Biserica Romei. Astfel ia naștere Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.
24 noiembrie 1700 | Ludovic al XIV-lea al Franței îl proclamă pe nepotul său Filip de Anjou, rege al Spaniei, actiune care va declansa Războiul pentru succesiunea spaniolă.
20 noiembrie 1710 |Poarta declară război Rusiei, în intenția de a stăvili influența crescândă a imperiului Țarist in bazinul nordic al Mării Negre și în Balcani. Ostilitățile (încheiate în iulie 1711), se vor desfășura și pe teritoriul Moldovei. Spătarul Toma Cantacuzino trece de partea armatelor ruse, participând la cucerirea Brăilei.
23noiembrie 1710 | A doua domnie în Moldova a lui Dimitrie Cantemir (n. 1673 – d. 1723), marcată de alianța cu Rusia lui Petru cel Mare și de înfrângerea trupelor moldo-ruse de către otomani (Bătălia de la Stănilești). Fostul domnitor al Moldovei se va refugia în Rusia, unde se va stabili definitiv.
5 martie 1711 | Printr-un ucaz al țarului Petru cel Mare, în cadrul reformelor sale, este definită o nouă funcție, aceea de Oberfiskal – funcționar superior „a cărui sarcină va fi să-i urmărească în taină pe toți oamenii și chiar și pe cei mai înalți dregători„. Oberfiskalul are în subordine 500 de fiskalii cu misiunea de a identifica judecătorii corupți, funcționarii care cer mită si pe cei care înșeală fiscul.
2 aprilie 1711 |Tratatul de la Luțk, Polonia – acord secret între domnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir, și țarul rus Petru cel Mare, în urma căruia Principatul Moldovei trecea sub protecția Rusiei, dar își menținea autonomia. Cele 17 articole ale documentului repetau, în mare parte, acordul semnat de Mitropolitul Gedeon în 1686, în urma căruia Mitropolia Ucrainei trecea sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse. Principatul Moldovei trebuia să recunoască puterea supremă a Moscovei, păstrându-și statutul de independență și tradițiile neamului. Privilegiile boierimii nu s-au schimbat. Moldovei urma să i se retrocedeze teritoriile acaparate de turci și transformate în raiale.
In fapt, au fost două tratate: unul a fost scris de către contele Gavriil Golovkin la 2/ 13 aprilie 1711 (favorabil Rusiei), iar al doilea este cel expus de către Ion Neculce în “Letopiseţul Ţării Moldovei” (București, 1980, p. 188-202). Proiectul Golovkin, care prevedea in fapt trecerea Ţării Moldovei de sub jugul turcesc sub cel rusesc, a rămas ca atare, fără finalitate: in încheiere, deși apare scris “Petru”, semnăturile lui Petru I şi Dimitrie Cantemir lipsesc. Practic, acest documentnu devenit niciodată un act juridic, în conformitate cu dreptul internațional.
30 octombrie 1724 | Arhimandritul Ioanichie Stratonikeas a inceput construcţia Bisericii Stavropoleos din Bucureşti, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (domnitor al Munteniei, 1719-1730). Lucrările de zidire ale bisericii s-au încheiat, în această primă etapă, la 30 octombrie 1724, după cum arată şi pisania, “în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat şi sub păstorirea mitropolitului Daniil, cu toată cheltuiala arhimandritului Ioanichie din Ostaniţa”. În prezent din vechea mănăstire nu a mai rămas decât biserica, alături de care există o construcție de la începutul secolului al XX-lea, care adăpostește o bibliotecă, o sală de conferințe și o colecție de icoane vechi (începutul sec. al XVIII-lea) și obiecte de cult, precum și fragmente de frescă recuperate de la bisericile demolate în timpul regimului comunist. Clădirea cea nouă a fost construită după planurile arhitectului Ion Mincu.
22 februarie1732 | S-a născut George Washington (d. 1799), general şi om politic american; comandant suprem al forţelor militare în timpul Războiului pentru independenţa coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783); preşedintele Convenţiei constituţionale de la 1787; primul preşedinte al SUA (1789-1797)
7 mai 1775 | la Istanbul, se semnează Convenția austro-otomană, alcătuită din patru puncte, prin care nordul Moldovei, numit de români „Țara Fagilor”, iar de austrieci, Bucovina, intra în componența Imperiului Habsburgic.
8 aprilie1783 | Țarina Ecaterina cea Mare a declarat anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, „de acum și pentru toate timpurile”, ca teritoriu rusesc.
1 noiembrie 1784 – A izbucnit marea Răscoală Țărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Revolta s-a produs în satul Curechiu, Hunedoara, ca un protest al țărănimii din Transilvania împotriva constrângerilor feudale. La aceasta mișcare au participat iobagi români, maghiari si sași de pe domeniile nobililor și statului, mineri din Munții Apuseni și ocnele din Maramureș, meșteșugari si preoți.
Răscoala, care a pus în discuție si statutul de tolerați al românilor în Transilvania imperială, fapt ce i-a conferit și un caracter național, s-a încheiat la sfârșitul lunii decembrie 1784, când Horea și Cloșca au fost capturați de către autorități.
Începută în noiembrie 1784, în satul Curechiu (Hunedoara), răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, mișcare cu caracter național și social, iscată ca o reacție a iobagilor români din Ardeal, disperați de situația lor economică și socială tot mai greu de suportat, s-a încheiat după foarte scurt timp, la sfârșitul lunii decembrie a aceluiași an, când cei trei conducători au fost prinși și executați. Pe capetele lor se pusese câte un premiu de 300 de galbeni; totuși, susținuți de majoritatea oamenilor din popor – conștienți de faptul că li se apărau interesele -, ei n-au putut fi capturați de autoritațile austro-ungare altfel decât prin trădare. S-au găsit câțiva țărani care, ispitiți de bani, au ajutat la capturarea celor trei, care stăteau ascunși, în vreme ce preoții români care se raliasera mișcării umblau prin sate pentru a aduna banii necesari pentru ca Horea să se poată duce din nou – pentru a cincea oara – la Viena, spre a pleda cauza iobăgimii române în fața împăratului austro-ungar, Iosif al II-lea.
La 27 decembrie 1784, câțiva țărani s-au apropiat de Horea și Cloșca – aceștia stăteau ascunși într-o colibă de crengi, în codrul Scorăgetului, din Munții Gilăului – și, pretinzând că umblă după vânat, au fost primiți în colibă de cei doi. La un semnal, s-au năpustit asupra lor, i-au legat și apoi i-au predat autorităților. Tot prin trădare a fost capturat, la 30 ianuarie 1785, și Crișan. A urmat judecata, apoi execuția lui Horea și a lui Cloșca printr-o pedeapsa extrem de cruda – tragerea pe roata. Crișan se spânzurase cu nojițele de la opinci în închisoare.
22 februarie 1788 | S-a născut filosoful german Arthur Schopenhauer (d. 1860), iniţiatorul „voluntarismului” modern; ideile sale au devenit cunoscute în România prin intermediul „Junimii”, influențând literatura şi filosofia românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
1 martie 1788 | se naște Gheorghe Asachi (Herța, în nordul Moldovei, (azi în Ucraina) – d. 12 noiembrie 1869) poet, prozator și dramaturg român.
15 aprilie1788 | Marea Britanie, Olanda și Prusia semnează tratatul de pace
26 octombrie1795| În Franța revoluționară s-a instituit Directoratul, un regim politic în care puterea executivă era încredințată unui guvern format din cinci persoane.
1 ianuarie 1801 | Actul de unire (înțelegere legislativă) între Irlanda și Marea Britanie. Union Jack devine steagul oficial al Regatului Unit. Unirea s-a încheiat oficial la 15 ianuarie 1922.
23 martie 1801 | Țarul Pavel I este ucis; este succedat de către fiul său, Alexandru I.
8 octombrie 1801 | Tratatul de la Paris. Pacea dintre Franța și Rusia.
8 octombrie 1801 | Începe a treia domnie a lui Mihai Suțu în Țara Românească (până în mai 1802).
26 octombrie1802 | În România are loc, la ora 10:55, un cutremur cu o magnitudine de 7,9-8,2 grade pe scara Richter; s-a prăbușit Turnul Colțea din București, dar și Biserica Sfântul Nicolae din Pitești.
1 martie 1803 | Ohio devine al 17-lea stat al Statelor Unite ale Americii
30 aprilie 1803 | Paris: cancelarul Robert Livingston și James Monroe semnează Tratatul de cumpărare al teritoriului Louisiana pentru 15 milioane de dolari, dublând astfel dimensiunea SUA
20 octombrie 1803 | SUA ratifică achiziția Louisianei
29 noiembrie 1803 | Dessalines și Christophe declară independenta St Domingue (Haiti)
30 noiembrie 1803 | Spania cedează Franței pretențiile sale asupra teritoriului Louisiana
20 decembrie 1803 | Drapelul francez a coborât în New Orleans, marcând oficial transferul teritoriului Louisiana către SUA, pentru suma finala de 27 milioane USD
1 ianuarie 1804 | Haiti câștigă independența față de Franța (Ziua Națională), devenind singurul stat fondat vreodată de foști sclavi, fără sclavie
14 februarie 1804 | Jean Victor Marie Moreau, generalul francez care a complotat să îl răstoarne pe Napoleon în Conspirația Pichegru, este arestat și exilat în Statele Unite
15 februarie 1804 | SUA: New Jersey devine ultimul stat din nord care a abolit sclavia
28 februarie 1804 | Charles Pichegru, general al armatei franceze și regalist, care a complotat să-l răstoarne pe Napoleon în Conspirația Pichegru, este arestat
9 martie 1804 | Georges Cadoudal, regalist breton care a complotat să-l răstoarne pe Napoleon în Conspirația Pichegru, a fost arestat
21 martie 1804 | Codul napoleonian adoptat în Franța
18 mai 1804 | Napoleon Bonaparte este proclamat împărat al Franței de către Senatul Franței.
Una dintre cele mai controversate, influente și celebre figuri din istoria omenirii, Napoleon a profitat de oportunitățile create de izbucnirea Revoluției Franceze în 1789 și a devenit general la 29 de ani.
15 iunie 1804 | Al doisprezecelea amendament la Constituției SUA, care stabilește procedura de alegere a președintelui și vicepreședintelui, este ratificat în Congres
11 august 1804 | Francisc al II-lea devine primul împărat al Austriei
2 octombrie 1804 | Marea Britanie se mobilizează pentru a se proteja împotriva invaziei franceze
2 decembrie 1804 | Generalul Napoleon Bonaparte este încoronat împărat al francezilor la Notre Dame de Paris într-o ceremonie oficiată de Papa Pius al VII-lea
5 decembrie 1804 | Thomas Jefferson este reales președintele SUA, George Clinton vicepreședinte
12 decembrie 1804 | Spania declară război Marii Britanii.
4 ianuarie 1805 | Convenție navală între Franța și Spania.
27 aprilie 1805 | Marina SUA atacă Tripoli
26 mai 1805 | Napoleon Bonaparte este încoronat rege al Italiei.
24 august 1805 | Napoleon abandonează ideea de a invada Marea Britanie și se întoarce împotriva coaliției austro-ruse.
10 septembrie 1805 | Regele Neapolelui refugiat în Sicilia aderă la coaliția împotriva Franței.
25 septembrie-20 octombrie 1805 | Bătălia de la Ulm, în Bavaria. Victorie importantă a Franței napoleoniene împotriva Austriei.
21 octombrie 1805 | Bătălia de la Trafalgar: amiralul britanic Horatio Nelson învinge flota franceză și spaniolă combinată. Nelson a împușcat și a ucis în timpul luptelor.
25 octombrie 1805 | Întâlnire la Berlin între Țarul Alexandru I al Rusiei și Frederic al III-lea al Prusiei.
30 octombrie 1805 | Bătălia de la Caldiero: Victorie franceză în fața trupelor austriece.
3 noiembrie 1805 | Bătălia de la Capul Ortegal: Victorie britanică în fața trupelor franceze.
5 noiembrie 1805 | Bătălia de la Amstetten: Victorie franceză în fața coaliției austro-ruse.
5 noiembrie 1805 | Napoleon ocupă Viena.
2 decembrie 1805 | Bătălia de la Austerlitz: Trupele franceze sub conducerea lui Napoleon înving decisiv coaliția austro-rusă.
26 decembrie 1805 | Pacea de la Pressburg. Document semnat între Franța și Austria.
8 ianuarie 1806 | Colonia Capului devine colonie britanică.
19 ianuarie 1806 | Marea Britanie ocupă Capul Bunei Speranțe.
8 aprilie 1806 | Stephanie de Beauharnais, fiica adoptată a lui Napoleon Bonaparte, se căsătorește cu Prințul Karl Ludwig Friedrich de Baden.
5 iunie 1806 | Louis Bonaparte este numit rege al Olandei de către fratele său, împăratul Napoleon I.
6 august 1806 | Francisc al II-lea, ultimul împărat al Sfântului Imperiu Roman, abdică; are loc sfârșitul Sfântului Imperiu Roman după aproape un mileniu.
14 octombrie 1806 | Bătălia de la Jena-Auerstädt: Trupele franceze conduse de Napoleon înving trupele prusace la Jena, în timp ce mareșalul Louis Davout învinge trupele prusace conduse de Ducele de Brunswick, care este ucis.
19 octombrie 1806 | Împăratul Jean-Jacques Dessalines al Haiti este asasinat la Pont Rouge (azi Port-au Prince) Haiti.
24 octombrie 1806 | Forțele franceze intră în Berlin.
28 octombrie 1806 | Forțele franceze intră în Varșovia.
30 decembrie 1806 | Începe Războiul Ruso-Turc (1806-1812) încheiat cu Pacea de la București (28 mai 1812).
1806-1808 | A fost construit Hanul lui Manuc de către Manuc Bei (Emanuel Martirosi Mârzaian), negustor și diplomat armean, agent rus.
26 octombrie 1807 | se naște Barbu Catargiu (d. 8 iunie 1862, București). Om politic, personalitate marcantă a grupării politice conservatoare. La 22 ianuarie 1862 devine întâiul prim-ministru al guvernului unic după recunoașterea unirii depline a Principatelor.
Barbu Catargiu (1807-1862) Primul prim-ministru al României, după recunoașterea unirii depline a Principatelor. (1862)
Mandatul său încetează brusc pe 8 iunie 1862 când este asasinat sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei. Această „crimă politică perfectă”, a cărei enigmă nu a fost elucidată nici până în zilele noastre, după cum menționează istoricul Stelian Neagoe, a stârnit un scandal imens în epocă prin implicațiile sale, au fost speculate de-a lungul timpului.
Tatăl sau a fost marele vornic Ştefan Catargiu; mama sa Stanca Văcărescu, fiica lui Barbu Văcărescu. Căsătorit cu Caterina Parravicini, de origine rusă. Cei doi au avut un singur copil, Mariţa, din 1859, soția lui Louis Béclard, consulul Franței la București.
1 ianuarie 1808 | Congresul SUA interzice importul de sclavi
1 ianuarie 1808 | Sierra Leone devine o colonie britanică
23 martie 1808 | Fratele lui Napoleon, Joseph, preia tronul Spaniei.
3 mai 1808 | Războiul finlandez: Suedia pierde cetatea Sveaborg în fața Rusiei
30 mai 1808 |Napoleon Bonaparte anexează Toscana și ii da locuri în Senatul francez
15 iunie 1808 | Joseph Bonaparte devine rege al Spaniei
15 iulie 1808 | Mareșalul francez Joachim Murat devine rege al Napoli
20 iulie 1808 | Napoleon hotărăște ca toți evreii francezi să adopte nume de familie
19 septembrie 1808 | Războiul finlandez: În bătălia de la Jutas, forțele suedeze conduse de generalul locotenent Georg Carl von Döbeln i-au înfrânt pe ruși, iar von Döbeln devine un erou de război suedez.
17 octombrie 1808 | Drepturile politice ale evreilor sunt suspendate în Ducatul de Varșovia
10 noiembrie 1808 | Tratatul Osage / Tratatul Fort Clark, națiunea Osage cedează SUA teritoriul din Missouri și Arkansas
7 decembrie 1808 |James Madison (n. 16 martie 1751, Port Conway, Virginia, SUA – d. 28 iunie 1836 (85 de ani)) a fost ales al patrulea președinte al SUA (4 martie 1809 – 4 martie 1817) și George Clinton vicepreședinte
12 februarie1809 | S-a născut Abraham Lincoln (d. 14 aprilie1865, asasinat de un sudist fanatic), președinte al SUA în perioada 1861-1865, si primul președinte american ucis în timpul mandatului sau. A făcut parte dintre fondatorii Partidului Republican (1856), si a militat pentru desființarea sclaviei.
28 mai 1812 | Tratatul de la București încheie Războiul Ruso-Turc (1806–1812) cu o creștere teritorială a Rusiei. Principatul Moldovei pierde Basarabia. Tratatul de pace a fost semnat pe 16/28 mai 1812 la București, în hanul agentului rus Manuc Bei. Tratatul avea 16 articole publice și două articole secrete.
15 noiembrie 1813 | Gheorghe Asachi deschide la Academia Domnească din Iaşi un curs de inginerie şi hotărnicie in limba română. Cursul a funcţionat pînă în 1818. Paralel cu el, Gheorghe Asachi a sustinut o intensă activitate culturală şi literară.
1 noiembrie 1814 – Se deschide Congresul de la Viena (18 septembrie 1814 – 9 iunie 1815), care reconfigurează harta politică europeană, după înfrângerea Franței în războaiele napoleoniene. Ședințele oficiale au început la 1 noiembrie 1814, între cancelarul Klemens von Metternich al Imperiului Austriac, Robert Stewart, viconte de Castlereagh al Angliei, ministrul de externe al Franței, Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord, țarul Alexandru I al Rusiei și baronul prusac Heinrich Friedrich Karl vom Stein (care avea să transforme Prusia într-o mare putere europeană).
Delegaţii Congresului de la Viena, (18 septembrie 1814 – 9 iunie 1815) după o pictură a lui Jean-Baptiste Isabey: 1. Arthur Wellesley, 1st Duke of Wellington 2. Joaquim Lobo Silveira, 7th Count of Oriola 3. António de Saldanha da Gama, Count of Porto Santo 4. Count Carl Löwenhielm 5. Jean-Louis-Paul-François, 5th Duke of Noailles 6. Klemens Wenzel, Prince von Metternich 7. André Dupin 8. Count Karl Robert Nesselrode 9. Pedro de Sousa Holstein, 1st Count of Palmela 10. Robert Stewart, Viscount Castlereagh 11. Emmerich Joseph, Duke of Dalberg 12. Baron Johann von Wessenberg 13. Prince Andrey Kirillovich Razumovsky 14. Charles Stewart, 1st Baron Stewart 15. Pedro Gómez Labrador, Marquis of Labrador 16. Richard Le Poer Trench, 2nd Earl of Clancarty 17. Wacken (Recorder) 18. Friedrich von Gentz (Congress Secretary) 19. Baron Wilhelm von Humboldt 20. William Cathcart, 1st Earl Cathcart 21. Prince Karl August von Hardenberg 22. Charles Maurice de Talleyrand-Périgord 23. Count Gustav Ernst von Stackelberg.
Congresul s-a desfășurat sub auspiciile „restaurației“ și „legitimismului“. Restaurația viza readucerea pe tron a dinastiilor îndepărtate în urma unor revoluții; legitimismul era teoria monarhică având ca principiu fundamental al statului dreptul la tron al dinastiilor legitime și puterea absolută a acestora.
31 octombrie 1818 | Se naște Gheorghe Tattarescu (n. Focsani – d. 24.10.1894), pictor roman, întemeietor, alături de Theodor Aman, al învățământului artistic românesc.
29 iunie 1819 | Se naște la București Nicolae Bălcescu d. 29 noiembrie 1852, Palermo), istoric, scriitor și revoluționar român. La Paris, s-a implicat în Revoluția Franceza, din februarie 1848. Alături de fratele său mai mic, Barbu, participa la Revoluția Românădin 1848. Chiar dacă revoluţia română de la 1848 a fost înfrântă, ea a contribuit la conturarea unui program naţional de modernizare ce va fi pus în aplicare în deceniile următoare.
Capodopera sa Românii supt Mihai Voievod Viteazul, il impune în canonul național pe voievodul Mihai Viteazul. „Lupta pentru independență reîncepu cu glorie […] Mihai (Viteazul) întreprinde unirea românilor„. […] dar „Mihai cade ucis hoțește de austriaci și cu dânsul cade și puterea românilor și speranțele ce creștinătatea și toate națiile Orientului pusese în români, care îl numea steaua lor de la răsărit” „Deschid sfânta carte unde se află înscrisă gloria României, ca să pun înaintea ochilor fiilor și câteva pagini din viața eroică a părinților lor. Voi arăta acele lupte urieșe pentru libertatea și unitatea naționale, cu care românii, supt povața celui mai vestit și mai mare din voievozii lor, încheiară veacul al XVI-lea. Povestirea mea va cuprinde numai opt ani (1593–1601), dar anii istoriei românilor cei mai avuți în fapte vitejești, în pilde minunate de jertfire către patrie. Timpuri de aducere aminte glorioasă! timpuri de credință și de jertfire!„. Nicolae Bălcescu a fost al patrulea copil al soților Barbu Petrescu şi Zinca Bălcescu. Toţi copiii (Costache, Maria, Sevastiţa, Nicolae şi Barbu) au adoptat numele de familie al mamei, păstrat de aceasta şi după căsătoria ei.
20 martie 1820 | Se naște, la Bârlad, Alexandru Ioan Cuza (d. 3 mai 1873, Heidelberg, Imperiul German) – pe diploma de bacalaureat obținuta la Paris, apare ca data de naștere ziua de 12 septembrie 1818. Domn al Moldovei si Tarii Românești, voievodul Unirii – primul domn al României (Principatele Unite). Căsătorit (in 1844) cu Elena Rosetti, cu 5 ani mai tânără ca el, fiică a postelnicului Iordache și a Catincăi (născută Sturdza), boieri cu moșie la Solești. Fortat sa abdice de „monstruoasa coaliție„, moare in exil.
28 noiembrie 1820 | Se naște Friedrich Engels (d. 5 august 1895)
23 ianuarie1821 | Tudor Vladimirescu adresează o proclamație locuitorilor Țării Românești, chemându-i la luptă împotriva orânduirii. Acesta a fost momentul declanșării revoluției conduse de Tudor Vladimirescu.
28 mai 1821 | Moartea lui Tudor Vladimirescu (n. 1780, Vladimir, Gorj, România) și înfrângerea revoluției pe care a condus-o, survin ca urmare a trădării aliaților săi, eteriștii conduși de Alexandru Ipsilanti. Eteria – organizație europeană dedicată eliberării creștinilor – și îndeosebi a grecilor, de sub stăpânirea otomană -, a avut filiale în multe țări ale Europei, iar în Țara Românească influența ei s-a manifestat cu precădere în evenimentele asociate revoltei din 1821. Tudor Vladimirescu – numit de popor „domnul Tudor”, – a fost ridicat de la Golești și apoi asasinat la Târgoviște.
1 noiembrie 1823 | S-a născut Lascăr Catargiu (d. 30 martie 1899), om politic român, fondator și președinte al Partidului Conservator până la sfârșitul vieții; prim-ministru al Principatelor Unite și al Regatului României.
In urma disensiunilor cu Alexandru Ioan Cuza, devine unul dintre liderii conspirației care au acționat pentru detronarea domnitorului, apoi principalul membru al Locotenenței domnești, care a substituit atribuțiile șefului statului, până la aducerea prințului străin, viitorul rege Carol I. Lascăr Catargiu s-a afirmat ca cea mai avizată voce a conservatorismului românesc, fiind timp de 20 de ani președinte al Partidului Conservator. A ocupat vreme de patru mandate funcția de prim-ministru şi timp de cinci mandate funcția de ministru de Interne; ales în două rânduri președinte al Adunării Deputaților.
26 aprilie 1828 | Rusia declară război Turciei pentru a sprijini independența Greciei
7 mai 1828 | „150 000 de ruși se revărsară în Moldo-Valahia. Niciodată, spune Saint-Marc Girardin însuși, n-a avut loc o mai înspăimântătoare distrugere de vieți omenești. Un jaf enorm, hoții de-ale ofițerilor, barbaria soldatului rus” (Karl Marx, Însemnări)
1 mai 1831| se înființează Instituția de stat a Arhivelor Nationale, ca structura a Departamentului din Lăuntru (azi M.A.I.) la București – Arhiva Statului din Ţara Româneasca, din 1 ianuarie 1832, la Iasi – Arhiva Statului din Moldova ca structura a Logofeției Dreptății (azi, Ministerul Justiției).
1 noiembrie 1834 | La Iasi, in cadrul Mânăstirii Barboi, se înființează “Institutul pentru educația fetelor”, prima şcoală de fete din ţară, fondata de cărturarul Gheorghe Asachi (n. 1 martie 1788 – d. 12 noiembrie 1869).
15 noiembrie 1836 | A fost înființat la Iași Conservatorul Filarmonic și Dramatic, sub direcția lui Gheorghe Asachi, spătarului Vasile Alecsandri (tatăl) și a vornicului Ștefan Catargiu; și-a încheiat activitatea în 1840.
15 noiembrie 1836 | Oraşul Brăila este declarat port liber – “porto-franco“. După 289 de ani de ocupație otomana, Braila a fost reintegrata Tarii Romanesti, in urma războiului ruso-turc din 1828-1829, incheiat prin semnarea Tratatului de Pace de la Adrianopol din 2/14 septembrie 1829. Aceasta a condus la obtinerea libertatii de navigatie pe Dunare si pe mare pentru Tara Romaneasca, ceea ce inseamna desfiintarea monopolului otoman asupra marfurilor romanesti.
30 octombrie 1837 | A apărut Jurnalul lui Alexandru Ghica, domnul Ţării Româneşti (1834–1842), prin care era acordat sătenilor dreptul (condiţionat) de a se strămuta în oraşe; “Jurnalul” a fost anulat în 1843 de noul domn, Gheorghe Bibescu (1842–1848).
14 noiembrie 1838 | Tarul Rusiei aprobă hotărîrea Consiliului de Stat, de a înfiinţa tîrguri pe latifundiile moşiereşti din ţinutul Novorosia şi Basarabia. Dreptul de a se numi tîrg urma să fie acordat localităţilor moşiereşti şi de stat din Novorosia şi Basarabia, care erau situate de-a lungul drumurilor de poştă sau comerciale şi care aveau:
– nu mai puţin de o sută de contribuabili; – biserică; – han amenajat în mod corespunzător; – două-trei prăvălii.
12 mai 1839|Insurecţia de la Paris, în care rolul principal l-au avut muncitorii revoluţionari, a fost pregătită de Societatea anotimpurilor; insurecţia, care nu s-a sprijinit pe masele largi, a fost înăbuşită de trupele guvernamentale şi de Garda naţională
La 10 noiembrie 1843, domnitorul Gheorghe Dimitrie Bibescu a întreprins o călătorie la Istanbul şi, la înapoiere, a adus în ţară patru tunuri de calibru 80 mm, dăruite în semn de prețuire de către sultan, pentru ca “să slujească întru paza bunei rânduieli şi liniștei obștești“. Astfel, la 10 noiembrie 1843, prin Porunca Domnească nr. 198, se legifera înființarea primei baterii de artilerie a Ţării Românești. Într-un interval de timp relativ scurt, artileria română a cunoscut o dezvoltare remarcabilă. În anii domniei lui Alexandru Ioan Cuza şi până la războiul pentru independenţă din 1877 s-au pus bazele organizării artileriei române moderne, înzestrării acesteia cu tehnică de luptă la nivelul celor mai dezvoltate state din Europa acelui timp şi pregătirii specialiștilor în concordanţă cu evoluţia artei militare. Modernizarea artileriei române este concepută și realizată prin prisma principalelor tendințe conturate în acest sens pe plan mondial, precum și pentru îndeplinirea cerințelor de capabilitate și interoperabilitate cu structurile similare ale armatelor statelor membre ale NATO.
24 noiembrie 1843 |Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iași – d. 1 iulie 1891, Paris) tine memorabilul sau “Cuvânt de deschidere al celui dintâi curs de istorie națională” la Academia Mihăileană din Iași, în care a definit istoria și rolul acesteia în cristalizarea conștiinței naționale a romanilor.
12 ianuarie 1848 |Revoluția europeana de la 1848 – debutează cu Revoluția siciliană din 1848.
8-9 martie 1848 | La Paris, se infiinteaza Clubul muncitorilor germani, din iniţiativa conducătorilor Ligii comuniştilor. Rolul conducător în această asociaţie l-a avut Marx. Clubul a fost creat în scopul unirii muncitorilor emigranţi germani aflaţi la Paris. Aici urma să li se explice tactica proletariatului în revoluţia burghezo-democratică.
21 – 29 martie 1848 | „Revendicările Partidului Comunist în Germania“, scrise de K. Marx şi F. Engels la Paris. Ele constituiau platforma politică a Ligii comuniştilor la începutul revoluției germane; tipărite în jurul datei de 30 martie sub formă de manifest; la începutul lunii aprilie au fost publicate într-o serie de ziare democrate. „Revendicările“ erau înmânate ca directivă membrilor Ligii comuniştilor care se repatriau în Germania. În timpul revoluţiei, Marx, Engels şi adepţii lor s-au străduit să propage acest document-program în rândurile maselor populare. Pe 10 septembrie 1848, „Revendicările“ au fost tipărite la Köln sub formă de manifest şi difuzate de membrii Uniunii muncitorilor din Köln într-o serie de localităţi din Renania. La Congresul al II-lea al democraţilor, care a avut loc la Berlin în octombrie 1848, Beust, delegatul Uniunii muncitorilor din Köln, a luat cuvântul în numele comisiei pentru rezolvarea problemei sociale şi a propus un program de măsuri preluat, aproape în întregime, din „Revendicări“. În noiembrie şi decembrie 1848, la şedinţele Uniunii muncitorilor din Köln, s-au discutat unele puncte din ,,Revendicări“. „Revendicările“ au mai fost publicate, într-o formă prescurtată, la sfârșitul anului 1848 sau la începutul anului 1849, sub formă de broşură, la Leipzig.
13 decembrie1848| Orașul Cluj este ocupat de trupele insurgente maghiare conduse de generalul Iosif Bem.
8 ianuarie1849 | masacrul de la Aiud, în care revoluționarii români au ucis peste 600 de civili maghiari.
23 aprilie 1849 |Scriitorul rus Fiodor Dostoievski (n. 11 noiembrie 1821, Moscova, Imperiul Rus – d. 9 februarie 1881 (59 de ani)) și membrii Cercului Petrashevski sunt arestați la Sankt Petersburg. Condamnat la moarte, execuția scriitorului rus Fiodor Dostoievski este anulată în ultima secundă (22 decembrie 1849)
3-8 mai 1849 | Insurecţia armată de la Dresden. – provocată de refuzul regelui Saxoniei de a recunoaşte constituţia imperiului, precum şi de numirea în postul de prim-ministru a ultrareacţionarului Zschinsky. Burghezia şi mica burghezie nu au participat aproape de loc la luptă, rolul principal revenind muncitorilor şi meseriaşilor. Insurecţia a fost înăbuşită de trupele guvernamentale şi de trupele prusiene trimise în Saxonia. Insurecţia de la Dresden a marcat începutul luptei armate în sprijinul constituţiei imperiului, luptă care s-a desfăşurat în sudul şi vestul Germaniei în perioada mai-iulie 1849 şi s-a terminat prin înfrîngerea forţelor democrate.
2 iulie 1849 | „Proiectul de pacificare”, acord între revoluționarii maghiari şi cei transilvăneni
7 octombrie 1857 | În cadrul Adunării ad–hoc a Moldovei, Mihail Kogălniceanu prezintă Proiectul de rezoluție care cuprindea „dorințele fundamentale” ale românilor moldoveni, arătând că „dorința cea mai mare” este Unirea Principatelor într–un singur stat.
7/19 august 1858 | Convențiunea pentru organizarea definitivă a Principatelor Dunărene ale Moldaviei și Valahiei din 7sv/19sn august 1858, cunoscută sub numele de Convenția de la Paris, – actul care a pus bazele unirii Principatelor Dunărene, în conformitate cu hotărârile Congresului de la Paris din 1856.
7/19 august 1858 |Statutul Desvoltător Convențiunii din 7/19 august 1858, cunoscut în istoriografia românească și ca Statutul lui Cuza, a fost un act cu caracter constituțional adoptat în anul 1864 la inițiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. (Act considerat de unii specialiști ca prima Constituție a României, în vigoare până la adoptarea Constituției din 1866). Pentru aprobare, s-a organizat un plebiscit între 10/22 și 14/26 mai 1864. Pentru „da” au fost exprimate 682.621 de voturi, 1.307 voturi pentru „nu” și 70.220 abțineri.
27 octombrie 1858 | S-a născut Theodore Roosevelt, politician american, al 26-lea președinte al Statelor Unite (d. 1919)
5 ianuarie 1859 |Alexandru Ioan Cuzadevine domn al Moldovei, ca reprezentant al „Partidei Naționale”.
24 ianuarie 1859 | Are loc Mica Unire, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al principatelor române, Moldova și Țara Românească (eveniment considerat, de către Poarta Otomană și Austria, o încălcare a Convenției de la Paris, deși textul Convenției din 1858 nu prevedea ca domnii aleși în cele două Principate să fie neapărat distincți. In 1862, Alexandru Ioan Cuza unifica Parlamentul și Guvernul, realizând astfel și unirea (centralizarea) politică).
Alexandru Ioan Cuza
După alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) şi al Valahiei (24 ianuarie 1859), Principatele Române, noul stat a militat pentru recunoașterea granițelor şi statalității sale, fapt consemnat in 1861, când capătă numele de România. Statul roman este recunoscut de Marile Puteri, prin protecția directă a lui Napoleon al III-lea al Franţei.
8 februarie 1859| Alexandru Ioan Cuza își face Intrarea în București, după dubla sa alegere ca domn al Tarii Românești și Moldovei (alegere care a consfințit Mica Unire a Principatelor Române).
24 noiembrie 1859 | Apare ”Originea Speciilor”, lucrare a naturalistului englez Charles Robert Darwin (n. 12 februarie 1809, Shrewsbury, Shropshire – d. 19 aprilie 1882, Down, lângă Beckenham, Kent), fondatorul teoriei evoluționiste.
30 aprilie/12 mai1860 | Guvernarea cabinetului Mihail Kogălniceanu în Moldova. Până la 17 ianuarie/29 ianuarie 1861.
30 mai 1860 |România: Se instituie medalia militară „Pro Virtute Militari„.
13 iulie/25 iulie 1860 | Guvernarea în Ţara Românească a cabinetului Emanoil Costache Epureanu. Până la 17 aprilie/29 aprilie 1861.
vara – Are loc unificarea vămilor, care trec în administraţia statului.
26 august/7 septembrie 1860 | Se instituie prima agenție diplomatică a Principatelor Unite la Paris.
26 octombrie 1860 | A fost inaugurată, în prezența lui Alexandru Ioan Cuza, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi – cu patru facultăți: Drept, Filosofie, Științe și Teologie – Prima universitate din România. Primul rector a fost profesorul de economie politică Ion Strat. In aceeași zi, la Iaşi, din iniţiativa pictorului Gheorghe Panaitescu-Bardasare, se înființează Şcoala de Arte Frumoase şi Pinacoteca.
3 decembrie 1860 |România: S-a încheiat Convenția telegrafică cu Rusia, prima convenție internațională a Principatelor Unite; a intrat în vigoare la 1/13 februarie 1862.
21 decembrie 1860 |România: Se înființează primul regiment de artilerie românesc.
27 ianuarie 1861 | România: se naște Constantin Prezan – mareșal, membru de onoare ai Academiei Române (d. 27 august 1943).
1 februarie 1861 | România: Se înființează arma Intendenţa Militară, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 29.
12 aprilie 1861 | SUA: începutul Războiului civil (sau Războiul de secesiune) – forțele confederate au atacat postul militar federal de la Fort Sumter, din Carolina de Sud. Lincoln a răspuns chemând o armată de voluntari din fiecare stat si a ordonat mobilizarea generală, ceea ce a condus la declararea secesiunii a încă patru state sclavagiste din Sud. Ambele părți și-au constituit armate de război, iar Uniunea a preluat controlul statelor de graniță.
Războiul civil (1861-1865)
In octombrie același an, Karl Marx nota: „Lupta actuală dintre Sud şi Nord nu este nimic altceva decât o luptă între două sisteme sociale, sistemul sclavagist și sistemul de muncă liberă. Lupta a izbucnit deoarece cele două sisteme nu mai pot coexista pașnic pe continentul Nord American si poate fi încheiată doar cu victoria unui singur sistem”.
Karl Marx, mai 1861Abraham Lincoln 1861, Source – Library of Congress
15 aprilie1861 | SUA: Armata federală (75.000 de voluntari) mobilizată de președintele american Abraham Lincoln (războiul civil al SUA)
În septembrie 1862, Proclamația de emancipare a lui Lincoln a transformat desființarea sclaviei din Sud într-un scop al războiului și i-a determinat pe britanici să nu intervină.
4 noiembrie 1861 | Ia fiinţă Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român.
3 decembrie 1861 |Alexandru Ioan Cuza anunța, cu prilejul deschiderii Camerelor, că „Înalta Poartă, precum și toate Puterile Garante” recunosc Unirea Principatelor Moldovei și Valahiei care vor alege aşa cum “România o va simți şi o va dori“.
11 decembrie 1861 | Alexandru Ioan Cuza rostește, Proclamația către națiune„, care informa, în mod oficial, că: „Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată„.
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești (1859–1878) au constituit, prin unirea lor din 1859, un stat român, sub un singur domnitor, care a cuprins regiunile istorice Oltenia, Muntenia, și Moldova, initial și sudul Basarabiei (zona Cahul, Bolgrad și Ismail), teritoriu pe care il pierde in 1877, anexând în schimb Dobrogea de Nord.
Capitala se afla la București şi avea un singur guvern şi o singură adunare. Oraşul era numit “Inima României” la acea perioadă, adoptând în heraldica sa, vulturul şi zimbrul. Arhivele statului s-au centralizat în Bucureşti. Poşta Română şi-a deschis sedii în întreaga ţară, fiind înfiinţată şi o direcţie centrală a poştelor.În domeniul sanitar au fost de asemenea reforme de centralizare a instituţiilor sanitare de pe cuprinsul României. Tot atunci au apărut şi primele comisii moderne de statistică şi evidență a populaţiei, centralizându-se într-o bază comună de date toate informaţiile cetăţeneşti.
Unirea politică din 1859 a celor două principate a fost prima etapa in crearea României ca stat (unitar); în 1881 devenind regat, sub conducerea lui Carol I.
1862, prin Decretul semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, noul stat rezultat după Unirea din 24 ianuarie 1859 se numește România.
1 ianuarie 1862 |România: Se înfiinţează Arsenalul şi Pirotehnia Armatei.
22 ianuarie 1862 | Răscoala lui Mircea Mălăeriu – inspirată. de partida liberală, soldată cu devastări de conace şi cu maltratări de funcționari şi arendași -, este înăbușită de armata (200 de arestări); (Istoria loviturilor de stat in România, 1821-1999)
22 ianuarie 1862 |România: Guvernul Barbu Catargiu 22 ianuarie 1862 – 24 iunie 1862. După recunoașterea de către marile puteri europene a Unirii depline şi definitive, respectând normele parlamentare, Alexandru Ioan Cuza îl însărcinează pe Barbu Catargiu (n. 26 octombrie 1807, București – d. 8 iunie 1862, București) cu formarea primului guvern unitar al României – după recunoașterea unirii depline a Principatelor. (cabinet conservator).
Primul prim-ministru al României, după recunoașterea unirii depline a Principatelor. (1862)
25 mai 1862 | se dezbate proiectul Legii rurale – cu caracter conservator; legea prevedea constituirea unui pământ comunal, ce cuprindea trei pogoane de fiecare cap de familie țărănească: țăranii puteau sa cumpere sau sa închirieze loturi pe moșiile statului şi ale instituțiilor publice, dar nu si pe moșiile boierești. Proiectul a fost combătut intens de opoziție. Mihail Kogălniceanu arăta că proiectul nu ține cont de Convenţia de la Paris, singura prevedere precizând că „țăranul e stăpân pe munca lui, iar proprietarul pe moşia lui”. Având majoritatea în Cameră, era limpede că executivul îşi va impune voința. Pentru a împiedica acest fapt, radicalii apelează la mase şi convoacă, pentru data de 11 iunie, o mare adunare pe Câmpia Libertății din Dealul Filaretului. Pretextul era aniversarea revoluției de la 1848, însă scopul real viza exercitarea unei presiuni populare, care să ducă la căderea guvernului.
La 8 iunie, ziua asasinării sale, primul ministru Barbu Catargiu susține în Cameră un discurs virulent împotriva preconizatei manifestări: „trandafirii din buchetele ce urmează a împodobi sărbătorirea de la 11 iunie vor fi, în realitate, topoarele, cuţitele, ciomegele şi chiar puştile, care s-au găsit asupra ţăranilor arestaţi la Văcăreşti […] voi prefera moartea mai înainte de a călca sau a lăsa să se calce vreuna din instituțiile ţării”.
„Să încetăm dar a huli pe bogaţi şi, mai cu seamă, de a tîngui, cu un cuvînt şi fără cuvînt, clasele de jos ale societăţii. Cu acestea nu facem decît a le descuraja şi a le înrăutăţi. Insuflînd lenea, nărăbdarea, invidia, nu dăm oamenilor, fiţi încredinţaţi, mijloace noi şi bune de bogăţie şi de fericire; din contră, le pregătim mizeria şi ticăloşia”
13 aprilie1862 | România: intra în vigoare Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliștilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moștenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)
Considerând că prin asasinatul d-lui Barbu Catargiu, naţiunea noastră a pierdut pe apărătorul cel mai eminent al temeliilor rezistenţei sale, societatea, familia, proprietatea; considerând că ministrul-primar al Principatelor-Unite, a căruia deviză era «tot pentru ţară, nimic pentru noi», a fost victima curagiului său politic, Camera îndeplineşte o datorie sacră deschizând ministerului un credit spre a ridica acestui mare bărbat de Stat un monument în piaţa Teatrului, cu inscripţia: «Apărătorului societăţii, familiei, proprietăţii; / Ţara plină de recunoştinţă şi adânc mâhnită». Moţiunea Camerei Deputaţilor, 9 iunie 1862
11 iunie 1862 |este votată reforma agrară susținută de Barbu Catargiu, însă Cuza nu este de acord şi nu o sancționează.
28 august 1862 |Războiul Civil American | Începe A doua bătălie de pe Bull Run încheiată, după două zile, cu victoria Confederației.
22 septembrie 1862 | SUA: Președintele Abraham Lincoln emite Proclamația de emancipare (constând din doua decrete). Primul decret, datat 22 septembrie 1862, a declarat liberi toți sclavii din toate statele Confederației, care nu aveau să treacă sub controlul Uniunii până la 1 ianuarie 1863. Al doilea decret, emis la 1 ianuarie 1863, a numit statele în care primul decret este valabil. Lincoln a emis decretul in calitate de „Comandant Suprem al Forţelor Armate” conform articolului II, secțiunea 2 din Constituția Statelor Unite.
Proclamația de emancipare, 22 septembrie 1862
Proclamația de emancipare a fost atacată deoarece elibera doar sclavii asupra căror Uniunea nu avea putere. În fapt, Proclamația a însemnat un angajament al Uniunii de a desființa sclavia..
11 octombrie 1863 |România: Guvernul Mihail Kogălniceanu 11 octombrie 1863 – 26 ianuarie 1865
13 decembrie 1863 | Guvernul Kogălniceanu votează legea secularizării averilor mânăstirești, deziderat al Revoluției de la 1848, prin care 25% din teritoriul țării devenea patrimoniul statului
8 ianuarie1864 | se deschide școala preparandală din Iași, sub conducerea lui Titu Maiorescu. Printre cursanții înscriși în anul întâi se află și Ion Creangă.
2 mai 1864 | Lovitura de stat din România (Principatele Unite ale Țării Românești și Moldovei), care a dus la schimbarea puterii în stat prin dizolvarea Adunării Legiuitoare (deputații fiind evacuați din sală de un detașament militar); Alexandru Ioan Cuza este acuzat de încălcarea prevederilor de bază adoptate la Convenția de la Paris din 1858. Prima lovitură de stat dintr-o serie de cca 14 (în funcție de diverse interpretări) din istoria României moderne. Nemulțumirile boierilor vor duce, doi ani mai târziu, la formarea „monstruoasei coaliții” iar Cuza va fi obligat sa abdice.
10/22 mai – 14/26 mai 1864 | are loc Plebiscitul din România: din 1864 – referendum constituțional prin care se aproba documentul propus de domnitorul Alexandru Ioan Cuza intitulat „Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris” (sau ”Actul adițional la Convenţiunea din 7/19 august 1858”), precum și textul unei noi legi electorale, prin care se consfințea crearea Senatului. Prin acest plebiscit s-a introdus în România un sistem parlamentar bicameral, carea funcționat până în 1946, când este aleasă doar Adunarea Deputaților, transformată, din 1948 în „Marea Adunare Națională„. România a revenit la bicameralism în 1990. În textul documentului, se prevedea crearea unui parlament bicameral, format din: „Adunarea Electivă” (denumită acum „Camera Deputaților”) și „Adunarea Ponderatrice” (numită și „Corpul Ponderator”, denumită în prezent „Senat”).
16/28 iunie 1864| se semnează, la Istanbul, ”Actul adițional la Convenţia din 7/19 august 1858”, prin care Poarta şi reprezentanții puterilor garante aprobă ”Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris” şi noua lege electorală. Actul este si o certificare a autonomiei, prevăzând că ‘Principatele Unite pot în viitor modifica sau schimba legile care privesc administrația lor internă, cu concursul legal al tuturor puterilor stabilite şi fără nicio intervenţiune‘.
31 octombrie 1864 |ZIUA ARHIVELOR NAŢIONALE – intra în vigoare primul Regulament modern pentru organizarea Arhivelor. Arhiva Statului din București devine Direcție Generala, având în subordine si arhivele ieșene, condusa de cărturarul Cezar Boliac, numit director general. După Marea Unire de la 1918, odată cu nașterea statului national unitar roman, în ansamblul masurilor de unificare administrativa, urmare a unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu România, în 1925 apare Legea pentru organizarea Arhivelor Statului.
1 noiembrie 1864 |România: Se reînființează, prin decret domnesc, Conservatorul de muzică şi declamațiune din București, România, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher (anii 1864-1869).Instituția includea două şcoli principale de artă: Institutul de muzică vocală şi Şcoala de muzică instrumentală. Are filiale, iniţial, şi la Iaşi. Clasă de muzică de cameră (din 1900) şi de compoziţie (1905).
24 noiembrie 1864 |România: Se înființează printr-o lege înaintata de Alexandru Ioan Cuza,Casa de Economii şi Consemnaţiuni – C.E.C,. cu sediul in incinta Ministerului de Finanțe. În 1875 s-a demarat construirea unei clădiri dedicate, înălțata pe terenul unde fusese biserica Sf. Ioan cel Mare, demolata în 1875. Ulterior, între 1897 și 1900 s-a ridicat sediul actual, Palatul CEC.
25 noiembrie 1864 |România: Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea asupra instrucţiunii a Principatelor Unite Române – publicata in Monitorul la 5 decembrie 1864
2/14 decembrie1864 | România: DomnitorulAlexandru Ioan Cuza (n. 20 martie/1 aprilie 1820, Bârlad, Moldova – d. 3 mai 1873, Heidelberg, Imperiul German) a promulgat Codul Penal, intrat în vigoare la 1/13 mai 1865, alcătuit după modelul Codului penal francez (1810) și al Codului penal prusian (1851), având la bază și unele legi penale autohtone. Codul penal, denumit și „Codul Cuza”, realizează unificarea legislativă penală și marchează începutul dreptului penal român după unirea din 1859 a Moldovei cu Țara Românească.
4/16 decembrie1864 | România: DomnitorulAlexandru Ioan Cuza (n. 20 martie/1 aprilie 1820, Bârlad, Moldova – d. 3 mai 1873, Heidelberg, Imperiul German) a promulgat Codul Civil, care urma să intre în vigoare de la 1/13 ianuarie 1866. Codul civil era alcătuit după modelul Codului napoleonean și al Codului civil italian, având la bază și unele prevederi ale vechiului drept românesc (”Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, București, 2003). Noul Cod civil, care moderniza sistemul juridic, a constituit și un instrument important de unificare a Principatelor Române. Elaborarea Codului civil și a Codului penal s-a înscris în seria marilor reforme legislative din perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).
5 decembrie 1864 |România: legea instrucțiunii – promulgată de către Alexandru Ioan Cuza, la 25 noiembrie 1864, cu numărul 1150 -, este publicată în Monitorul, sub titlul de Lege asupra instrucțiunii a Principatelor Unite Române; prima lege prin care învățământul era organizat în mod unitar și erau stabiliți anii de studiu: învățământul primar, de patru ani, gratuit și obligatoriu, cel secundar, de șapte ani și universitar, de trei ani.
26 ianuarie 1865 |România: Guvernul Constantin Bosianu 26 ianuarie 1865 – 14 iunie 1865
15 aprilie 1865 | SUA: in urma unui atentat survenit pe 14 aprilie, moare Abraham Lincoln (n. 12 februarie 1809), cel de-al 16-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (4 martie 1861 – 15 aprilie 1865). Considerat unul dintre marii președinți americani, Abraham Lincoln a devenit președinte în 1861, pe fondul unei crize a sclaviei din Uniune. La scurt timp după alegerea sa, șapte state din sud s-au separat și au format statele confederate, începând războiul civil american. Ulterior decesului sau, vicepreședintele Andrew Johnson a depus jurământul ca al 17-lea președinte al Statelor Unite.
1/13 mai 1865 | România: Intra in vigoare Codul Penal, promulgat la 2/14 decembrie1864 de Alexandru Ioan Cuza (n. 20 martie/1 aprilie 1820, Bârlad, Moldova – d. 3 mai 1873, Heidelberg, Imperiul German), alcătuit după modelul Codului penal francez (1810) și al Codului penal prusian (1851).
14 iunie 1865 | România: Guvernul Nicolae Creţulescu (2) 14 iunie 1865 – 11 februarie 1866
11 februarie 1866 | Alexandru Ioan Cuza, domnitorul României, este silit să abdice, ca urmare a conjurației „monstruoasei coaliții” dintre conservatori și liberal–radicali. Impotriva lui se edita un ziar clandestin, numit simbolic Clopotul, redactat probabil de Eugeniu Carada. Conspiratorii se întâlneau în Pasajul Român, la doi pași de palatul domnitorului.
„Monstruoasa coaliție”
Frecvent, prin curți și pe străzi erau împrăștiate pamflete defăimătoare la adresa lui Cuza. Chiar și pe zidurile palatului se lipeau afișe injurioase, anunțând că în curând va fi închiriat, dar Cuza și guvernul „rămâneau în nepăsare”. Conform lui Dimitrie Bolintineanu toată țara știa că se urzește o răsturnare, doar la palat nimeni nu credea. Alexandru Beldiman, prefectul poliției, își exprima teama de un asasinat, dar insistentele sale s-au lovit de replica lui Cuza: „românul nu e asasin”. Beldiman a avertizat „Măria ta, nu uita pe Barbu Catargiu.” „Românul care l-a ucis nu era un asasin, ci un fanatic. Fanatici sunt la toate popoarele”, a răspuns Cuza.
11 februarie 1866 | România: se instalează Guvernul Ion Ghica (1) 11 februarie 1866 – 10 mai 1866
19 martie 1866 |I.C. Brătianu îi propune lui Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, în numele României (Principatelor Române), să devină șeful statului român.
8 aprilie1866 | Italia și Prusia se aliază împotriva Imperiului Austriac.
28 aprilie 1866 | Adunarea Constituantă votează aducerea lui Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen (ulterior Principele Carol) pe Tronul ţării, cu 109 voturi pentru și 6 abțineri.
10 mai 1866 |Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen (ulterior Principele Carol) este introdus în România cu un pașaport fals, emis pe numele Karol Hettingen. Această zi devine Ziua Națională a României (până în 1947).
11 mai 1866 |Guvernul Lascăr Catargiu (1) 11 mai 1866 – 13 iulie 1866
15 iulie 1866 |Guvernul Ion Ghica (2) 15 iulie 1866 – 21 februarie 1867
11 octombrie 1866 |Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, respectiv Carol I este recunoscut de Poarta Otomană ca domn al Principatelor Unite.
1 martie 1867 | Guvernul Constantin A. Creţulescu 1 martie 1867 – 4 august 1867
30 martie1867 | „Achiziția Alaska” – Statele Unite cumpăra, de la Rusia, Alaska și insulele Aleutine, cu 7,2 mil. USD.
Semnarea Tratatului de achiziție al teritoriului Alaska, la 30 martie 1867.
Biblioteca de stat din Alaska, Colecția de fotografii a Comisiei Centenare de cumpărare a teritoriului Alaska
23 aprilie 1867 | Regina Victoria și Napoleon al III-lea refuză planurile pentru un tunel de canal intre Anglia si Franța
17 august 1867 |Guvernul Ştefan Golescu 17 august 1867 – 29 aprilie 1868
16 septembrie 1867 | Se naște Vintilă I.C. Brătianu (d. 22 decembrie 1930, București), viitor prim-ministru al României în perioada 1927–1928 si Președinte al Partidului Național Liberal (1927 – 1930).
1 mai 1868 |Guvernul Nicolae Golescu 1 mai 1868 – 16 noiembrie 1868
6 mai 1868 | S-a născut Nicolae al II-lea (Nikolai Alexandrovici Romanov, d. 16 iulie1918) ultimul țar al Rusiei.
15 noiembrie 1868 | S-a născut biologul Emil Racoviţă (d. 17 noiembrie 1947, Cluj), membru şi președinte al Academiei Române, primul explorator român în Antarctica. În 1899 participă la expediția întreprinsă de vasul “Belgica” în Antarctica.
16 noiembrie 1868 |Guvernul Dimitrie Ghica 16 noiembrie 1868 – 27 ianuarie 1870
31 octombrie 1869 | La Gara Filaret, are loc inaugurarea liniei ferate București-Giurgiu, în prezența prim-ministrului. Din Gara Filaret au plecat două garnituri; prima, denumită „Trenul de onoare Michaiu Bravu”, condusă de sir John Trevor Barklay, și a doua, „Trenul Dunărea”, condusă de Nicolae Tănase, primul mecanic de locomotivă român. (19 octombrie, stil vechi)
8 ianuarie1873 | se naște Iuliu Maniu(d. 1953), politician român, prim-ministru al României (1928-1933, cu intermitențe) și președintele Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947)
23 octombrie 1874 | se naște Grigore Trancu-Iași (Târgu Frumos – d. 7 ianuarie 1940, București) – om politic, economist, avocat, profesor universitar, scriitor și memorialist român de origine armeană.
30 noiembrie 1874 | se naște Sir Winston Leonard Spencer Churchill (d. 24 ianuarie1965)
29 octombrie 1875 | S-a născut Regina Maria a României(Eastwell Park, Ashford, Kent, Anglia – d. 18 iulie 1938, castelul Pelișor-Sinaia, Regatul României). Principesă de coroană, a doua și ultima regină a României (1914–1927) – ca soție a principelui de coroană, ulterior regele Ferdinand I al României. A fost mama regelui Carol al II-lea. Primul Război Mondial o transformă în erou național. Datorita abnegației sale, Maria a fost supranumită „Mama Regina“, „Mama răniților“ şi „Regina-soldat“.
Maria, născută Marie Alexandra Victoria deSaxa-Coburg și Gotha, a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii. Tatăl reginei Maria a fost Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha, duce de Edinburgh; mama sa, Maria Alexandrovna Romanova, mare ducesă a Rusiei, era unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
19 februarie 1876 | 19.II/2.III: S-a născut (la Hobița, Gorj) Constantin Brâncuşi (d. 16 martie, 1957, Paris), inovator al sculpturii moderne, personalitate marcantă a secolului XX; membru post-mortem al Academiei Române (din 1990). rămas celebru si pentru memorabilul sau citat: „Eu nu sculptez păsări, ci zboruri”.
19 februarie1878 | semnarea Tratatului de pace ruso-turc de la San Stefano, încheie războiul ruso-româno-turc (1877-1878). România, Serbia şi Muntenegru nu au fost admise la negocierea şi semnarea Tratatului (pe motiv că independenţa proclamată de acestea nefiind recunoscută de Marile Puteri, nu puteau apărea ca subiect al unui act internațional). Prin acest act, Poarta recunoștea independenţa României, alături de cea a Serbiei şi Muntenegrului, şi autonomia Bulgariei. Totodată, Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Șerpilor erau cedate de Imperiul Otoman Rusiei, care-și rezerva dreptul de a le schimba „cu partea Basarabiei detașată la 1856” (19.II/3.III)
8 octombrie 1878 | Armata română victorioasă în Războiul de Independenţă, şi-a făcut intrarea triumfală în Bucureşti pe Podul Mogoşoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei.
14 noiembrie 1878 | După Războiul de Independenţă, în baza hotărârilor luate la Congresul de la Berlin de Marile Puteri ale Europei, Dobrogea redevine parte a României. Dobrogea de Nord cu Delta Dunării și Insula Șerpilor au intrat oficial în componența Regatului României, după recunoașterea independenței sale și cedarea Basarabiei de Sud către Imperiul Țarist, ca urmare a deciziilor luate de marile puteri europene in Congresul de la Berlin (1878). Acest moment istoric a fost marcat de proclamația regelui Carol I.
Trecerea Dunării. Autoritățile românești preiau administrația Dobrogei (14 noiembrie 1878)
24 noiembrie 1879 | Italia recunoaște independenţa României. Se stabilesc relaţiile diplomatice româno-italiene.
21 decembrie 1879 | se naște Stalin – În privința datei de naștere a lui Iosif Vissarionovici Djugaṣvili (respectiv Stalin) sursele se contrazic: 18 decembrie 1878 sau 21 decembrie 1879? Prima dată este trecută în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia sau în „autobiografia” pe care a redactat-o în 1921. Totuși, la un an după venirea la putere, Stalin și-a schimbat data nașterii, fiind ulterior sărbătorit mereu la 21 decembrie.
„Stalin a întruchipat timp de 25 de ani întreg comunismul sovietic. Înconjurat de discipoli şi de partizani slugarnici, el a hotărât, a împlinit, a tăiat şi a spânzurat cu aprobarea însufleţită şi cu ajutorul neîngrădit al tovarăşilor săi, în numele statului şi al partidului comunist. Crimele sale împotriva oamenilor şi împotriva popoarelor sunt deci şi vor rămâne crimele URSS-ului. Nici un dregător sovietic sau din ţările învecinate zise satelite nu are dreptul să se desprindă de ele! […] „spovedaniile„ [din februarie 1956 ale] lui Hruşciov nu ne pot înșela şi nu ne vor face să uităm că crimele cele mai grozave ale regimului stalinist, încălcarea unor ţări şi sugrumarea drepturilor şi libertăţii lor nu au luat sfârşit şi ţin mai departe şi păstrează neîndreptate stări de nesiguranță, de groază şi de deznădejde. […]” – Grigore Gafencu, fost ministru al Afacerilor Străine (1938), ambasador la Moscova (1940-1941), ziarist [Radio Europa Liberă, 1956]
19 februarie 1880 |William A. White, primul trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Marii Britanii în România și-a remis scrisorile de acreditare domnitorului Carol I. Cu același rang a fost acreditat la Londra N. Callimachi-Catargi.
23 aprilie 1880 | Guvernul României a hotărât înființarea Direcției Princiare a CFR cu sediul în București, care a preluat linia existentă, inclusiv Gara Târgoviștei.
3 decembrie 1880 | Prințul Ferdinand de Hohenzollern, nepot de frate al regelui Carol I al României, este desemnat moștenitor prezumtiv al tronului tarii.
Regele Carol I al României (centru), cu nepotul Ferdinand (stânga imaginii) si fiul sau Carol (dreapta)
14 martie 1881 | Parlamentul votează Legea prin care Principatele Române, respectiv România, devine Regat. Începe o nouă epocă: familia regală, un stat modern, o țară independentă și suverană, cu Principele Carol drept primul rege, Carol I,(20.04.1839 -10.10.1914) care va fi încoronat la 10 mai 1881.
ACTUL PROCLAMĂRII REGATULUI
ACTUL DE ÎNCORONARE
10 mai 1881 |Carol I, (Principe de Hohenzollern-Sigmaringen) (n. 20.04.1839 – d. 10.10.1914) este încoronat rege al României.
31 octombrie 1881 | S-a născut Eugen Lovinescu (d. 16.07.1943), critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu.
30 ianuarie 1882 | se naște Franklin Delano Roosevelt (n. New York, SUA – d. 12 aprilie1945); al 32-lea președinte al SUA (4 martie 1933 – 12 aprilie 1945), si singurul care a avut trei mandate.
Confruntat cu Marea Depresiune și al Doilea Război Mondial, Franklin D. Roosevelt („FDR”), a ghidat America prin cea mai mare criză internă (cu excepția Războiului Civil) și cea mai mare criză externă. Președinția sa – care a durat doisprezece ani – a fost de neegalat, si prin durata, și prin realizări. FDR a preluat funcția când țara sa era cufundată într-o depresie economică critică, iar viitorul se profila incert si sumbru. Roosevelt a dovedit încredere, optimism și pricepere politică – toate reunite în programele experimentale economice și sociale „New Deal” pe care le-a lansat si promovat – marcând astfel începutul unei redresări naționale.
8/10 octombrie 1882 | Se naște la Ghimpați – Vlaşca (azi jud. Giurgiu), Gheorghe Cristescu (zis si Ghiță Plăpumarul), primul secretar al Partidului Comunist din România (PCdR), afiliat la Komintern.
1 noiembrie 1884 | Intră în funcțiune la Timișoara prima centrală de curent electric, una dintre primele de acest fel în Europa, pentru iluminatul public electric. Apoi apar centralele de la Caransebeş (1887), la Craiova şi Sibiu (1896), la Brăila şi Arad (1897); la Sinaia se pune în funcţiune o microcentrală, care furnizează curent electric necesar iluminatului oraşului şi Castelului Peleş (1898); la Iași (1899) se dă în exploatare o centrală cu trei grupuri electrogene de cîte 285 kW fiecare.ISTORIA PRODUCȚIEI DE ENERGIE ELECTRICA IN ROMANIA
1 noiembrie 1884 | Are loc instalarea primei linii telefonice de stat din România. Linia telefonică făcea legătura dintre Ministerul de Interne şi Poşta Centrală.
7 decembrie1884 | Se naște Petru Groza ( d. 7 ianuarie 1958, Bucureşti) – jurist, deputat, ministru, preşedinte al Consiliului de Miniştri, președinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale.
Petru Groza a activat la început în Partidul Național Român, condus de Iuliu Maniu, pe care l-a părăsit ulterior, pentru a se alătura Partidului Poporului, condus de Alexandru Averescu. A ocupat mai multe funcții în Parlament și în Guvern, iar în 1933 s-a mutat la Deva, unde a format Frontul Plugarilor (8 ianuarie 1933) într-o manieră comică. Regretatul om de stat Corneliu Coposu afirma că Petru Groza era proprietarul unei bănci populare, care acordase o serie de împrumuturi țăranilor din regiune. Doar că, după declanșarea Marii Crize Economice din 1929 – 1933, aceștia au devenit insolvabili. Petru Groza i-a adunat pe toți datornicii săi în curtea băncii. Le-a cerut contractele de creditare și le-a dat foc. A ținut un discurs în care s-a declarat solidar cu țăranii și a anunțat fondarea Frontului Plugarilor. Toți datornicii săi s-au înscris în Front.
După câteva săptămâni, unul dintre noii săi colegi de partid l-a căutat, ca să îi ceară un nou împrumut. Petru Groza locuia într-o frumoasă vilă în stil mediteraneean, cu acoperiș plat. Când a auzit cererea de creditare, el i-a spus că nu mai are bani nici măcar să își pună acoperiș la casă. Țăranul s-a uitat în sus, a văzut că vila nu are acoperiș de țiglă și l-a crezut.
Histrionismul l-a ajutat și mai târziu pe Petru Groza în cariera politică. Nu a fost niciodată membru al partidului comunist, dar a deținut cele mai înalte funcții în stat datorită sprijinului lui Stalin. La prima întâlnire cu dictatorul sovietic, Groza s-a aruncat în genunchi la picioarele lui și a strigat că a așteptat toată viața această clipă. Stalin, impresionat, l-a ridicat și l-a îmbrățișat.
Groza relatează prima sa întâlnire cu Stalin: „M-am apropiat de el. Acesta stătea pe un soi de cotineață, ceva mai înaltă ca podeaua. M-am aruncat în genunchi, i-am sărutat picioarele și i-am spus: În sfârșit mi-am atins idealul de mic copil. Ziua asta va fi cea mai frumoasă zi din viața mea. Stalin, vădit impresionat, m-a luat de braț, m-a ridicat, m-a îmbrățișat. Îi făcuse o impresie deosebită circul meu și pe urmă l-am câștigat. Eram un teatralist fără pereche!”.
Istoricii relatează că Petru Groza a rămas în grațiile dictatorului sovietic fiind singura persoană care îndrăznea să îi spună bancuri deocheate lui Stalin. Caracterul de histrion nu l-a împiedicat pe Petru Groza să falsifice alegerile din 1946, să contribuie la lichidarea unor oameni de seama precum Iuliu Maniu sau Gheorghe Brătianu, sau să îl oblige pe Regele Mihai I sa abdice. Petru Groza, cel care adusese în România un regim ateu, a fost înmormântat cu un sobor de preoți în 1958, după ce a decedat răpus de cancer.
„După 23 august erau doua feluri de a vedea atitudinea românească. Unul era al lui Maniu – acela de a fi intransigent, de a se sacrifica, de a se autodistruge, dar pentru o linie; al doilea – al tatălui meu, care s-a sacrificat știind foarte bine ca va fi criticat, ca va fi neînțeles pana intr-o anumita epoca. ” – a declarat , in 2006, Sanda Tătărescu-Negroponte, fiica lui Gh. Tătărescu,
El a acceptat colaborarea cu Partidul Comunist, deoarece, spune STN, „convingerea lui era ca lupți mai bine din interiorul cetății decât din exterior, ca fiind la putere ai in mana anumite pârghii pe care din opoziție nu le ai. O alta obsesie a lui era sa-i unească pe toți oamenii politici. Credea ca, daca toata lumea ar fi făcut ca el, ar fi reușit sa domine PCR, poate ar fi temporizat lucrurile si poate ar fi influențat mai mult evenimentele politice. Tata însă nu era iubit din cauza ca fusese prim-ministrul lui Carol al II-lea.„ [ mai mult…]
14 martie 1889 | Senatul României votează o moțiune pentru „a înscrie în apelul său nominal pe al doilea fiu al A. S. R. Principele Leopold, Principele Ferdinand, cu următorul titlu «Alteţa Sa Regală Ferdinand, Principe al României, moștenitor presumptiv al Coroanei»”. Articolul 83 din Constituție prevedea ca ,,in lipsa de coborâtori in linie bărbătească ai Mariei Sale Carol I de Hohenzollern – Sigmaringen, succesiunea tronului se va cuveni celui mai in vârsta dintre frații săi sau coborâtorilor acestuia”. Atât fratele mai mare al lui Carol I, principele Leopold de Hohenzollern, cat si nepotul cel mai in vârsta au notificat ca renunța la calitatea de moștenitor al tronului României, astfel încât succesiunea i-a revenit lui Ferdinand, prin ,,pactul de familie” confirmat de însuși împăratul Germaniei, Wilhelm I, șeful familiei de Hohenzollern.
27 martie 1889 | Ferdinand trimitea din Cannes președintelui Senatului o scrisoare de răspuns prin care lua act cu mulțumire de decizia corpului legiuitor și transmitea intenția sa de a veni definitiv în România precum și hotărârea sa de a-și îndeplini cu credință îndatoririle ce îi reveneau în noua sa calitate.
10 mai 1890 | Se naște Alfred Josef Ferdinand Jodl (d. 16.10.1946); general german; a servit ca șef al Statului Major al Operațiunilor Oberkommando der Wehrmacht, Înaltul Comandament al Forțelor Armate Germane, pe tot parcursul celui de-al doilea război mondial. A semnat, la Reims, pe 7 mai1945, actul de capitulare al armatei germane. După război, Jodl a fost pus sub acuzare pentru „conspirație la crime împotriva păcii; planificarea, inițierea și purtarea războaielor de agresiune; crime de război; și crime împotriva umanității”, la procesele organizate de Aliați de la Nürnberg. Găsit vinovat pentru toate acuzațiile, a fost condamnat la moarte și executat la Nürnberg în 1946.
14 octombrie 1890 | Se naște Dwight David Eisenhower, politician american, al 34-lea președinte al Statelor Unite (d. 1969)
17 decembrie1890 | se înființează, la București, „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor„, pentru întărirea unității românilor din România și Transilvania. La începutul secolului al XX–lea în Liga activau Take Ionescu, Octavian Goga, V. A. Urechia, s.a. În 1914 își schimbă denumirea în „Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor„.
23 aprilie 1891 | Evreii sunt expulzați din Moscova, Rusia
1 iulie 1891 |Moare Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817)
22 octombrie 1891 |se naște François Sevez (d. 29.02.1948); general francez în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Sevez a fost prezent la capitularea germană la Reims, pe 7 mai1945, și a semnat actul german de capitulare, ca martor oficial.
15 noiembrie 1891 | S-a născut Erwin Rommel (d. 14.10.1944), unul dintre cei mai mari comandanți militari germani; comandatul general al trupelor Wehrmacht-ului din Africa, cunoscute sub numele de Deutsches Afrikakorps, supranumit si vulpea deșertului (în germană, Wüstenfuchs) datorită succeselor reputate in campaniile militare din Africa de nord. Ulterior, comandantul forțelor germane menite să se opună invaziei aliaților din Normandia.
3 decembrie 1891 | S-a născut marele sculptor roman Oscar Han (d. 14 februarie 1976)
8 ianuarie1892 | Are loc, la Sibiu, conferința extraordinară a Partidului Național Român, care decide elaborarea unui Memorandum către împăratul Franz Joseph I, cuprinzând toate revendicările românilor ardeleni.
3 decembrie 1892 | Regele României, Carol I, și regina Marii Britanii, Victoria, semnează tratatul privitor la căsătoria principelui Ferdinand, moștenitor al Tronului României, fiul lui Leopold, prinț de Hohenzollern-Sigmaringen, şi al Antoniei, infanta Portugaliei, nepot de frate al regelui Carol I, cu Maria, principesă de Marea Britanie şi Irlanda, fiica Mariei Aleksandrovna (fiica țarului Alexandru al II-lea) şi a lui Alfred, duce de Edinburgh (al doilea fiu al reginei Victoria).
4 decembrie1892 | Se naște Francisco Franco (d. 1975), general și om politic spaniol, dictator al Spaniei (1939–1975)
31 decembrie 1892 | Prin Legea pentru dotațiunea Principelui Moștenitor, lui Ferdinand i s-a stabilit o dotație anuală de 300.000 de lei
31 martie 1893 | înființarea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR). La 31 martie 1893 avea loc Congresul de constituire a PSDMR (Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România). Din conducerea partidului făceau parte: Ioan Nădejde, Vasile G. Morţun, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ion C. Frimu, Mihail Gheorghiu-Bujor, Cristian Racovski, Dimitrie Marinescu, Gheorghe Cristescu şi Ilie Moscovici. Programul adoptat, inspirat din scrierile lui Gherea şi de programul de la Erfurt al social-democraţilor germani, definea rolul PSDMR ca reprezentant al proletariatului român. În 1899 partidul s-a destrămat. La 31 ianuarie 1910 a fost înfiinţat Partidul Social Democrat Român (PSDR), condus de I.C. Frimu, Mihai Gh. Bujor, Cristian Racovski, Dimitrie Marinescu şi Constantin Vasilescu (31.III/12.IV-3/15.IV)
10 ianuarie 1893 | are loc la Sigmaringen căsătoria lui Ferdinand cu Maria de Edinburg, prințesa de Saxa – Coburg – Gotha, prin care se realiza o alianța politica de mare importanta pentru Regatul României.
30 iulie 1894 | se naște Păstorel Teodoreanu (Alexandru Osvald Teodoreanu, d. 17 martie 1964), fratele mai mare al romancierului Ionel Teodoreanu – poet, avocat, scriitor, publicist român, renumit pentru epigramele sale. Una dintre ele se refera la propriul sau epitaf: „Aici zace Păstorel,/ Suflet bun şi spirit fin./ Când mai treceţi pe la el,/ Nu-l treziţi, că cere vin“; alta, la conducătorii regimului comunist: „Din Banat până la Iaşi/ Se resimte lipsa sării/ Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi/ Au ajuns la cârma ţării“.
După instalarea comuniștilor la putere, Păstorel Teodoreanu a devenit un critic în versuri al realității politice şi sociale. „Caligula Imperator/ A făcut din cal, senator,/ Comuniștii, mai siniştri,/ Au făcut din boi, miniștri.“ După alegerile din 1946, când pe toate gardurile era promovata formațiunea lui Petru Groza, cu sloganul „Votați soarele!“: Păstorel Teodoreanu scria „Nu credeam s-ajung vreodată/ C-am să pot să fiu în stare/ Ca făcând pipi pe garduri/ Să o fac direct în soare!“. Tot referitor la comuniști, Teodoreanu consemna: Cine-i mare, dă din mână şi-are 4 la română? / Cine-i la academie şi-are 4 la chimie? / Cine-n ţară este tare şi-are 4 la purtare? / Toate trei de le ghiceşti, 20 de ani primeşti.
Premiat de Academia Română în 1928, si de Societatea Scriitorilor Români în 1937.
Arestat de Securitate, la interogatorii a fost constrâns să divulge informații despre opiniile prietenilor săi vizavi de regimul comunist; în cele din urmă a relatat despre lipsa aparentă de loialitate a Mariei Tănase. In 1960, i-au fost confiscate manuscrisele şi o parte considerabilă din bibliotecă; a fost condamnat la 6 ani de închisoare, învinuit pentru fabula „Măgarii şi libertatea“, care includea prea-subtilele versuri: „Să nu ne mai pese de păstor şi nici/ De stăpân şi bice: Suntem bolşevici“. In 1961 a fost încarcerat alături de celebrul lot Noica-Pilat
1 noiembrie 1894 | A murit Țarul Alexandru III al Rusiei (n. 10 martie 1845; împărat al Rusiei din 14 martie 1881). Fiul sau, Nicolae al II-lea, devine noul Țar al Rusiei.
Nikolai Alexandrovici Romanov (n. 6 mai 1868 (S.N. 18 mai) – d. 17 iulie 1918), a fost ultimul împărat al Rusiei. A domnit din 1894 până la abdicarea sa, din 15 martie 1917, ulterior, la ordinul lui Lenin, este asasinat de către bolșevici, împreună cu întreaga sa familie. Canonizat, in 2000, drept sfânt al bisericii ortodoxe rusei.
5 octombrie 1895 |S-a născut generalul Walter Bedell „Beetle” Smith (d. 09.08.1961) După război, a servit ca ambasador al SUA în Uniunea Sovietică din 1946 până în 1948. În 1950, Smith a devenit directorul serviciilor de informații centrale, șeful Agenției centrale de informații (CIA) și al celorlalte agenții de informații din Statele Unite. A părăsit CIA în 1953 pentru a deveni subsecretar de stat. După ce s-a retras din Departamentul de Stat în 1954, Smith a continuat să servească administrația Eisenhower în diferite posturi timp de câțiva ani până când s-a retras puțin înainte de a muri (9 august 1961)
26 mai 1896 |Nicolae al II-lea devine țarul Rusiei. In martie 1917, va fi forțat sa abdice, datorita nemulțumirii crescânde acumulate pe fondul Primului Război Mondial. In 1918 este asasinat la comanda lui Lenin.
15 noiembrie 1896 | S-a născut Horia Hulubei ( d. 22 noiembrie 1972, București), fizician, unul din fondatorii învățământului superior românesc în domeniul fizicii atomice şi nucleare, membru al Academiei Române.
19 octombrie 1897 |S-a născut Ivan Alexeyevich Susloparov (d. 16.12.1974); general sovietic, a servit drept comandant al misiunii de legătură militară cu guvernul francez și cu Forța Expediționară Aliată în Europa, în 1944–1945. A semnat, pentru Uniunea Sovietică, actul german de capitulare, la 7 mai1945. Cu toate acestea, Uniunea Sovietică a insistat să se semneze încă un Act de capitulare militară, lângă Berlin, două zile mai târziu, in prezenta lui Jucov. După război, a lucrat în Academia Militară Diplomatică din Moscova, instituție care a pregătit atașați militari și ofițeri de informații.
29 octombrie 1897 | S-a născut Joseph Goebbels, lider nazist german, ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist din 1933 până în 1945 ; (d. 1 mai 1945).
1 ianuarie1897 | se naște Ana Aslan, medic specialist în gerontologie (d. 1988)
La Minsk, se înființează Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia – PSDMR (Росси́йская социа́л-демократи́ческая рабо́чая па́ртия = РСДРП), sau Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Rusia – partid politic revoluționar marxist, cu scopul de a uni diferitele organizații revoluționare de orientare socialistă într-un singur partid. PSDMR s-a scindat ulterior în două grupări: bolșevică și menșevică. Prima grupare s-a constituit mai târziu în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS).
29 martie 1899 | se naște Lavrenti Pavlovici Beria (d. 23 decembrie1953), ministrul afacerilor interne (din 1938 -NKVD, apoi din 1941 al NKVD și NKGB unificate), însărcinat cu serviciile de securitate și represiune în regimul sovietic, unul din principalii responsabili ai epurărilor staliniste din deceniul al patrulea. „Oricine încearcă să ridice mâna împotriva voinței poporului, partidului lui Lenin și Stalin, va fi zdrobit fără milă și va fi distrus.” – Lavrenti Beria
In decursul unei vizite oficiale efectuate de Patriarhul Justinian in Uniunea Sovietica in 1951, delegația Bisericii Ortodoxe Romane a sosit in Gruzia, la Tbilisi. Acolo, o nonagenara uscata si slaba, mica de statura, si-a făcut loc printre cele câteva zeci de persoane, pâna in fata Patriarhului, căruia i s-a adresat direct. „Sanctitate! Eu sunt o femeie cu credința in Dumnezeu, însă blestemate sa-mi fie pântecele pentru ca l-au purtat in ele pe Beria! Sunt mama lui Beria, Sanctitate, si mi-e teama ca pentru asta adâncurile iadurile or sa ma înghită…„
13 septembrie 1899 | se naște Corneliu Zelea Codreanu (d. 30 noiembrie 1938)
Nicolae Iorga:Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821), la Bucureşti, prima istorie fundamentală a literaturii române.
Ovid Densuşianu:Histoire de la langue roumaine; primul tratat consacrat istoriei limbii române (volumul II va apărea în fascicule între 1914 şi 1938).
Constantin Brâncuşi, elev la Şcoala de belle-arte din Bucureşti, termină studiul anatomic Ecorşeul, pentru care este premiat cu medalia de bronz. Va fi expus la Ateneu în anul 1903.
1 ianuarie/14 ianuarie1901 |Banca Națională a României devine bancă cu caracter privat prin vânzarea participației statului către particulari.
13 februarie/26 februarie1901 | Demisia guvernului conservator, condus de P. P. Carp.
14 februarie/27 februarie1901 | Se formează guvernul liberal, condus de Dimitrie A. Sturdza
17 aprilie/30 aprilie 1901 | Statul român cedează Bibiliotecii Academiei Române colecţiile Bibliotecii centrale din București
31 iulie/13 august 1901 | Se semnează, la Constantinopol, Convenția comercială româno-turcă (intrată în vigoare la 1 iulie/14 iulie 1902).
4 septembrie/5 septembrie 1901 | Comitetul Executiv al Partidului Național Român se întrunește la Cluj-Napoca şi decide menținerea în continuare a politicii de pasivitate.
28 septembrie 1901 | se naște, la Oltenița, Alexandru Iliescu, tatăl lui Ion Iliescu, viitorul președinte postdecembrist al României. (Tatăl lui Alexandru, Vasili Ivanovici, evreu fugit din Rusia la sfârșitul secolului al XIX-lea, urmărit de serviciile țariste). In ianuarie 1927, Alexandru Iliescu este condamnat la trei luni de închisoare, pentru fals în acte publice; sentință executată la Văcărești. Eliberat la 10 aprilie 1927, activează intens pentru Partidul Comunist din Romania aflat în ilegalitate. O notă a Siguranței Brașov, din 2 noiembrie 1928, preciza că Alexandru Iliescu a fost concediat de la Fabrica de avioane Brașov pentru propagandă comunistă.
Deţinutul 29222: la începutul lunii iulie 1939, Alexandru Iliescu e arestat din nou, împreună cu Ştrul Zighelboim, membru al Comitetului Central al PCdR, Ilie Pintilie, important lider comunist, membru al CC al PCdR, şi Ovidiu Şandru, cunoscut ceferist şi activist comunist, „cu ocazia unei razii, fiind surprinşi redactând mai multe proteste în spiritul comunist, pe care intenţionau să le înmâneze parlamentarilor cunoscuţi că nutresc idei de stânga”
La trei zile de la internarea în lagăr, la cabinetul ministrului de Interne de la acea vreme, ajunge o scrisoare. „Soţul meu Alexandru Iliescu, pe când mergea spre familie, a fost arestat şi dus la siguranţa din Ploieşti, unde fără niciun motiv şi fără pic de milă omenească, a fost bătut până la sânge. Deşi bunul simţ şi «Protecţia animalelor» cere să avem milă de animale, totuşi soţul meu a fost bătut mai crunt decât un animal. Astăzi se găseşte în «Lagărul de concentrare» din Caracal, iar eu cu 2 copii şi părinţi bătrâni şi bolnavi, suntem rămaşi pe drumuri fără nici un ajutor. Vă rog, domnule ministru, să binevoiţi a dispune punerea lui în libertate pentru a putea câştiga hrana familiei“, se arăta în scrisoarea redactată la 26 iulie 1940 de Maria Iliescu, soţia lui Alexandru Iliescu, mama vitregă a lui Ion Iliescu.
2 decembrie 1901 | apare, la București, revista literară Sămănătorul. (până la 27 iunie 1910). A jucat un rol important în viaţa literară a vremii şi a constituit catalizatorul pentru înfiinţarea curentului ideologic şi literar care i-a purtat numele – Semănătorismul.
3 decembrie 1901 | S-a înființat societatea “Tinerimea artistică” de către pictorii Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Gheorghe Petrașcu ş.a.; gruparea milita pentru o artă realistă, care sa ilustreze viaţa țăranilor si a oamenilor de rând.
Apare la Sibiu volumul I al lucrării Cartea de aur sau Luptele politice-naţionale ale românilor de sub coroana ungară, Teodor V. Păcăţian. Până în anul 1905 vor vedea lumina tiparului şi volumele II-VIII.
1 ianuarie/14 ianuarie 1902 | Apare la București, ziarul România muncitoare, organ al mișcării muncitorești din România, al sindicatelor; ulterior al Partidului Social-Democrat.
23 februarie / 8 martie 1902 | Legea generală a pensiilor.
5 martie/18 martie 1902 | Legea pentru organizarea meseriilor.
4 aprilie/17 aprilie 1902 | La București se încheie tratatul secret de alianță româno-austro-ungar, care îl reînnoiește din 1892.
15 aprilie1902 | Rusia: Revoltele și incendierile continuă, țăranii prădând moșiile pentru a găsi hrană.
15 aprilie1902 | Imperiul rus: Ministrul rus de interne și șeful poliției secrete, Dimitri Sergheievici Sipiagin (n. 20 martie [28 martie, stil vechi], 1853, Kiev, Ucraina, Imperiul Rus [acum Ucraina]), este asasinat în Palatul Marie din Sankt Petersburg, de un student din „Brigada de teroare” a revoluționarilor socialiști. Succedat de Viacheslav Plehve, care suprimă răscoala țăranilor și desființează Biserica Armenească.
29 aprilie 1902 | România recunoaște pentru prima oara statutul de „veteran de război”. Această zi va deveni Ziua Veteranilor de Război.
4 decembrie 1902 | a încetat din viaţă Ioan Raţiu (n. 19 august 1828, Turda, jud. Cluj), om politic român, unul dintre întemeietorii Partidului Național Român din Transilvania şi președinte al acestuia (1892-1902). Ion Raţiu a iniţiat elaborarea „Memorandumului” din 1892, fiind conducătorul delegației care a plecat la Viena să-l prezinte împăratului. Întemnițat în urma procesului intentat „memorandiştilor” de autoritățile maghiare. în urma decesului lui Ioan Raţiu, ste ales președinte al Partidului Naţional Român Gheorghe Pop de Băseşti.
22 februarie 1905 | S-a înființat primul sindicat muncitoresc din România, sindicatul lucrătorilor tâmplari, în frunte cu I. C. Frimu și Voicu Andreescu-Râureanu, urmat la 13 și 20 martie de înființarea sindicatului strungarilor și respectiv al lucrătorilor din fabricile de încălțăminte
30 octombrie 1905 | 17 octombrie (stil vechi) Tarul Nicolae al II-lea face publică Proclamația din Octombrie, care marchează începutul monarhiei constituționale în Rusia.
11 martie 1906 | se naște, la Bârlad Barbu Zaharescu (nume real Bernard ZUCKERMAN, în alte documente “Bercu”, respectiv “Zukerman) (d. 14 noiembrie 2000, București). Ilegalist comunist membru PCdR din 1923, membru CC al PMR/PCR, ambasador in multiple tari (Argentina, Turcia, China, Birmania, Vietnam), autor al primului manual (marxist) de Economie Politica din Romania si altor volume in domeniu. A locuit până la sfârșitul vieții pe Șoseaua Kiseleff, din București. După unele surse, bunicul lui Andrei Zaharescu.
8 februarie1907 | In satul Flămânzi (județul Botoșani), in urma unui incident creat de arendașul evreu Mochi Fischer, care i-a înșelat pe țărani refuzând sa-si onoreze înțelegerile cu aceștia, începe marea răscoala țărăneasca din 1907. Desfășurata sub lozinca „Vrem pământ!”, mișcarea s-a extins în aproximativ două luni in majoritatea județelor Moldovei și Munteniei. Prin amploarea sa, „ultima răscoala țărănească din Europa” (așa cum o numește istoricul german Markus Bauer) a avut consecințe profunde în viaţa economică, socială și politică a României.
23 aprilie1908 | Danemarca, Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda și Suedia semnează acordul pentru Marea Nordului
6 mai 1908 | Se naște Mihail Roller (d.1958, București), principalul autor al unui manual şcolar de istorie falsificata a României, pentru licee – până la moartea lui Stalin, a fost versiunea definitivă, incontestabilă, a viziunii comuniste cu privire la istoria tarii.
8 aprilie1909 | Regele României, Carol I, adresează o scrisoare prințului Ferdinand de Saxa Coburg, prin care recunoaște independența și proclamarea regatului bulgar.
12/25 iulie 1909| Se naște la Vitănești, Teleorman, filosoful Constantin Noica (d. 4 decembrie 1987)
3 septembrie 1909 | Se naște MOGHIOROŞ, Stela (n. Ester RADOŞOVEŢKAIA, fiica lui Iakov Abramovici Radoşoveţki – d. 12 iulie 1990), sotia lui Alexandru Moghioroș, Director general adjunct la Agerpres (1954–1979).
19 decembrie 1909 | manifestație la București, ca formă de protest contra legii Orleanu. In luările de cuvânt ale lui I.C. Frimu, M.Gh. Bujor, N.D. Cocea etc., și în moțiunea adoptată atunci s-a anunțat intenția de a convoca de urgență un congres, care să pună bazele unui „partid politic al muncitorilor organizați”
31 ianuarie-2 februarie 1910 | Congresul Partidului Social-Democratdin România (PSDdR), la București; Congresul a reunit 94 de delegați din 20 de orașe, reprezentând 47 de organizații. Repartizarea pe localități a participanților: 46 din București, 11 din Ploiești, câte cinci din Galați și Roman, câte patru din Brăila și Iași, câte trei din Turnu Severin și Tulcea, doi din Botoșani, câte unul din Buzău, Constanța, Câmpina și Paris (grupul muncitorilor români); au mai participat socialiști „răzleți” din Beldia, județul Ilfov, Alexandria, Giurgiu, Bârlad, Tecuci, Pașcani și Râmnicu Vâlcea. Au participat și câteva femei, evidențiindu-se Ecaterina și Nina Arbore.
Congresul PSDdR din ianuarie-februarie 1910.
Pe ordinea de zi erau mai multe puncte, care priveau situația Uniunii Socialiste, transformarea acesteia în Partidul Social-Democrat din România, situația mișcării sindicale, presa și editura mișcării socialiste și sindicale, cooperativele și Casa Poporului. Cel mai important punct era transformareaUniunii Socialiste în partid, ceea ce presupunea votarea programului și a statutului. Noul partid afirma în preambulul programului său că se inspira din „ideile socialismului științific și din principiile de program și tactică elaborate la congresele socialiste internaționale”.
23 octombrie 1911 | Se naște Alexandru MOGHIOROŞ (nume real BALOGH Joszef, în alte documente oficiale figurează și ca MAGYAROSI – d. 1 octombrie 1969, București)
29 decembrie 1911 | Se naște la Rüsselsheim, Imperiul German, Klaus Emil Julius Fuchs (d. 1988) – om de știință, spion sovietic (nume de cod REST), cel care a transmis URSS schema completa a bombei cu hidrogen (Bomba Tarului), cat și o serie de alte informații științifice referitoare la bomba atomica.
1 august 1912 | Se naște MORARU, Nicolae (n. Iulea ŞAFRAN, zis “Iuli”- d. 18 ianuarie 1998), redactor la România Liberă şi Contemporanul, redactor şef al ziarului Veac nou (organul de presă al A.R.L.U.S.) (1945-1946), şeful de facto al Societăţii Române de Radiodifuziune (1945-1946), director general al postului de radio “România liberă” (1946-1948)
14 octombrie 1912 | Începutul guvernului Titu Maiorescu 2 până la 31 decembrie 1913.
16 decembrie 1912 | Se naște Sanda ROLLER (n. SaraMarkovna ZIGELBAUM / Zighelboim, loc. Copanca, jud. Tighina, Basarabia, Imperiul Țarist, căsătorită Roller – d. 1988, București, România) | fisa comunist ilegalist
9 ianuarie 1913 |se naște Richard Nixon (Richard Millhous Nixon, d. 1994), al 37-lea președinte al SUA (1969-1974) – singurul președinte demisionar al SUA
18 martie 1913 | Regele George I al Greciei este asasinat după 50 de ani de domnie. Este succedat de fiul său cel mare, Constantin I.
16 aprilie1913 | Bulgarii și turcii sunt de acord cu un armistițiu, care va fi acceptat de celelalte națiuni implicate
26 aprilie-9 mai 1913 | A fost semnat, la Petersburg, un protocol prin care Bulgaria a cedat României orașul Silistra și câteva mici teritorii în sudul Dobrogei.
16 iunie-19 iunie 1913 | declanșarea celui de-Al Doilea Război Balcanic, între foștii aliați (Bulgaria împotriva Greciei, Serbiei și Muntenegrului), cărora li se va alătura România și Turcia.
27 iunie 1913 | Al Doilea Război Balcanic: România alături de Grecia, Serbia, Muntenegru și Turcia, declară război Bulgariei
14 iulie 1913 | se naște Gerald Ford (n. Leslie Lynch King jr., d. 2006), al 38-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (1974–1977)
10 august 1913 | Al Doilea Război Balcanic: Pacea de la București, care consfințește sfârșitul războiului balcanic și înfrângerea Bulgariei. Grecia și Serbia își împart Macedonia, iar România anexează Cadrilaterul.
13 septembrie 1913 | moare Aurel Vlaicu (n. 1882), 30 ani, inginer și pionier al aviației române și mondiale.
25 septembrie 1913 |se naște Maria Tănase (d. 1963), interpretă română de muzică populară.
26 septembrie 1913 | se naște Alexandru Drăghici, comunist român (d. 1993)
28 iulie 1914| In Europa se declanșează Războiul cel Mare (Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial) – conflict militar de dimensiuni globale, care a durat până la 11 noiembrie 1918
3 august 1914 | a avut loc la Sinaia, in Sala veche de muzica a castelului Peleș, Consiliul de Coroana ce a hotărât neutralitatea României in primul război mondial.
10 octombrie 1914 | (stil vechi 27 septembrie) Moare, la Castelul Peleș din Sinaia, regele Carol I al României (Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, numele complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, n. 20 aprilie1839); după o domnie de 48 de ani, este succedat de Ferdinand I al României care va depune jurământul a doua zi.
Spre sfârșitul domniei sale și începutul Primului Război Mondial, Regele dorea să intre în război de partea Puterilor Centrale, în timp ce opinia publică era de partea Antantei. Carol a semnat un tratat secret în 1883, care lega România de Tripla Alianță și, deși tratatul trebuia activat doar în cazul în care Rusia imperialistă ar fi atacat unul dintre membrii tratatului, Carol era convins că cel mai onorabil ar fi fost intrarea în război de partea Imperiului German.
În 21 iulie / 3 august 1914 a fost convocată o întrunire de urgență a Consiliului de Coroană unde Carol le-a comunicat acestora existența tratatului și și-a exprimat dorința sa. A întâmpinat o opoziție fermă din partea majorității membrilor Consiliului de Coroană. Carol I moare pe 27 septembrie/10 octombrie 1914. Viitorul rege Ferdinand, sub influența soției sale, regina Maria, a fost mai dispus să asculte opinia publică.
11 octombrie 1914 | Principele Ferdinand, (Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 12/24 august1865, Sigmaringen – d. 20 iulie1927, Castelul Peleş, Sinaia) devine rege al României, în urma decesului unchiului său, Regele Carol I.
25 iulie 1915 | Se naște TISMĂNEANU, Ermina(n. Ermina MARCUSOHN – d. 10 februarie 2000, Haifa, Israel), soția lui TISMĂNEANU, Leonte (n. Leon Moiseevici TISMENEŢKI)
25 august 1915 | S-a născut Grigore Preoteasa – redactor-șef al ziarului România Liberă (1944 – 1946), director al Agerpres, Ministru de Externe (4 octombrie 1955 – 15 iulie 1957), membru supleant al Biroului Politic și Secretar al C.C. al PMR. Grigore Preoteasa a decedat în cursul unui accident de avion care s-a petrecut la Moscova pe data de 4 noiembrie 1957. Fiica lui, Ilinca Preoteasa, a fost căsătorită cu Adrian Năstase.
17 august1916 | s-a semnat convenția politica intre Romania, pe de o parte si Franța, Marea Britanie, Italia si Rusia pe de alta parte, prin care Antanta recunoștea legitimitatea unirii Bucovinei, Transilvaniei si Banatului cu Romania.
27 august 1916 | are loc in sufrageria Palatului Cotroceni, Consiliul de Coroana in care regele Ferdinand declara: ,,cu sufletul torturat am hotărât de a-mi face datoria fata de poporul rămân, ale cărui destine le conduc”. In aceeași zi a fost prezentata de ministrul României la Viena, ministrului de externe al Austro – Ungariei declarația de război a României. Din acest moment nu se putea îndeplini decât una dintre profețiile lui N. Filipescu: ,,Sire, sa te încoronezi la Alba – Iulia sau sa mori pe câmpia de la Turda”.
28 august 1916 |Primul Război Mondial: Germania declară război României.
28 august 1916 | Primul Război Mondial: Italia declară război Germaniei.
26 octombrie 1916 |Primul Război Mondial: Brazilia declară război Germaniei și se alătură Triplei Alianțe.
27 octombrie 1916 | A avut loc a doua bătălie de la Tîrgu Jiu – Lupta de la podul Jiului (14/27 octombrie 1916). Trupele inamice ocupă Tîrgu Jiu (2 noiembrie) şi pătrund în Cîmpia Olteniei.
Victoriile militare din vara lui 1917 au fost obţinute aproape numai de români, situaţia pe Frontul de Est fiind schimbată radical de revoluţia (lovitura de stat) din Rusia. Aliatul de bază al României, cu 1 milion de persoane pe frontul din Moldova, ieşea din război.
15 martie 1917| Ultimul țar al Rusiei, Nicolae al II-lea (Nikolai Alexandrovici Romanov, n. 6 mai1868), abdică de la tron, atât pentru el, cât si pentru toți urmașii săi. „Lăsăm moștenire succesiunea noastră fratelui nostru, Marele Duce Mihail Alexandrovici, și îi dăm binecuvântarea noastră la urcarea pe tron.” – mai scria Nicolae al-II-lea in actul de abdicare. Marele Duce Mihail a refuzat însă să accepte tronul, abdicând imediat in ziua următoare. Duma preia puterea, alcătuind Guvernul Provizoriu pe care Lenin il va răsturna in octombrie. Asasinat in iulie,1918, din ordinul lui Lenin.
16 aprilie 1917 |Vladimir Ilici Ulyanov, aliasLenin(n. 22 aprilie 1870, Simbirsk, Rusia – d. 21 ianuarie 1924 (53 de ani; accident vascular cerebral)), revine cu trenul, din exil, ajungând in gara Finland, la Petrograd (în prezent Petersburg), pentru a prelua rolul de lider al Revoluției bolșevice. Cu o lună mai înainte, țarul Nicolae al II-lea fusese înlăturat de la putere si abdicase.
aprilie – iulie 1917| Lovitura de stat din Rusia (cunoscută ulterior, in istoriografia și propaganda comunistă, sub denumirea de „revoluția bolșevica„, organizată de Vladimir Ilici Ulianov – Lenin și Lev Trotki), debutează cu primele doua faze: „Tezele din aprilie” și „Zilele din iulie”.
august 1917| Guvernul lui Alexandr Kerenski îl trimite pe țarul Nicolae al II lea, împreună cu familia sa, din reședința imperială (Palatul Alexandru), în Siberia, la Tobolsk, unde aceștia vor rămâne pe toată durata „Revoluției din Octombrie”
7 noiembrie 1917 | (25 octombrie pe stil vechi) | se finalizează a treia faza a loviturii de stat din Rusia, respectiv a „revoluției din octombrie”. Bolșevicii răstoarnă, fără violentă, guvernul Kerenski, preiau puterea și instaurează guvernarea totalitară. Are loc formarea primului Partid Unic din istorie: Partidul Comunist Sovietic, condus de Lenin.
decembrie 1917| Socialiștii lui Kerenski câștiga alegerile in Rusia.
20 noiembrie/3 decembrie 1917 | generalul Dimitri Grigorievici Şcerbacev, comandantul frontului rus din Moldova, a propus germanilor încheierea unui armistiţiu cu trupele ruse şi române de pe frontul român, potrivit volumului ”O istorie a românilor” (Ion Bulei, Ed. Meronia, 2007). În aceste condiții, România a rămas singură să facă faţă presiunii forţelor armate ale Puterilor Centrale pe Frontul Oriental, fără nicio legătură cu Aliaţii, fiind obligată să încheie cu Puterile Centrale armistițiul de la Focşani (26 noiembrie/9 decembrie 1917).
28 noiembrie 1919 | România semnează la Washington o serie de acorduri internaționale cu privire la stabilirea zilei de lucru de 8 ore şi a săptămânii de lucru de 48 de ore în stabilimentele industriale, vârsta minima de admitere a copiilor în muncile industriale, lucrul de noapte al femeilor şi copiilor, munca femeilor înainte şi după naștere.
28 decembrie 1917 | Iași, sărbătorirea Nunții de Argint a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria.
8 ianuarie 1918 | Thomas Woodrow Wilson prezintă în fața Congresului “Cele 14 puncte” despre încheierea păcii. Printre altele menționează că Popoarelor Austro-Ungariei “trebuie să li se acorde posibilitatea cea mai liberă a dezvoltării autonomiei și evacuarea teritoriilor românești ocupate”
9 ianuarie 1918 | Guvernul României decide alungarea trupelor ruse de pe teritoriul Moldovei, responsabile de jafuri și asasinate
13 ianuarie – 26 ianuarie 1918| In Rusia se declanșează războiului civil: forțele Armatei Roșii bolșevice, formate și conduse de Trotsky, lupta împotriva Armatei Albe, care asigura apărarea guvernului Kerenski, castigator in alegeri. La Petrograd, guvernul bolșevic amenință România și intenționează includerea României în Republica Federativă Rusă. Guvernul Rusiei/Consiliul Comisarilor Poporului, în frunte cu Lenin, anunța ruperea relațiilor diplomatice cu România, arestarea ministrului României la Petrograd și confiscarea tezaurului României depus la Moscova, declarând că „Tezaurul României, aflat în păstrare la Moscova, se declară intangibil pentru oligarhia română. Puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”.
10/23 ianuarie 1918 | Autoritățile din Basarabia cer ajutorul Guvernului României. Mai multe unități ale armatei române trec Prutul și avansează în întreg teritoriul Basarabiei.
24 ianuarie 1918/ 6 februarie |Republica Democratică Moldovenească își declară independența față de Rusia.
13/26 ianuarie 1918 |Telegrama lui Lenin: Decizia prin care Rusia rupe relațiile diplomatice cu România și confiscă tezaurul României aflat la Moscova. (Palatul Taurida vs Palatul Regal)
28 ianuarie 1918 | URSS: S-a înființat Armata Roșie a muncitorilor și țăranilor, organizata si condusa de Lev Troțki. După 1946 s-a numit Armata sovietică.
1 februarie – 14 februarie 1918 | Rusia adoptă calendarul gregorian. In consecință, aniversarea „Revoluției din Octombrie” (respectiv a loviturii de stat din Rusia), va avea loc pe 7 noiembrie.
5 februarie 1918 | Puterile Centrale transmit un ultimatum României solicitând să-și declare intențiile, în termen de patru zile, privind încheierea păcii.
8 februarie 1918 | Demisia guvernului I.I.C. Brătianu–Take Ionescu. Vice-premierul Take lonescu, care credea nestrămutat în victoria Antantei, era împotriva semnării tratatului de pace cu dușmanul. În memorandumul expediat regelui pe 23 decembrie 1917 (6 ianuarie 1918), el cerea să se păstreze fidelitate aliaților, ceea ce, în opina sa, avea să întărească poziția României la viitoarea conferință de pace. Brătianu considera că trebuie să înceapă tratativele cu Puterile Centrale, dar să le tărăgăneze, până la clarificarea situației, neîncălcând astfel tratatul cu Antanta din 1916, care prevedea interzicerea încheierii păcii separate cu dușmanul. Aliații sugerează României să amâne tratativele de pace.
10 februarie 1918 | Din lipsă de soluții, România acceptă să înceapă tratativele de pace cu Puterile Centrale
11 februarie 1918 | Instalarea guvernului Alexandru Averescu, având ca obiectiv principal negocierea unei păci cât mai avantajoase pentru România
16 februarie 1918 | Lituania își declară independența față de Uniunea Sovietică și față de Germania.
24 februarie 1918 |Estonia își declară independența față de Rusia.
14/ 27 februarie 1918 | Întrevedere între regele Ferdinand I și ministrul Austro-Ungariei la Rugăciuni, în județul Bacău. Ultimatum către România în 9 puncte: Dobrogea, Dunărea pentru Germania, Severinul, Broșteni-Mircești, trecătorile, armata română dezarmată, căile ferate, permiterea armatei germane să tranziteze țara, petrolul pe 80 de ani
2 martie 1918 |Consiliu de Coroană la Iași; are loc convocarea Parlamentului pentru înștiințarea condițiilor impuse de Puterile Centrale
3 martie 1918 | Tratatul de la Brest-Litovsk. Tratat de pace semnat de către Puterile Centrale și Rusia, punând capăt ostilităților desfășurate în Primul Război Mondial. Armistițiul încheiat cu Puterile Centrale a atras după sine şi tratative de pace, pe care guvernul român încerca să le amâne. După semnarea păcii de către guvernul sovietic la Brest-Litovsk (18 februarie/3 martie 1918), românii au fost nevoiți să accepte, mai întâi preliminariile de la Buftea (5/18 martie) şi apoi Pacea separată de București (23 aprilie/7 mai 1918). Condițiile păcii au fost distructive pentru România: cedarea Dobrogei (Cadrilaterul şi o parte a judeţului Constanţa anexate Bulgariei, iar restul sub condominiul Germaniei, Austro-Ungariei, Bulgariei şi Turciei), rectificare importantă de frontieră pe Carpaţi, în favoarea Austro-Ungariei (5.600 kmp), concesionarea petrolului, grâului, pădurilor ş.a. (prin convenții economice înrobitoare), libera trecere a trupelor austro-ungare spre Odessa ş.a, Muntenia rămânea ocupată până la pacea generală, România fiind lipsită de inițiativă militară şi diplomatică.
12 martie 1918 | Noua conducere bolșevică stabilește capitala Rusiei la Moscova (in loc de Sankt Petersburg).
18 martie 1918 | Demisia guvernului Averescu. Regele, la sugestia Antantei, îi încredințează lui Alexandru Marghiloman formarea noului guvern și încercarea de a obține o pace cât mai avantajoasă.
27 martie 1918 – 9 aprilie 1918 | Unirea Basarabiei (noul stat independent Republica Democratică Moldovenească) cu România. După mai bine de 100 de ani de dominație rusă, la Chișinău, Sfatul Țării votează unirea Basarabiei cu Româna.cu 86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 abțineri și 13 absenți. Basarabia revine în hotarele firești. Șeful guvernului român, Alexandru Marghiloman, prezent la Chișinău cu tot guvernul său, ia act în fața Sfatului Țării de votul acestuia și în numele poporului român și al regelui Ferdinand I, proclamă Basarabia unită cu România.
„Basarabia noastră este o ţară românească tocmai ca şi celelalte ţări de peste Prut, locuite de fraţii noştri. (…) Noi socotim că mântuirea neamului nostru este numai în unirea tuturor fiilor noştri într-o singură ţară. Noi de la străini nu mai aşteptăm nimic, toată nădejdea ne-o punem în viaţa la un loc cu fraţii noştri români.”
(Din Chemarea Comitetului Central al Studenţilor Români din Basarabia – ianuarie 1918).
„Nu avem două limbi şi două literaturi, ci numai una – aceeaşi cu cea de peste Prut. Aceasta să se ştie din capul locului, ca să nu vorbim degeaba!” (Alexei Mateevici).
1 aprilie1918 | Marea Britanie: se înființează Royal Air Force.
15 aprilie 1918 | Bojdeuca lui Ion Creangă (din Iași), a fost declarată muzeu, devenind prima casă memorială din România.
22 aprilie 1918 IFerdinand I semnează decretul unirii Basarabiei cu România; contrasemnat de Alexandru Marghiloman, prim-ministru și Dem. Dobrescu ministrul justiției.
24 aprilie 1918 |Tratatul de pace de la București, dintre România, pe de o parte și Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia, pe de altă parte nu a fost ratificat de cătreRegele Ferdinand, devenind nul. În acest context, guvernul generalului Constantin Coandă proclama imediat mobilizarea generală şi, la 28 octombrie/10 noiembrie 1918, România a reintrat în război.
30 aprilie 1918 | La Paris, ia naștere Comitetul Național al românilor din Transilvania și Bucovina, care a militat pentru independență și unirea Transilvaniei cu România, condus de Traian Vuia, ulterior de dr. Ion Cantacuzino
7 mai 1918 | România, separată de aliații din vest, este forțată să semneze tratatul de pace de la București cu Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia.).prin care armata era demobilizată, Dobrogea era anexată Bulgariei, un teritoriu de 5 600 km2 și o populație de 724 957 locuitori erau cedate Austro-Ungariei, fiind instaurat si un monopol asupra bogățiilor țării de către Germania. Deoarece Aliații au repurtat victorii pe Frontul de Vest, tratatul nu a mai putut fi aplicat.
12 mai 1918 | Apare legislația cu privire la unificarea legislativă și administrativă a Basarabiei cu România.
23 mai 1918 | Peste 60 de personalități marcante românești, aflate la Paris, au semnat un protest împotrivatratatului impus României de Puterile Centrale.
16/17 iulie 1918 |Tarul Nicolae al-II-lea și familia sa (precum și toți însoțitorii acestora, mutați de guvernul bolșevic în Ecaterinburg, oraș controlat de Armata Roșie) sunt executați în subsolul Casei Ipattiev de un pluton bolșevic, aflat sub comanda lui Iacov Iurovski. Dovezile că această execuție s-a făcut cu știința și cu aprobarea lui Lenin sunt suficient de multe, o serie de istorici considerând crima un act de răzbunare pentru condamnarea la moarte a lui Alexandr Ulianov (fratelui mai mare al liderului bolșevic Vladimir Ilici Ulianov – Lenin), ca urmare a tentativei eșuate de asasinare a țarului Alexandru al III-lea, în 1887.
RUSSIAN ROYAL FAMILY. THE IMPERIAL FAMILY. SEATED: THE GRAND DUCHESS OLGA; THE CZAR; THEGRAND DUCHESS ANASTASIA; THE CZAREVITCH ALEXIS; THE GRAND DUCHESS TATIANA. STANDING: THE GRAND DUCHESS MARIE; THE CZARINA
5 septembrie 1918 | Rusia bolșevică emite Decretul „Despre teroarea roșie„„ promulgat de Sovnarkom (SNK, Consiliul/Sovietul Comisarilor Poporului condus de Lenin), declanșând una din cele mai terifiante campanii de crime în masă și represiune care se va încheia (oficial), in 1919.
13 septembrie 1918 | La București au loc proteste de strada ale muncitorilor tipografi, la care participa si Gheorghe Cristescu, Ilie Moscovici, I.C. Frimu, D. Pop. În ancheta care a urmat, asupra tipografilor s-au descoperit manifeste comuniste tipărite în Rusia, care îndemnau populația să se înarmeze “pentru ziua cea mare” – ziua revoluției.
12 octombrie 1918 | Vasile Goldiș, pornind de la modelul Declarației de Independență a Statelor Unite ale Americii, redactează unul dintre principalele documente ale Marii Uniri, cunoscut sub numele de ”Declarația privind dreptul de autodeterminare a românilor din Transilvania”.
16 octombrie 1918 | Împăratul Carol I de Habsburg decide, printr-un manifest, reorganizarea Austro-Ungariei într-o federație de state independente: Austria, Ungaria, Cehia, Iugoslavia, Polonia, Ucraina. Transilvania era în continuare a Ungariei, iar orașele din nordul Bucovinei urmau să fie incluse în Ucraina.
17 octombrie 1918| La Viena, se înființează Consiliul Național Român din Austria
18 octombrie 1918 | Alexandru Vaida-Voievod citește in parlamentul de la Budapesta Declarația de independenta a Transilvaniei, adoptata la 12 octombrie 1918 la Oradea
27 octombrie 1918 | Guvernul român a adresat trupelor de ocupaţie inamice germane, austro-ungare si bulgare, un ultimatum, prin care le cerea să părăsească teritoriul României.în 24 de ore; Trupele române au primit ordin să treacă simultan în Transilvania, Muntenia și Dobrogea; În același timp, trupele francez din corpul expediționar, comandat de generalul Franchet d’Esperey au forțat Dunărea pe Giurgiu, îndreptându-se spre București. Armata germană, comandată de mareșalul August von Mackensen, a început retragerea spre Transilvania. La 30 octombrie/12 noiembrie, armata română a intrat în Cernăuți, unde a fost primită cu mare entuziasm.
29 octombrie 1918 | Fondarea Comsomol (Kosomol) (Комсомол) – „Uniunea Tineretului Comunist” – Коммунистический Союз Молодёжи (Kommunisticeski Soiuz Molodioji) – organizația de tineret a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice si principalul rezervor de cadre al partidului. Până în 1922 numele oficial al organizației a fost „Uniunea Tineretului Comunist Leninist din întreaga Uniune” – Всесоюзный Ленинский Коммунистический Союз Молодёжи(VsesoiuznîiLeninskiKommunisticeski Soiuz Molodioji). Comsomolul a fost dizolvat în 1991
29 octombrie 1918 | Socialiștii români transilvăneni se întâlnesc cu conducerea PNR și propun înființarea unui Consiliu Național al românilor, care să conducă teritoriile în care locuiesc români.
30 octombrie 1918 | La Budapesta ia naștere organul de conducere al românilor, Consiliul Național Român Central, format din șase reprezentanți ai Partidului Național Român (PNR), respectiv Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ștefan Cicio Pop, Alexandru Vaida-Voievod, Aurel Vlad și șase social-democrați (PSD) din Transilvania: Tiron Albani, Ion Flueraș, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu și Baziliu Surdu. Ședința Consiliului Național decide formarea unui guvern național al Bucovinei, pentru conducerea țării. In fruntea Guvernul constituit de îndată „stă d. Iancu cavaler de Flondor„, care are și departamentul Justiției.
31 octombrie 1918 | Proclamația Consiliului format la Budapesta, către națiunea română, care înștiințează opinia publica că este singurul organ reprezentativ al românilor transilvăneni
2 noiembrie 1918 |Consiliul Național Român Central își începe activitatea la Arad, în casa lui Ștefan Cicio Pop, numit președintele consiliului. Aradul devine capitala celei dintâi guvernări românești asupra întregii Transilvanii. Tot aici s-a constituit Comanda Supremă a Gărzilor Naționale Române din Ungaria și Transilvania (11 noiembrie 1918), care a coordonat activitatea tuturor gărzilor naționale din Transilvania. Proclamația Unirii a fost redactată la Arad, de un grup din care făceau parte Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop și Ioan Suciu. După cum sintetizează unii istorici derularea evenimentelor de acum 100 de ani, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a fost gândită, proiectată și realizată la Alba Iulia de către arădeni.
Vasile Goldiș anunța întregului popor român, la Alba Iulia, că dezideratul național s-a dus la bun sfârșit. După unirea Basarabiei (9 aprilie 1918) și Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918), a urmat desăvârșirea Statului Național prin Actul de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.
6 noiembrie 1918 |Guvernul Marghiloman demisionează. Generalul Coandă formează un nou guvern. Printre alte priorități, noul guvern urma să pregătească armata in vederea reintrării în luptă alături de Antantă și trimiterea trupelor române în Arcul Carpatic, unde retragerea monarhiei austro-ungare a permis izbucnirea unor conflicte interetnice pentru controlul Transilvaniei.
6 noiembrie 1918 | SUA recunoaște dreptul românilor la unire (prin mesajul secretarului de Stat al SUA, Robert Lansing)
7 noiembrie 1918 |Consiliul Național Român Central decide înființarea gărzilor civile în Transilvania și Ungaria, pe teritoriile locuite de români, pentru apărarea liniștii și averii cetățenilor.
8 noiembrie 1918 | Militarii români din Divizia a 8-a, trimiși de guvernul Coandă, intră în Bucovina pentru a stopa fărădelegile soldaților ucraineni întorși de pe front.
10 noiembrie 1918 |Proclamația regelui Ferdinand către ostași.România declară război Puterilor Centrale. Regele Ferdinand ordonă mobilizarea generală a armatei române. Soldații români (un efectiv de 90.000 de oameni) trec simultan granița în Transilvania, Muntenia și Dobrogea.
10 noiembrie 1918 | Declarația de independență a Poloniei fata de Rusia, Austro-Ungaria si Germania.
11 noiembrie 1918|Primul Război Mondial se încheie in favoarea Aliaților. Ca urmare a semnării Armistițiului de la Compiègne, sunt întrerupte toate ostilitățile dintre Antanta și Germania, Tratatul de pace de la București rămâne fără obiect iar armata germana devine obligată să părăsească România.Imperiul Austro-Ungar a fost desființat; astfel a fost posibilă formarea României Mari prin Unirea Banatului, Bucovinei și Transilvaniei cu România
13noiembrie1918|Consiliul Național preia puterea în Bucovina, Dionisie Bejan este ales președinte al Consiliului, iar Iancu Flondor președinte al guvernului. La Arad au loc negocieri între Consiliul Național Maghiar, guvernul Karolyi și Consiliul Național Român Central. Negocierile eșuează, deoarece delegația ungară pretinde pentru Transilvania o autonomie de tipul cantoanelor din Elveția.
14 noiembrie 1918 | Cehoslovacia devine republică independenta.
15 noiembrie 1918 | Consiliul Național Român din Bucovina decide unirea Bucovinei cu România.
18noiembrie1918| Marele Sfat Național din Transilvania prezintă manifestul Către popoarele lumii, făcând publică dorința românilor din Transilvania de a se uni cu România.
20noiembrie1918| Consiliul Național Român Central a anunțat convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia
28 noiembrie 1918 | PSDR – Partidul Socialist-Democrat din România si-a schimbat denumirea în Partidul Socialist. Comitetul executiv al Partidului Socialist a adoptat un program politic, cunoscut sub numele de „Declarația de principii” în care se înscria principiul dictaturii proletariatului (28.11/11.12).
1 decembrie 1918 | Telegrama regelui Ferdinandtrimisă către George Pop de Băsești, la aflarea deciziei Adunării Naționale de la Alba Iulia de a vota unirea Transilvaniei cu România.
2 decembrie 1918 | Se întrunește Marele Sfat, la propunerea lui Iuliu Maniu. Se constituie Comitetul executiv, devenit Consiliul Dirigent și se alege comisiunea care urma să prezinte Regelui Ferdinand hotărârea de Unire decisă de Adunarea Națională
12 decembrie 1918 | Guvernul Coandă demisionează, iar Ion I.C Brătianu formează noul cabinet.
12 decembrie 1918 | delegații Marii Adunări Naționale din Alba-Iulia, PS Episcop Miron Cristea, PS Episcop Iuliu Hossu, Alexandru Vaida-Voevod și Vasile Goldiș, sosesc la București pentru a-i prezenta regelui Ferdinand I actul Unirii Transilvaniei, Banatului, Maramureșului și părților ungurene locuite de români cu Regatul României.
13 decembrie 1918 | Manifestare muncitorească reprimata in București – după greva tipografilor – soldata cu mai morți (între 16 și 100 în funcție de surse) și câteva sute de răniți. Au urmat arestări și anchete. Moare, in detenție, unul din cei mai importanți oameni ai mișcării I. C. Frimu.
14 decembrie 1918 | ora 10:30 MS Regele Ferdinand I asista la slujba religioasă oficiată la Mitropolie, de către PSS Nifon Episcop al Dunării de jos, în cinstea realizării marelui act al Unirii Ardealului cui Patria Mamă. La Te-Deumul din Dealul Mitropoliei au participat și membrii guvernului de la București, corpul Diplomatic, delegația transilvană (Episcopii Miron Cristea și Iuliu Hossu, Vaida-Voievod, Vasile Goldiș), generali și ofițeri superiori din garnizoana București și o delegație a ofițerilor ardeleni.
19/31 decembrie 1918 |Decretul – lege prin care regele Fedinand I a consfințit unirea Bucovinei cu Romania, apărut in Monitorul oficial nr. 217, 19 decembrie 1918/1 ianuarie 1919.
5 ianuarie 1919 | Se înființează Partidul Muncitoresc Național–Socialist German (N.S.D.A.P) – partidul nazist.
18 ianuarie 1919 | La Palatul Versailles, se deschid lucrările Conferinței de Pace de la Paris, la care au participat 27 de state, printre care și România. Conferinta avea ca obiectiv dezbaterea noii configurații politico-teritoriale și rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial, concretizata prin elaborarea și semnarea tratatelor de pace între statele învingătoare (cu excepția Rusiei, aflata în plin război civil) și cele învinse în Primul Război Mondial. Președintele Conferinței a fost Georges Clemenceau, delegatul Franței, țară gazdă. Șeful delegației române a fost primul ministru Ion I. C. Brătianu (până la demisia din fruntea delegației române, la 12 septembrie 1919) – din delegație au mai făcut parte ministrul plenipotențiar N. Mișu, ministrul transilvănean Alexandru Vaida-Voevod, miniștrii Victor Antonescu și Diamandy. România a pus in discuție o serie de revendicări care au urmărit, în principal, consacrarea actelor de unire din anul 1918, precum și eliminarea tuturor consecințelor războiului, determinate de ocuparea unei părți importante a teritoriului național de către inamic. Semnarea Tratatului de pace de la București (24 aprilie/7 mai 1918) de către guvernul Alexandru Marghiloman cu Puterile Centrale a îngreunat activitatea delegației române la Paris, astfel că s-a vorbit de un „calvar al păcii” pe care România l-a trăit în capitala Franței.
3 februarie 1919 |Trupele sovietice ocupă Ucraina.
14 februarie 1919 | Începe Războiul polono-sovietic, încheiat în 1921 cu victoria polonezilor.
2 martie 1919 | Lenin fondează, la Moscova, organizația Internaționala a-III-a (Коммунистичеcкий интернационал) – (Kommunisticeskii internațional) – (Internaționala Comunistă), cu scopul de a lupta prin toate mijloacele posibile, inclusiv lupta armată, pentru răsturnarea burgheziei mondiale și pentru formarea unei republici sovietice internaționale, ca un stadiu de tranziție către abolirea definitivă a statului. Inițiativa principala a Cominternului a fost crearea partidelor comuniste în toată lumea, pentru asigurarea victoriei revoluției proletare mondiale. Conducerea era bazata pe principiul centralismului democratic, conform căruia toate deciziile trebuie să fie luate democratic și toate vocile trebuie să se facă auzite; odată luata o hotărâre, toți membrii partidelor urmau sa accepte necondiționat punerea in practica.
2-6 martie 1919 | A avut loc, la Moscova, primul Congres al Internaționalei comuniste – Conferința internațională a partidelor și organizațiilor comuniste.
6 martie 1919 | Ungariei i se înmânează hotărârea Consiliului Militar interaliat de la Paris (Nota Vyx) privind obligativitatea retragerii trupelor maghiare din Transilvania.
14 martie 1919 | S-a născut Alexandru Paleologu (d. 2 septembrie2005), scriitor, critic literar, diplomat și om politic român. UlteriorRevoluției din 1989, Alexandru Paleologu a fost numit ambasador al României în Franța, iar după șase luni a fost demis. In 1992, după demitere, a declarat pentru EVZ: „Pe Iliescu îl întâlneam o dată pe an, la Liceul Spiru Haret. La acea dată, atât eu, cât şi Andrei Pleşu sau Octavian Paler am fost orbiți. Nu am remarcat nivelul extrem de coborât intelectualmente al lui Iliescu, uluitor de coborât, incredibil. Atunci, însă, ca aspect exterior, comparat cu Dăscălescu şi cu alţi rinoceri, făcea totuşi impresie umană”.
19 martie 1919 | La Universitatea din București, în cadrul măsurilor de pedepsire a celor care au pactizat cu germanii, se instituie o „comisie de cercetare” a profesorilor universitari. Sunt incriminați mai mulți universitari care s-au comportat servil în timpul ocupației germane, unii au fost îndepărtați din învățământ, altora li s-a interzis temporar să țină cursuri.
21 martie 1919 | În Ungaria, in urma unei revoluții care răstoarnă guvernul Mihály Károlyi, este proclamata Republica Sovietică Ungaria condusă de Béla Kun.
23 martie 1919 | Benito Mussolini (Il Duce), fondează „Fasci di Combattimento” (partidul fascist italian)
15 aprilie1919 | Lenin emite decretul „Despre crearea lagărelor de muncă forțată” pe baza căruia a fost înființat lagărul de prizonieri Solovki (denumit, de Aleksandr Soljenitsin „mama GULAGULUI”), primul lagăr de muncă corecțională construit după revoluția bolșevică. In total, în Uniunea Sovietică, au fost 53 direcții ale lagărului Gulag (denumite în mod colocvial „lagăre”) și 423 colonii de muncă.
Maxim Gorky în vizită la Solovki. În dreapta lui se află ofițerul NKVD Gleb Boky.
1 mai 1919 | Guvernele sovietic și ucrainean adresează guvernului român două ultimatumuri, solicitând României să părăsească, în 24 de ore, Basarabia și Bucovina.
4 mai 1919 | În China se declanșează „Mișcarea 4 Mai”, antifeudală și antiimperialistă. Ziua Tineretului Chinez.
5 mai 1919 | La Geneva se înființează Liga Societăților de Cruce Roșie (LORCS), ca organ de legătură permanentă între societățile naționale de Cruce Roșie.
15 mai 1919 | Începe războiul greco-turc prin debarcarea de trupe grecești la Izmir, în Anatolia.
28 iunie 1919 | Are loc semnarea Tratatului de la Versailles, care stabilește condițiile încheierii Primului Război Mondial. Germania își pierde toate coloniile. Alsacia și Lorena revin Franței, Eupen și Malmedy Belgiei, iar Poznania și Prusia Orientală, Poloniei. Polonia este recunoscută ca stat independent. Germania este obligată să desființeze serviciul militar obligatoriu, să limiteze forțele armate la 100.000 de militari și să plătească despăgubirile de război stabilite.
2 iulie 1919 | Brătianu a părăsit lucrările Conferinței de pace la de Paris, iar la 12 septembrie a demisionat, urmând un guvern condus de generalul Arthur Văitoianu. Ion I. C. Brătianu și-a motivat demisia prin faptul că Consiliul Suprem al Conferinței de Pace a nesocotit Tratatul de Alianță din 1916 (încheiat cu Rusia, Franța, Italia, Marea Britanie) și a impus României condiții incompatibile cu demnitatea, neatârnarea și interesele sale economice și politice.
20 iulie 1919 | Are loc atacul trupelor maghiare asupra armatei române. Armata română trece Tisa și pătrunde pe teritoriul Ungariei.
28 iulie 1919 | Se instaurează administrația română la Timișoara. Banatul este împărțit între România (2/3) și Serbia (1/3).
1 august 1919 | Principele Carol, comandantul regimentului de vânători de munte, a cerut autorizația să se căsătorească cu Ioana Zizi Lambrino. În aceeași zi, îi adresează o scrisoare Regelui Ferdinand, prin care renunță pentru a doua oară la calitatea de Principe moștenitor al Coroanei României, pentru sine și descendenții săi.
3 august 1919 | Armata română intră în Timișoara. Armata bolşevică maghiară capitulează, în Ungaria, în faţa trupelor române.
4 august 1919 | Armata română victorioasă ajunge la Budapesta. Sfârșitul regimului comunist, instaurat de Béla Kun la 21 martie 1919 în Ungaria.
31 august 1919 | Se constituie Partidul Comunist American.
6 septembrie 1919 | Se înființează Partidul German din România.
10 septembrie 1919 | Puterile aliate semnează, la Saint-Germain-en-Laye (Franța), Tratatul de pace cu Austria. Prin acest tratat se recunoștea, pe plan internațional, unirea Bucovinei cu România.
12 septembrie 1919 |Guvernul I. Brătianu demisionează, deoarece la Consiliul Suprem de la Conferința Păcii a fost nesocotit Tratatul de alianță din 1916, impunându-se României condiții incompatibile cu demnitatea și interesele sale economice și politice. Urmează un guvern de generali, condus de generalul Arthur Văitoianu.
12 septembrie 1919 | Decret-lege privind înființarea Universității Regele Ferdinand din Cluj. Primul rector a fost Sextil Pușcariu. Universitatea maghiară din Cluj s-a refugiat la Szeged.
10 noiembrie 1919 | S-a născut Mihail Kalașnikov, general rus, proiectant de arme de foc (d. 2013).
24 noiembrie 1919 | Coalizarea Partidului Naţional Român, Partidului Ţărănesc, Partidului Naţionalist-Democrat şi a altor partide mai mici, în „Blocul Democratic”, care va obține, la sfârșitul lunii, majoritatea în alegerile parlamentare.
27 noiembrie 1919 | Tratatul de la Neuilly-sur-Seine – României i se recunoaște granița din 1913.
28 noiembrie 1919 | România semnează, la Washington, o serie de acorduri internaționale cu privire la stabilirea zilei de lucru de 8 ore și a săptămânii de lucru de 48 de ore în stabilimentele industriale, vârsta minima de admitere a copiilor în muncile industriale, lucrul de noapte al femeilor și copiilor, munca femeilor înainte și după naștere.
28 noiembrie 1919 | Guvernul Văitoianu își prezintă demisia.
1 decembrie 1919 | Este învestit primul guvern de coaliție din istoria interbelică a României, condus de Alexandru Vaida-Voievod (1 decembrie 1919 – 13 decembrie 1920).
10 decembrie 1919 | România semnează Tratatele de pace cu Austria și Bulgaria, după încheierea Primului Război Mondial.
Conform documentelor din arhiva parlamentară (nr. 41/ 1919-1920), ședința din 19 februarie 1920 a Adunării Deputaților a fost condusă de istoricul Nicolae Iorga. In calitate de președinte al Adunării Deputaților (Camera Deputaților de azi), Nicolae Iorga i-a dat cuvântul deputatului József Fáy (28 de ani), care, în numele secuilor din Transilvania, s-a adresat Adunării, în primul Parlament al României Mari, consfințită la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia.
4 iunie 1920 | Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial încheie Tratatul de Pace de la Trianon cu Ungaria, ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar (stat învins). Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franța, Italia și Japonia („puteri desemnate în Tratatul de faţă ca principalele puteri aliate și asociate”) și de alte douăsprezece state, printre care România, Cehoslovacia, Statul sârbo-croato-sloven (acestea din urmă „constituind împreună cu Principalele puteri (…) puterile aliate şi asociate), pe de o parte – și de Ungaria, pe de altă parte, reprezentată de Agost Benárd și Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar şi ministru plenipotențiar. Din partea României, Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat și Nicolae Titulescu, fost ministru.
Delegația României la Tratatul de Pace de la Trianon, 4 iunie 1920
Tratatul de la Trianon a consfințit existența unui stat maghiar independent – deziderat al revoluționarilor maghiari de la 1848 și al oamenilor politici maghiari în perioada de sfârșit a Dublei Monarhii -, însă nu în frontierele imaginate de aceștia; din acest motiv, Tratatul a fost și continuă să fie perceput în mentalul colectiv maghiar drept „o catastrofă”. Deși în perioada 1938–1941 s-a reușit anexarea unor teritorii care aparținuseră Dublei Monarhii (1938 – sudul Slovaciei, 1939 – Ucraina Subcarpatică, 1940 – nordul Transilvaniei, 1941 – teritorii aflate azi în Serbia, Croația și Slovenia), frontierele stabilite la Trianon au fost reconfirmate în 1947, prin Tratatul de Pace de la Paris (10 februarie 1947), încheiat între Puterile Aliate și Ungaria.
Varianta în limba română a Tratatului de la Trianon
Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), cu Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), cu Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, la 4 iunie 1920, ulterior înlocuit cu tratatul de la Lausanne).Tratatul de la Trianon este ultimul din seria celor cinci.
11 iunie 1920 | Se înființează Uzinele și Domeniile Reșița.
18 iunie 1920 | Se înfiinţează arma Construcţii Militare.
26 iulie 1920 | Se înfiinţează Arhivele Militare, prin Ordinul nr. 4 al Marelui Stat Major.
30 august: 1920 | Înaltul Decret Regal nr. 3655 reînființează Episcopia Ortodoxă Română de la Oradea.
5 septembrie 1920 | este publicată în Monitorul Oficial nr. 122 Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă (Legea Trancu-Iaşi), primul act normativ modern care reglementa conflictele colective de muncă. Legea cuprindea trei capitole: Rostul şi lămurirea legii; Expunerea de motive şi Conținutul legii.
20-28 octombrie 1920 | Are loc greva generală a proletariatului din România, la care participă cca 400.000 de angajați din toate ramurile industriei și transporturilor, fiind prima grevă politică generală a proletariatului din România
31 octombrie 1920 | Legea privind înființarea școlilor românești de studii superioare la Paris și Roma.
1 noiembrie 1920 | La Chișinău apare ziarul “Dreptatea“, organ al Partidului Național-Liberal din România; din 20 mai 1925 devine săptămânal. Si-a încetat temporar apariția din iunie 1925, pana in 29 ianuarie 1927.
11 noiembrie 1920 | Începe activitatea Şcoalei Politecnice din Timişoara, în baza Decretului Regal nr. 4822 din 11.11.1920, semnat de Regele Ferdinand I.
11-13 noiembrie 1920 | Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.
15 noiembrie 1920 | La Geneva are loc prima adunare a Ligii Națiunilor.
3 decembrie 1920 | La Geneva este semnat Protocolul privind constituirea Curţii Permanente de Justiţie Internaţionalăcu sediul la Haga.
Curtea Permanentă de Justiție Internațională cunoscută sau Curtea Mondială, a fost curtea internațională atribuită Societății Națiunilor. Printr-o rezoluție a Societății Națiunilor pe 18 aprilie 1946, Curtea a fost desființată, fiind înlocuită de Curtea Internațională de Justiție.
8 decembrie1920 |Primul atac terorist din Romania – Atentatul cu bombă din Senat, vizând “ridicarea maselor”, răsturnarea monarhiei și instalarea unui regim bolșevic. Ziarele au anunțat imediat pe prima pagina, în ediții speciale, cu titluri supradimensionate: „Atentat cu bombă în Senat”, „Explozia mașinii infernale a ucis un ministru și doi senatori, și l-a rănit grav pe Președintele Senatului. Până în acest moment, autoritățile nu au reușit, încă, să-i identifice pe teroriștii care au pus la cale acest atentat”.
În urma exploziei, episcopul greco-catolic Demetriu Radu, senator de drept, a murit pe loc; ministrul Justiției, Dimitrie Greceanu și senatorul Spiru Gheorghiu au decedat ulterior, la spital. De asemenea, au fost răniţi Constantin Coandă, președintele Senatului, episcopul ortodox Nifon şi episcopul ortodox Roman Ciororagiu. Pentru cei trei senatori uciși s-au organizat funeralii naționale.
Atentatul terorist cu bombă artizanală, instrumentat de Max Goldstein (șeful unui grup anarhist-terorist format din evrei comuniști, condus de Abraham Grinstein, șeful serviciului de terorism cu sediul la Odessa), Saul Osias și Leon Lichtblau, a dus la condamnarea comuniștilor în Procesul din Dealul Spirii și la interzicerea Partidului Comunist. Conducătorul PCdR, Gheorghe Cristescu „Plăpumaru” a respins orice acuzație de conspirație. Desi directivele Cominternului recomandau acțiuni violente, in mărturia de la proces, Cristescu a susținut că acțiunile lui Goldstein au fost inspirate de anarhism.
În octombrie 1921, Goldstein a fost arestat în timp ce încerca să intre clandestin în România venind de la Ruse (Bulgaria). La 28 iunie 1922, Max Goldstein (cunoscut, in evidentele Politiei, drept „Ciungul„), a fost condamnat la muncă forțată pe viață pentru atentatul cu bomba de la senat, uciderea a două persoane și rănirea altora. Ceilalți inculpați au fost condamnați la pedepse între o lună și 10 ani de muncă forțată. Sentințele au fost pronunțate după 125 de ședințe. Identificarea întregii rețele teroriste a fost deosebit de dificilă deoarece toți membrii ei utilizau acte falsificate și acționau acoperiți, sub alte nume.
10 decembrie 1920| reprezentanții comuniștilor români (Constantin Popovici, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, Gheorghe Cristescu), aflați in URSS pentru discutarea condițiilor de afiliere a Partidului Socialist Roman la Komintern, se întâlnesc cu Lenin.
Înfiinţarea societăţii Petrol Govora, cu particparea Băncii Româneşti şi societăţii Petrolul românesc; obţine concesiuni de terenuri petrolifere şi gazeifere în jurul Govorei.
Are loc reforma financiară. În Transilvania este înfăptuită prima reformă agrară.
27 februarie 1921 | Viitorul rege Carol al II-lea se căsătorește, la București, cu principesa Elena, fiica regelui George al Greciei.
23 aprilie 1921 | semnarea la București a Convenţiei de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intră în vigoare la 23 mai), care va sta la baza Micii Înţelegeri.
8-11 mai 1921| București: Congresul Partidului Socialist Roman voteazăafilierea totala, fără rezerve la Komintern, sitransformarea Partidului Socialist în Partid Comunist
7 iunie 1921 | semnarea la Belgrad a Convenţiei de alianţă defensivă româno-iugoslavă.
10 iunie 1921 | Corfu, Grecia: se naște Philip, soțul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, duce de Edinburgh, conte de Merioneth şi baron de Greenwich; Philip Mountbatten (d. 9 aprilie2021, 99 de ani) a deținut si titlul de prinț al Greciei şi Danemarcei. Pe 28 februarie1947, Philip a devenit cetățean britanic şi a renunțat la drepturile sale la tronurile Greciei şi Danemarcei, adoptând totodată numele de familie al mamei sale, Mountbatten. În acea perioadă a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, pe atunci prinţesa Elisabeta.
16 iunie 1921 | se constituie, la București, Societatea „Orient Radio” (Rador), agenţie telegrafică de presă. În 1947 a fost reorganizată iar în mai 1949 a fost desfiinţată ca entitate, iar patrimoniul ei a trecut către Agenţia română de presă (Agerpres)
25 octombrie 1921 | Se naște Mihai I – viitorul și ultimul rege al României – fiul principelui Carol al II-lea și al principesei Elena a Greciei. (vezi REGII ROMÂNIEI – MONARHIA ROMÂNA)
Mihai I
Foto: (s) „Universul“, 28 octombrie 1921 | (d) Anunţul oficial despre naşterea principelui Mihai, fiul Elenei şi al lui Carol al II-lea, apărea pe prima pagină a ziarului „Adevărul“ din 27 octombrie 1921
3 aprilie 1922 | Iosif Vissarionovici Stalin devine secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS)
I. V. Stalin
16 aprilie1922 | Italia: semnarea Tratatului de la Rapallo între Republica Germană și Uniunea Sovietică, normalizând relațiile diplomatice, fiecare parte renunțând la pretențiile lor teritoriale și financiare împotriva celeilalte, stabilite în 1918 prin Tratatul de la Brest-Litovsk..Semnat în orașul italian Rapallo, în timpul Conferinței de le Genova de către ministrul de externe al RSFS Ruse, Gheorghi Cicerin și omologul său german, Walther Rathenau, tratatul care părea întocmit in spiritul Ligii Națiunilor, prevedea un act suplimentar secret, care stabilea că cele două state se vor ajuta reciproc: Germania va construi în Rusia arsenale și își va instrui trupele, drepturi interzise prin Pacea de la Versailles, iar Rusia urma sa obțină fabrici de armament și instrucția Armatei Roșii de către specialiștii germani. Actul este un precursor al viitorului Pact Ribbentrop-Molotov, din 23 august1939. Era primul pas pentru remilitarizarea care va permite atât Germaniei, cât si URSS, declanșarea celui de-aL Doilea Război Mondial.
Semnarea Tratatului de la Rapallo intre Germania si URSS | 16 aprilie 1922
23 ianuarie – mai 1922 | In urma arestărilor efectuate de către autorități in timpul Congresului Partidului Socialist (din 8-11 mai1921), are loc, la București, „Procesul (anticomunist) din Dealul Spirii”, Principalul acuzat a fost Gheorghe Cristescu, alături de Elena Filipovici, Elek Köblös, Vitali Holostenko şi Boris Ştefanov; la 4 iunie, 1922, prin decretul de amnistie parțiala pentru delicte politice, semnat de regele Ferdinand, au fost eliberați 213 din totalul celor acuzați.
29 octombrie 1922 | Regele Italiei, Victor Emanuel al III – lea il numește prim-ministru pe liderul fasciștilor, Benito Mussolini.
29 octombrie 1922 | S-a născut dizidentul sovietic Aleksandr Zinoviev, scriitor, filosof, analist, autor al lucrărilor „Casa galbenă”, „Homo sovieticus”, „Perestroicka şi contraperestroika” etc. Exilat în 1978, el şi–a recăpătat ulterior cetăţenia rusă ;(d.10.05.2006).
30 octombrie 1922 | Benito Mussolini devine prim ministru al Italiei.
30 octombrie 1922 | La Arad, 30 000 de muncitori protesteaza împotriva măririi duratei timpului de lucru la 10 ore.
1 noiembrie 1922 | Inaugurarea oficială a Şcolii Române din Roma, Italia. Şcoala asigură studenților merituoși ai facultății de litere din România, un stagiu de perfecționare de doi ani. Primul director (până în 1927) va fi Vasile Pîrvan.
1 noiembrie 1922 | Abdica ultimul sultan al Imperiului Otoman, Mehmed VI.
20 noiembrie1922 | Conferința internațională de la Lausanne, în problema strâmtorilor Bosfor și Dardanele: Se discută și semnează tratatul de pace cu Turcia, care recunoștea drepturile României asupra insulei Ada-Kaleh.
1 decembrie 1922 | Se dezvelește, la Satu Mare, monumentul Soldatului român.
27 aprilie 1923 |se naște Viktor Mihailovici Chebrikov (d. 2 iulie1999); vicepreședinte al KGB sub conducerea lui Yuri Andropov în perioada 1968-1982. Numit, in decembrie 1982, șef al KGB de Mihail Gorbaciov. a ocupat aceasta funcție până în octombrie 1988. În perioada sa de șefie, KGB a obținut o lovitură de stat spectaculoasă atunci când, cu ajutorul informațiilor furnizate de spionul său american, Aldrich Ames, a reușit să distrugă rețeaua de agenți a CIA. Chebrikov a fost, de asemenea, responsabil, în septembrie 1983, pentru ordonarea doborârii zborului 007 al Korean Airlines și pentru decesul tuturor celor 269 de persoane aflate la bord, după ce aeronava de pasageri s-a abătut de la traseu, survolând spațiul aerian sovietic. În octombrie 1988, Chebrikov s-a retras și Mihail Gorbaciov l-a înlocuit cu generalul Vladimir Kryuchkov.
17 mai 1923 | este inaugurat Mormântul Ostașului Necunoscut, operă a sculptorului Emil Wilhelm Becker, in fața Palatului Artelor (care găzduia Muzeul Militar) din Parcul Carol I din București, devenind loc național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225.000 de ostași care s-au jertfit în Primul Război Mondial, pentru întregirea României. La data inaugurării, 17 mai 1923, a fost prezentă familia regală, alături membrii guvernului, ai corpurilor legiuitoare și un numeros public.
In acest loc, regimul comunist Gheorghiu-Dej a decis, in 1958, amplasarea „Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism” – in acest scop, Mormântul Ostașului Necunoscut a fost demontat în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958 și strămutat la Mausoleul de la Mărășești. La data de 26 octombrie 1991, osemintele Eroului Necunoscut au fost aduse si reînhumate la București, in Parcul Carol, pe vechiul amplasament unde s-a amenajat Mormântul Eroului Necunoscut
29 octombrie 1923 | După dizolvarea Imperiului Otoman, este proclamata Republica Turcia.
28 noiembrie 1923 | Ministerului de Interne al României emite un ordin de desființare a volostelor (sistem rusesc de divizare teritorial-administrativă) în fosta Gubernie Basarabia, localităţile fiind grupate în comune.
1 aprilie 1924 | Adolf Hitler este condamnat la 5 ani de închisoare (din care va efectua doar 9 luni), pentru participarea la Puciul din Noiembrie (1923).
1 octombrie 1924 | Biserica Ortodoxă Română adoptă pentru cult calendarul gregorian, la 5 ani după adoptarea acestuia de către statul român (1 aprilie 1919).
27 octombrie 1924 | Formarea RSS Uzbece în cadrul Uniunii Sovietice.
27 noiembrie 1924 | Se naște, la Galați, Nina Cassian(Renée Annie Cassian – d. 15 aprilie 2014, New York), fiica lui I. Cassian-Mătăsaru și a Janei Smilovici. Poetă proletcultistă notabilă a primei jumătăți a anilor ‟50, exponentă emblematică a servilismului voluntar şi zelos faţă de regimul de teroare stalinistă.
3 ianuarie 1925 | Benito Mussolini scoate în afara legii partidele de opoziție, Partidul Fascist devine unicul partid activ în Italia.
25 februarie 1925 | Mitropolia Ungrovlahiei este ridicată la rangul de patriarhie. Miron Cristea devine, în calitatea sa de primat al României, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
13 martie 1925 | Predarea teoriei evoluționiste a fost interzisă prin lege, în școlile publice din Tennessee, SUA.
16 aprilie 1925 | Sofia, Bulgaria: Comuniștii bulgari, cu ajutorul sovieticilor, comit un atac cu bombă asupra Catedralei Sfânta Nedelia, soldat cu 150 de morți și 500 răniți.
14 iunie 1925 | Nunta lui Corneliu Zelea Codreanu cu Elena Ilinoiu. La sfârșitul lunii mai 1925, Elena și Corneliu se căsătoresc civil, iar cununia religioasă are loc câteva zile mai târziu, pe 14 iunie.
foto: Arhiva SRI | sursa: Adevărul
fragment din „Invitaţiunea”: „Cetăţenii oraşului Focşani şi a judeţului Putna, hotărând ca celebrarea căsătoriei lui Corneliu Ion Zelea Codreanu să se oficieze în ziua de 14 Iunie, ora 10 dimineaţa, în Dumbrava Crângului oraşului Focşani, pofteşte şi roagă cu stăruinţă toată lumea creştină din întreg cuprinsul Ţărei, să facă cinstea cetăţenilor din Focşani – cari îi aşteaptă cu toată dragostea frăţească – de a răspunde în număr cât de mare şi cu mic cu mare, la această sărbătoare. Nimeni să nu pregete la osteneala drumului, orăşeni şi săteni, faceţi toate sacrificiile spre a lua parte la această nuntă cari va fi şi o grandioasă sărbătorire de înălţare şi redeşteptare a sentimentelor naţionale (…) De Vineri noaptea, 12 Iunie, se va găsi, la toate trenurile, în gara Focşani, o delegaţiune a comitetului cari va face primirea şi încartiruirea cu toată grija şi spre mulţămirea tuturor”.
18 iulie 1925 |Adolf Hitler publică prima ediție a cărții Mein Kampf.
21 august 1925 | se naște Toma Caragiu, actor român de teatru și film (d. 1977)
13 octombrie1925 | se naște Margaret Thatcher (n. Margaret Hilda Roberts), prim-ministru al Marii Britanii (1979-1990), (d. 2013)
20 noiembrie1925 | S-a născut senatorul american Robert F. Kennedy, fratele președintelui John F. Kennedy (d. 1968).
1 decembrie 1925 | Sunt semnate la Londra Acordurile adoptate la Conferința de la Locarno (Elveția) între Franța, Marea Britanie, Belgia, Italia, Polonia, Cehoslovacia și Germania, ce prevedeau respectarea granițelor stabilite prin Tratatul de la Versailles și a Acordurilor de demilitarizare a zonei Rinului.
8 decembrie 1925 | Înființarea Institutului de Statistică Generală.
19 decembrie 1925 | Apare, la București, săptămânalul „Cetatea literară”, condus de scriitorul Camil Petrescu (până în iulie 1926).
30/31 decembrie 1925 |Consiliul de Coroană ratifica renunțarea Prințului Carol (stabilit cu Elena Lupescu în Franța, sub numele de Carol Caraiman) la succesiunea tronului în favoarea fiului său, Mihai.
4 ianuarie1926 |Adunarea Națională Constituantă adoptă legile prin care se ratifică hotărârea Consiliului de Coroană din 31 decembrie 1925, privind aprobarea renunțării principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea (1930-1940)) la tronul tarii („Actul de la 4 ianuarie”) si se modifica Statutul Casei Regale, prințul Mihai fiind proclamat principe moștenitor al României.
„Universul“, 3 ianuarie 1926 (dreapta) şi 6 ianuarie 1926 (stânga)
Pe durata minoratului său este instituită o Regență (capabilă să exercite prerogativele suveranului, în situația in care acesta ar ajunge pe tron înainte de vârsta majoratului), formată din patriarhul Miron Cristea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Gheorghe Buzdugan (din 1 octombrie 1929, în urma decesului acestuia, va fi numit Constantin Sărăţeanu), și principele Nicolae de Hohenzollern, fratele lui Carol.
Principele Mihai si Regența: patriarhul Miron Cristea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,principele Nicolae de Hohenzollern, fratele lui Carol, si Constantin Sărăţeanu.
6 ianuarie 1926 |Regele Ferdinand își modifică testamentul din 1925 dezmoștenindu-l pe fiul său, Carol, în favoarea nepotului său, Mihai.
29 ianuarie 1926 | se naște Tudor Vornicu, jurnalist și realizator român de emisiuni tv (d. 1989)
16 februarie 1926 | Înființarea Fundației Culturale Regele Ferdinand I.
20 februarie 1926 | A apărut, la București, Viața literară (până în 1938, cu întreruperi), sub direcția lui George Murnu.
28 februarie 1926 | se naște Svetlana Allilueva, scriitoare rusă, fiica lui Stalin (d. 2011)
22 martie 1926 | Începe greva generală a muncitorilor de la Piața Reșița.
26 martie 1926 | Max Bănuș, jurnalist român, redactor la Radio Europa Liberă (d. 2008)
24 iunie 1926 | Inaugurarea primei linii aeriene naționale civile (CFRNA), pe ruta București-Galați.
14 septembrie 1926 | Finalizarea primei locomotive cu aburi, construită la Reșița. S-au produs 520 de astfel de locomotive.
10 octombrie 1926 | Se înființează Partidul Național Țărănesc prin fuziunea Partidului Țărănesc cu Partidul Național Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu.
19 februarie 1927 | un număr important de adepți s-au desprins din Partidul Național-Țărănesc înființând Partidul Țărănesc, sub conducerea dr. Nicolae Lupu, care a participat la guvernările liberale din anii 1927-1928. Revine în PNŢ, la 11 martie 1934
22 februarie 1927 |S-a născut Emil Bobu (d. 12 iulie 2014); în timpul regimului Ceaușescu a fost, printre altele, ministru de interne, viceprim-ministru, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi membru în Comitetul Politic Executiv al PCR; după evenimentele din 1989 a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru complicitate la genocid, în aprilie 1990, încadrarea juridică a faptelor fiind schimbată în complicitate la omor deosebit de grav şi complicitate la tentativă de omor deosebit de grav, Bobu primind o condamnare de 10 ani de închisoare din care a efectuat 7.
10 martie 1927 | În România a fost înființată Societatea de Chimie. Până la această dată, a funcționat ca secție a Societății Române de Știință.
10 mai 1927 | Se semnează Concordatul dintre România şi Vatican.
27 mai 1927 |Marea Britanie rupe relațiile diplomatice cu Uniunea Sovietică, in urma sprijinirii de către sovietici a grevei minerilor britanici.
9 iunie 1927 | Uniunea Sovietică execută 20 de britanici pentru spionaj.
22 iunie 1927 | Noul guvern Brătianu depune jurământul la fosta casă de vânătoare a Regelui Carol I de la Scroviștea, unde Regele Ferdinand zace răpus de boală. Al cincilea și ultimul guvern Ionel Brătianu, care, la alegerile din iulie va obține 60% din voturi.
24 iunie 1927 |Corneliu Zelea Codreanu (n. 13 septembrie 1899 – d. 30 noiembrie 1938), alături de Ion Moța, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu și Ilie Gârneață (toți absolvenți ai facultății de drept), înființează Legiunea Arhanghelul Mihail, cunoscută și sub denumirea de Garda de Fier. Codreanu, căruia legionarii i-au atribuit titlul Căpitanul, a avut controlul absolut al organizației pana la moartea sa, in 1938
Întemeietorii Mișcării legionare Radu Mironovici, Corneliu Zelea Codreanu, Corneliu Georgescu, Ion Moţa şi Ilie Gârneaţă FOTO bucovinaprofunda.wordpress.com
20 iulie 1927 | Se stinge din viata, la Castelul Peleș, Regele Ferdinand IÎntregitorul, după o domnie de 13 ani. La numai 5 ani, nepotul său, Mihai, devine rege al României.
11 octombrie 1927 | Se inaugurează uzina aeronautică română I.A.R. de la Brașov.
24 noiembrie 1927 | Moare, la București, prim-ministrul Ion I. C. Brătianu (63 ani) (n. 20 august 1864, Florica, azi Ștefănești, Argeș); cunoscut și ca Ionel Brătianu, de numele căruia se leagă Marea Unire (1918), Constituția României (1923), introducerea votului universal si reforma agrară, jucând un rol marcant în viața politică din România modernă. Fondator al Partidului Național Liberal, al cărui președinte a fost pana la moartea sa.
25 noiembrie 1927 | Funcția de președinte al Partidului Național Liberal ii revine lui Vintilă I. C. Brătianu (după moartea lui Ion I. C. Brătianu). care preia simultan si președinția guvernului, deoarece Constituția nu prevedea demisia cabinetului, în cazul morții prim-ministrului.
Vintilă I.C. Brătianu (n. 16 septembrie 1867, București – d. 22 decembrie 1930, București), prim-ministru al României în perioada 1927-1928 si Președinte al Partidului Național Liberal (1927 – 1930).
12 decembrie 1927 | S-a înființat „Asociația Presei Sportive” din România.
22 decembrie 1927 | se înființează Societatea de difuziune radiofonică din România, devenită ulterior Societatea Română de Radiodifuziune.
4 aprilie 1928 | Se naște Ioan Ficior (Cucerdea, Târnava-Mică, România – d. 26 septembrie 2018, Jilava), torționar in timpul regimului comunist.
13 aprilie 1928 | România: Legea privind ocrotirea muncii minorilor și a femeilor și pentru durata zilei de muncă de 8 ore.
6 mai 1928 | Partidul Naţional Ţărănesc convoacă la Alba Iulia o mare adunare cu scopul de a obliga guvernul liberal să demisioneze. În continuare are loc Marşul asupra Bucureştiului, mișcare de protest care eșuează.
21 iunie 1928 | Curtea de Apel București declară desfăcută căsătoria dintre Principesa-mamă Elena și Carol Caraiman (noul nume luat de Carol al-II-lea) pe motiv de „nepotrivire de caracter”.
4 iulie 1928 | Marea Britanie acorda femeilor dreptul deplin de vot.
28 august 1928 | La Paris, 15 state au semnat Pactul Kellog-Briand de respingere a războiului. Actul nu prevede nici o sancțiune împotriva celor care ar încălca pacea.
4 septembrie 1928 | România adera la Pactul Kellog-Briand
14 septembrie 1928 | Este inaugurată și sfințită Crucea Eroilor Neamului de pe Vârful Caraiman din Munții Bucegi, monument închinat eroilor ceferiști căzuți la datorie în timpul Primului Război Mondial, construit între anii 1926-1928, din inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I.
1 noiembrie 1928 | Societatea Română de Radiodifuziune şi-a început emisia. La ora 17, se aude de la București primul semnal Radio România. Lansarea oficială i-a revenit fizicianului Dragomir Hurmuzescu, ulterior președintele Societății de Difuziune Radiotelefonica, care a rostit primele cuvinte: ”Alo, Alo, aici Radio București, România”
10 noiembrie 1928 | Partidul Național-Țărănesc formează un nou guvern, condus deIuliu Maniu, președintele Partidului Național Țărănesc din România.
12 decembrie 1928 | România: La alegerile parlamentare, PNȚ obține 77,76% din voturi, cifră record pentru perioada interbelică.
7 februarie 1929 | România: Se adoptă legea pentru stabilizarea monetară prin devalorizarea leului.
14 februarie 1929 | Înființarea Camerelor de comerț și de industrie din România.
30 martie 1929 | Este dată în funcțiune linia telefonică directă București – Budapesta.
3 august 1929 | În România, s-a creat „Regia autonomă a poștelor, telegrafelor și telefoanelor” (PTT), care a luat în exploatare și administrare serviciile publice de poștă, telegraf și telefon.
5-6 august 1929 | Greva minerilor de la Lupeni.
4 octombrie 1929 | Sub directoratul lui Liviu Rebreanu se inaugurează Studioul Teatrului Național din București, cu „Mușcata din fereastră”, piesa lui Victor Ion Popa.
24 octombrie 1929 | „Joia Neagră” – Bursa din New York se prăbușește. Eveniment economic în Statele Unite ale Americii ce a dus la Marea Depresiune care a durat zece ani.
24 noiembrie 1929 | Moare Georges Benjamin Clemenceau (n.29.08.1841), supranumit “Tigrul”, om politic francez, prim-ministru al Franţei (1906-1909;1917-1920); preşedinte al Conferinţei de Pace de la Paris.
30 noiembrie 1929 | Manifestul către țară al Partidului Național-Țărănesc, în care se regăsesc problemele fundamentale ale vieții economice și social politice și căile de soluționare a acestora.
Crearea Bibliotecii Lenin la Moscova.
În Iugoslavia, Regele Alexandru I introduce dictatura militară.
6 iunie 1930 | Restaurația carlistă. Carol de Hohenzollern revine în țară, intrând ilegal, cu pașaport fals.
8 iunie 1930 | Parlamentul României îl proclamă pe Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca rege al României sub numele de Carol al II-lea. PNL a fost singura formațiune politică care nu și-a exprimat adeziunea față de restaurație.
13 iunie 1930 | Al doilea guvern condus de Iuliu Maniu (13 iunie – 8 octombrie 1930).
15 iunie 1930 | Vintilă Brătianu îl exclude din PNL pe Gheorghe Brătianu pentru declarația sa de atașament față de noul rege Carol al II-lea.
12 august 1930 | Intră în România, cu un pașaport fals, Elena Lupescu, amanta Regelui Carol al II-lea.
10 septembrie 1930 | La cea de-a XI-a sesiune a Adunării Societății Națiunilor, Nicolae Titulescu este ales președintele adunării.
22 decembrie 1930 | Moare Vintilă I.C. Brătianu (n. 16 septembrie 1867, București), prim-ministru al României în perioada 1927–1928 si Președinte al Partidului Național Liberal (1927 – 1930).
28 decembrie 1930 |Ion Gh. Duca este ales președinte al PNL după decesul lui Vintilă Brătianu.
29 decembrie 1930 | Recensământ național. România are o populație de 18.057.028 locuitori din care 71,89% români și 28,11% minoritari.
29 ianuarie 1931 | Peste 10.000 de muncitori ceferiști din București demonstrează împotriva „curbei de sacrificiu”, doi fiind uciși.
1 februarie1931 |se naște Boris Nikolaevici Elțîn (d. 23 aprilie2007), politician rus, primul președinte al Rusiei și primul conducător din istoria acestei țări ales în mod direct.
2 martie 1931 | se naște Mihail Sergheevici Gorbaciov, conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990. A fost delegat la Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist din octombrie 1961, în timpul căruia Nikita Hrușciov a anunțat planul său de propulsare a țării, care prevedea depășirea, din punct de vedere economic, a Statelor Unite. Gorbaciov a fost promovat în funcția de șef al departamentului agricol din kraina Stavropol în 1963. Ales Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pe 11 martie 1985, din fruntea căruia va demisiona pe 24 august 1991.
17 aprilie 1931 | La Calcutta, India are loc un accident aviatic, în urma căruia aviatorul Radu Beller moare, iar principele George Valentin Bibescu este grav rănit.
18 aprilie1931 | Începutul guvernului Nicolae Iorga.
27 aprilie1931 |George Enescu a terminat orchestrația operei Oedip, creație pe care a dedicat-o Mariei Rosetti-Tescanu.
26 iunie1931 |Principesa Ileana se căsătorește cu Arhiducele Anton de Habsburg, la Castelul Peleș, Sinaia.
17 iulie1931 |Legea privind autonomia universitară în România. Legea prevedea și transformarea Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică în Academia de Muzică și Artă Dramatică.
15 august1931 | A apărut ilegal primul număr al ziarului „Scânteia„.
31 august1931 |Corneliu Zelea Codreanu a fost ales deputat în județul Neamț cu 11.193 de voturi.
7 septembrie 1931 |Nicolae Titulescu a fost reales în funcția de președinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societății Națiunilor, caz unic în istoria Ligii Națiunilor, când un fost președinte al Ligii a fost reales pentru o noua sesiune.
22 septembrie1931| La propunerea lui Nicolae Iorga, președinte al Consiliului de Miniștri, Constantin Brâncuși este decorat cu ordinul „Meritul cultural pentru artă plastică”.
26 octombrie 1931| se încheie a doua Conferință balcanică (20 -26 octombrie 1931, Istanbul), cu participarea Albaniei, Greciei, Bulgariei, Iugoslaviei, Turciei și României, cu un pact ce prevede eliminarea războiului ca instrument de rezolvare a litigiilor.
22 noiembrie 1931 | Se deschide pentru public Muzeul de Istorie a Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei 117. După 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Suțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București).
3 decembrie 1931 | La Moscova, se desfășoară lucrările Congresului al V-lea al Partidului Comunist din România.Alexandru/Alexander Danieluk Ştefanski (Gorn) (n. 30 noiembrie 1897 – d. 21 august 1937), membru al Partidului Comunist Polonez, este numit secretar general al PCdR. (3-4 decembrie), funcție pe care o va deține pana in 1934. Centralismul impus de Internaționala Comunista prevedea inclusiv dreptul forului de la Moscova de a numi organele de conducere ale PCdR, secretarii nefiind desemnați pe baza alegerilor. Gorn a fost arestat si executat de NKVD.
5 decembrie 1931 | Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova a fost distrusa din ordinul lui Iosif Stalin.
5 ianuarie1932 | se naște Raisa Gorbaciova (d. 1999), soția fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov
10 aprilie 1932 | S-a constituit Partidul Național Agrar, condus de Octavian Goga, prin retragerea din Partidul Poporului.
10 aprilie1932 | Paul von Hindenburg este ales președinte al Germaniei cu 52,93 % din voturile exprimate contra a 36,68 % pentru Adolf Hitler.
11 aprilie1932 | In România are loc premiera filmului „Visul lui Tănase”, o coproducție româno-germană. Acest film-scheci, de Nicolae Kirițescu, a fost realizat la Berlin, iar rolul principal l-a avut Constantin Tănase.
6 iunie 1932 |Alexandru Vaida-Voievod este ales președinte al Consiliului de Miniștri (până la 10 august 1932).
20 septembrie1932 |Gandhi intra în greva foamei în închisoarea Poona, India.
22 octombrie1932 | A treia Conferința balcanică de la București; participa Albania, Grecia, Iugoslavia, România și Turcia. Se pun bazele unui pact politic balcanic bazat pe principiul neagresiunii.
25 noiembrie1932 | Pact de neagresiune electorală între Partidul Național Țărănesc și Garda de Fier.
30 noiembrie 1932 | Biuro Szyfrów decriptează codul german Enigma.
1 ianuarie 1933 | Uniunea Sovietică începe al doilea Plan cincinal cu scopul de a dubla produsul intern brut, de la 43 miliarde ruble la 93 miliarde, până la 31 decembrie 1937
7 ianuarie 1933 | Iosif Stalin raportează Comitetului Central al PCUS rezultatele primului său plan cincinal, afirmând că producția industrială sovietică s-a triplat (creștere de 219%), în timp ce în aceeași perioadă, „producția în Statele Unite ale Americii a scăzut la 56%, în Marea Britanie la 80%, în Germania la 55%, iar în Polonia la 54%„, ca dovadă că sistemul sovietic este mult superior capitalismului.
23 ianuarie 1933| Vizita în România a Regelui Alexandru I al Iugoslaviei și a Reginei Maria a Iugoslaviei (a doua fiică a Regelui Ferdinand I al României și Reginei Maria a României).
28 ianuarie 1933 | Guvernul semnează „Acordul de la Geneva”, prin care se reeșalonează unele datorii externe, dar guvernul se angajează la noi reduceri de salarii și concedierea a 30% dintre muncitori și funcționari.
30 ianuarie1933 |Adolf Hitler este numit în funcția de cancelar al Germaniei. Începutul dictaturii hitleriste în Germania. Desființarea Republicii de la Weimar.
13 februarie 1933 | În Romania se aplica cea de-a treia „curba de sacrificiu” propusă de guvern la 17 ianuarie; reducerea salariilor și pensiilor cu 10-12,5% – măsura a determinat un val de proteste în toată țara.
15 februarie 1933 | La București se declanșează greva ceferiștilor de la Atelierele Grivița (15-23 februarie).
16 februarie 1933 | La Geneva se semnează noul statut de reorganizare a Micii Înțelegeri (România, Cehoslovacia, Iugoslavia).
28 februarie 1933 | Se înființează arma Protecţia Civilă, prin Înaltul Decret Regal nr. 468.
4 martie 1933 | democratul Franklin Delano Roosevelt depune jurământul și devine cel de-al 32-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. Referitor la Marea criză economică, acesta afirma, in discursul sau de inaugurare: „Singurul lucru de care trebuie să ne temem, este frica în sine„. Este ultima dată când Ziua Inaugurării din Statele Unite are loc pe 4 martie.
Roosevelt a câștigat un al treilea mandat învingându-l pe candidatul republican Wendell Willkie la alegerile prezidențiale din 1940, din Statele Unite. El rămâne singurul președinte care a ocupat mai mult de două mandate. După ce Germania a declarat război Uniunii Sovietice, Roosevelt a extins împrumutul in regim de leasing și pentru Uniunea Sovietica.
5 martie 1933 | În Germania, Național Socialiștii câștigă alegerile cu 43,9% din voturi.
10 martie 1933 | In România, se declanșează scandalul de corupție „Afacerea Skoda”. La o descindere, la sediul firmei se găsesc documente care vizau sistemul de apărare al țării, situația înarmării României ș.a.
23 martie 1933 | Reichstagul adoptă o lege prin care se acordă guvernului Adolf Hitler împuterniciri speciale.
31 martie 1933 | S-a născut poetul și eseistul Nichita Stănescu (născut Nichita Hristea Stănescu) (d. 1983); membru post-mortem al Academiei Române din 1990; laureat al Premiului Herder în 1975 şi nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură în 1980 – propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel alături de Odysseas Elitis, Max Frisch, Leopold Senghor şi Jorge Luis Borges, distincția fiind câştigată de poetul grec Odysseas Elitis.
2 aprilie 1933 |Iuliu Maniu demisionează din funcția de președinte al PNȚ. La 6 mai, in locul lui va fi ales Alexandru Vaida-Voievod.
7 aprilie 1933 | Estet promulgată Legea pentru “apărarea ordinei de stat”
14 aprilie 1933 | Apare Legea privind crearea Fundațiilor Culturale Regale ale României.
20 aprilie1933 | Adolf Hitler împlinește 44 de ani; pentru prima dată, in cinstea sa este sărbătoare națională în întreaga Germanie, au loc parade și slujbe speciale în onoarea sa.
26 aprilie 1933 | Se înființează Gestapo (Geheime staatspolizei), poliția secretă a Germaniei naziste.
26 aprilie 1933 | studenților evrei li se interzice sa frecventeze școala în Germania
26 mai 1933 | Partidul nazist din Germania introduce o lege pentru legalizarea sterilizării eugenice.
3 iunie 1933 | La Bonn, Prințul Wilhelm al Prusiei, fiul de 26 de ani al fostului Prinț Moștenitor al Germaniei, se căsătorește cu o colegă studentă Dorothea von Salviati. Bunicul său, Kaiser Wilhelm al II-lea, a decretat că el a pierdut drepturile sale să domnească în caz de restaurare a monarhiei. 10.000 de oameni au aplaudat tinerii căsătoriți la ieșirea din biserică.
21 iunie 1933 | Toate partidele non-naziste sunt interzise în Germania.
2 iulie 1933 | Regele Carol al II-lea vizitează o fabrică de armament de lângă Cluj (Cugir), un soldat, speriat de un strigăt al unui ofițer din apropiere, trage cu noul model de mitralieră în direcția Regelui. Gloanțele au trecut pe lângă monarh, care a scăpat nevătămat.
4 iulie 1933 | India il condamna pe Gandhi la închisoare.
13 iulie 1933 | Din ordinul ministrului de interne Wilhelm Frick, salutul „Heil Hitler!” devine obligatoriu pentru toți angajații guvernului german.
14 iulie 1933 | În Germania, toate partidele politice sunt scoase în afara legii, cu excepția celui nazist – care devine astfel partid unic.
14 iulie 1933 |Legea pentru prevenirea bolilor ereditare (Gesetz zur Verhütung erbkranken Nachwuchses) a fost decretată în Germania nazistă inițial fiind obligatorie sterilizarea persoanelor cu retard mental („feeblemindedness ereditar”), tulburare bipolară, schizofrenie, epilepsie și a persoanele născute cu handicap. Între 1933 și 1945, 400.000 de germani au fost în imposibilitatea de a avea copii, definiția de boli mintale fiind extinsă la persoanele fără adăpost, prostituate, criminali mărunți și delincvenți minori. Cifrele oficiale nu au inclus evreii cu handicap, țiganii și alte persoane non-ariene, care nu au căzut sub jurisdicția „instanțelor de sănătate” și care au fost omorâți în lagărele de concentrare.
17 iulie 1933 | Începe procesul ceferiștilor și petroliștilor arestați în februarie în timpul grevelor de la Grivita.
17 august 1933 |GIRD 09, prima rachetă sovietică propulsată de un motor cu un propulsor lichid, este lansată cu succes (după două eșecuri). Proiectată de Serghei Korolev și sponsorizată de către GRuppa Izucheniya Reaktivnogo Dvizheniya (GIRD), racheta a atins o altitudine fie de 40 de metri, 400 de metri, sau „în jur de 1.600 de metri”.
12 septembrie 1933 | Fizicianul Leó Szilárd, în timp ce aștepta la culoarea roșie a semaforului la Russell Square în Bloomsbury, concepe ideea de reacție nucleară în lanț.
4 octombrie1933 |Germania părăsește Liga Națiunilor.
17 octombrie1933 | Albert Einstein ajunge în Statele Unite unde se stabilește definitiv ca refugiat din Germania Nazistă și ocupă o poziție la Institutul pentru Studii Avansate, Princeton, New Jersey.
14 noiembrie1933 | Începutul guvernării Ion Gh. Duca, preşedintele Partidului Naţional Liberal după moartea lui Vintilă Brătianu.
16 noiembrie1933 |Statele Unite și Uniunea Sovietică stabilesc relații diplomatice formale.
21 noiembrie1933 |Ion Mihalache devine președinte al Partidului Național Țărănesc (în urma demisiei lui Alexandru Vaida-Voievod).
3 decembrie 1933 | Începe funcționarea Spitalului de Urgențădin București, actualul Spital de Urgenta Floreasca. Pe 24 august 1944 clădirea spitalului situata pe malul Dâmboviței a fost distrusă de bombardamentele aviației germane. Spitalul a fost mutat în clădirea Sanatoriului Antoniu, unde s-au adăugat noi secții de terapie intensivă, toxicologie și arși. În această perioadă spitalul dispunea de 150 de paturi. În 1949 spitalul se mută într-o nouă clădire (actualul sediu), pe Calea Floreasca.
5 decembrie1933 | In Statele Unite ale Americii este abrogată prohibiția.
6 decembrie 1933 | Primul ministru, I. Gh. Duca ține, la radio, un discurs care va fi considerat testamentul său politic.
9/10 decembrie 1933 | Autoritățile arestează abuziv peste 10000 de legionari. Sediile partidului naționalist sunt sechestrate, arhivele confiscate, iar publicațiile Gărzii de Fier suprimate. Buletinele de vot, deja tipărite, sunt date la topit, în locul lor tipărindu-se altele noi, pe care nu mai figurează listele Gărzii de Fier. Ridicați fără forme legale de arestare, majoritatea legionarilor au fost depuși la Fortul 13 Jilava, în condiții improprii de detenție. Corneliu Zelea Codreanu se ascunde, pentru a scăpa de arestare.
10 decembrie 1933 |Ordinul lui Corneliu Zelea Codreanu către legionari. Conform indicațiilor sale, Garda de Fier fiind desființată, membrii acesteia erau îndemnați sa nu își irosească voturile si sa voteze cu alte formațiuni (respectiv Ardealul cu Iuliu Maniu, Vechiul Regat și celelalte Ținuturi cu Gheorghe Brătianu, sicu Mareșal Averescu, in județele în care acesta candida personal), dar in niciun caz cu „cuzistii”
20 decembrie 1933 | In Romania au loc alegeri parlamentare, câștigate de PNL cu 51% din voturi.
26/27 decembrie 1933 | Ulterior alegerilor, sunt eliberați majoritatea legionarilor care fuseseră reținuți abuziv in zilele campaniei electorale.
29 decembrie 1933 |Asasinarea luiIon G. Duca. Primul ministru este chemat de Regele Carol al II-lea la castelul Peleș, să prezinte rezultatul alegerilor (din 20 decembrie). La plecare, este împușcat de un grup de legionari (NICADOR-ii: Niki) Constantinescu, Ion Caranica și Doru Belimace), pe peronul gării Sinaia.
30 decembrie1933 | Regele Carol al II-lea îl numește pe Constantin Angelescu, prim-ministru al României.
Nicolae Constantinescu, Ion Caranica și Doru Belimace (Nicadorii) în timpul procesului
1935
31 mai 1935 | Minunea de la Maglavit: ciobanul Petrache Lupu a declarat că l-a văzut pe Dumnezeu. In același an, este chemat la Palat si regele Carol al-II-lea ii devine nas.
14 noiembrie 1935 | Primul număr al cotidianului “Gazeta Basarabiei” apare la Chişinău, Basarabia, in Romania unita. Intre 24 octombrie si 17 noiembrie 1923, a fost un săptămânal al Partidului National Roman (PNR), editat de Ion Pelivan si Constantin Matu. In perioada 14 noiembrie 1935 si pana in 1940 (an in care își încetează apariția), se declara „Ziar popular independent de pura informație”, condus de Ion T. Costin si V. Boldescu. In vara anului 1940, Basarabia a fost anexata, prin ultimatum, de URSS.
20 ianuarie1936 | Eduard al VIII-lea (fiul regelui George al V-lea și nepotul regelui Edward al VII-lea), este încoronat rege al Angliei și Irlandei devenind, totodată, împărat al Indiei și suveran al unor dominioane precum Canada, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Hong Kong și al multelor colonii britanice. După 325 de zile, la 10 decembrie 1936, abdica.
18 martie 1936 | Codul de procedură penală, denumit „Carol al II-lea” potrivit legii intitulată: „Denumirea Codurilor de unificare a legislației„, decretată sub Nr. 577/1936 și publicată în Monitorul Oficial, partea I, Nr. 73 din 27 Martie 1936.
După realizarea Marii Uniri s-a constatat că în toate ramurile dreptului existau reglementări paralele. În vechea Românie se aplica Codul penal din 1865, în Transilvania era în vigoare Codul penal maghiar din 1878, în Bucovina, Codul austriac din 1852 iar în Basarabia, Codul penal rusesc din 190311. În acest sens s-a ivit necesitatea extinderii aplicării unor legi pe parcursul întregii ţări precum şi crearea unor reglementări noi. Acest lucru s-a realizat prin legea din 19 decembrie 1924. Cu toate că s-a trecut la elaborarea unui Cod penal nou în 1924, acesta nu a putut fi adoptat datorită opoziţiei naţional-ţărăniştilor veniţi la putere în anul 1928. Nou cod a fost adoptat doar la 18 martie 1936 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1937 sub guvernarea liberală.
29 august 1936 | Guvernul Gheorghe Tătărescu (3) 29 august 1936 – 14 noiembrie 1937
14 noiembrie 1937 |Guvernul Gheorghe Tătărescu (4) 14 noiembrie 1937 – 28 decembrie 1937
20 decembrie 1937 | Alegeri parlamentare în România: Partidul Național Liberal câștigă alegerile cu 1.103.352 de voturi, urmat de Partidul Național-Țărănesc cu 626.612 de voturi, si Partidul Totul pentru Țară cu 478.368 de voturi. Regele Carol al II-lea demite guvernul liberal și îl numește premier pe Octavian Goga. Va fi ultimul guvern înainte de dictatura regală.
28 decembrie 1937 | Guvernul Octavian Goga 28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938
10 februarie 1938 | La sfârșitul unei întrevederi cu regele Carol al-II-lea, guvernul Octavian Goga își depune demisia. Se instaurează dictatura carlista – regim de autoritate personală a regelui Carol al II-lea, printr-un guvern de „uniune națională” condus, oficial, de patriarhul Miron Cristea, in fapt de Armand Călinescu. (Guvernul Miron Cristea (1) 10 februarie 1938 – 30 martie 1938)
M.S. Regele a încunoștințat în cursul ei pe d. Oct. Goga că situațiunea gravă internă şi externă îl determină să se gândească la formarea unui guvern de uniune naţională, prezidat de Patriarhul Miron Cristea, din care să facă parte toţi foştii preşedinţi de consiliu, ca miniştri fără portofoliu. D. Octavian Goga a anunţat pe M. S. Regele, că în acest caz ţine demisiunea guvernului la dispoziţia Sa. (Cuvantul, 13 februarie 1938)
„Demisia d-lui Goga nu a surprins pe nimeni. Cel mult pe domnia sa. Pe domnia sa, pentru că nestăpânind nici măcar vizual câmpul politic, nu mai putea deosebi esențialul de accidental” – Nae Ionescu, în editorialul său din ziarul „Cuvântul”, luni, 14 februarie 1938. „Demiterea lui nu este un rău sau un bine: este ceva ce nu putea să nu se facă!„
Reacțiile din presa străină au fost favorabile guvernului Miron Cristea – ”Le Petit Parisien” : Orice guvern care va reda României uniunea şi tăria, nu poate decât să fie de dorit din punctul de vedere francez. Dorim ca această ţară, atât de scumpă Franţei, să-şi regăsească liniştea, prosperitatea şi nobilul prestigiu pe cari le dobândiseră în arena internaţională inteligenţa oamenilor de stat.
11 februarie 1938 | are loc ceremonia de învestire a noului guvern de „uniune națională”, condus de Î. P. S. Patriarhul Miron Cristea. Dintre foștii președinți ai Consiliului de Miniștri, șase fac parte si din noul guvern: Arthur Văitoianu, Alexandru Averescu, Alexandru Vaida-Voevod, Nicolae Iorga, Gheorghe Tătărescu, G. G. Mironescu.
În proclamația sa către popor, Regele Carol al-II-lea anunță misiunea guvernului, menționând încrederea nețărmurită pe care i-a acordat-o, așa cum ar trebui să facă toți cetățenii onești: Acest guvern va despoliticianiza viaţa administrativă şi gospodărească a Statului, va alcătui schimbările constituţionale care să corespundă nevoilor noi ale ţării şi năzuinţelor de astăzi a unei Românii ce trebuie să se întărească.
Noul guvern – titrează „Viitorul” din 14 februarie 1938 – „primit de opinia publică a ţării cu un sentiment de ușurare şi de încredere desăvârșită, şi-a înscris în programul său, printre cele dintâi griji, asigurarea acestei ordine publice ca fundament al operei constructive ce-şi propune a înălța cu tot sufletul şi cu tot patriotismul său.„
11 februarie 1938 | Decret-lege privind introducerea stării de asediu in Romania – decretul regal nr. 856 din 11 februarie 1938,.care marchează instaurarea controlul absolut asupra întregii societății și organizaților politice, decretul fiind îndreptat, cu precădere, împotriva Gărzii lui Corneliu Zelea Codreanu.
Starea de asediu a durat până la sfârșitul dictaturii carliste (5 septembrie 1940), fiind înscrisă în art. 96, alineatul ultim al Constituției din 1938, care preciza că, în cazul pericolului de Stat, se poate institui starea de asediu generală sau parțială
20 februarie 1938 | Proclamația Regelui Carol al II-lea către romani, din 20 februarie 1938, prin care acesta prezinta pe scurt conținutul noii Constituții decretate si o supune „învoirii poporului roman”
20 februarie 1938 |Înaltul Decret Regal nr. 901 din 20 februarie 1938, prin care poporul roman a fost chemat in ziua de 24 februarie 1938 sa se pronunte prin plebiscit asupra Constituției decretate de Rege.
20 februarie 1938 |Înaltul Decret Regal nr. 902 din 20 februarie 1938, prin care au fost numiți cei cinci membri ai Comisiunii pentru totalizarea rezultatului plebiscitului.
24 februarie 1938 |Plebiscitul, fiind chemați la vot toti alegatorii înscriși in listele electorale pentru Adunarea Deputaților. Participarea la vot a fost obligatorie, fiecare alegator exprimandu-si opțiunea prin declarație verbala, pentru sau împotriva Constituției, facuta inaintea biroului de votare. S-au prezentat la plebiscit 4.303.064 de votanti, din care au votat pentru Constitutie 4.297.581 de votanti, impotriva votand 5.483.
Constituția din 27 februarie 1938 a consacrat regimul de autoritate monarhică instaurat de Carol al-II-lea. Deși se menținea principiul potrivit căruia puterile emană de la națiune (art. 29), precum și pe acela al separării puterilor în stat, în realitate acestea au fost concentrate în mâna regelui (art. 31 […] „Înainte de a i se da sancțiunea regala, legea nu e valabila„), deoarece Constituția acorda prioritate puterii executive – respectiv regelui (art.32) – în detrimentul puterii legislative. Guvernul era numit de suveran și răspundea de actele sale numai în faţa acestuia, nu și în faţa parlamentului. Dintr-un factor politic esențial, parlamentul a devenit un organism lipsit de principalele sale atribuții. Proclamate prin Constituţie, principalele drepturi şi libertăți cetățenești erau, în realitate, eludate.
30 martie 1938 |Guvernul Miron Cristea (2) 30 martie 1938 – 1 februarie 1939
16/17 aprilie 1938 | Corneliu Zelea Codreanu este arestat (împreuna cu alți 44 de lideri ai mișcării) în noaptea de 16-17 aprilie 1938. Codreanu este acuzat pentru ultraj (proces intentat la sugestia lui Armand Călinescu de către Nicolae Iorga, în aprilie 1938) și condamnat la șase luni detenție. În luna mai i va intenta un nou proces – pentru „trădare”, la ordinul aceluiași ministru de Interne (care, depășindu-și atribuțiile, a redactat personal actul de punere sub acuzare şi, în plus, a stabilit personal şi pedepsele – 6 luni închisoare corecțională, și, respectiv, 10 ani muncă silnică).
Corneliu Zelea Codreanu
12 octombrie 1938 | se naște Nina Alexandrovna Andreyeva / Nina Andreeva (d. 24 iulie2020) – chimistă, profesor, activist politic și critic social; membru PCUS din 1966. Susținătoare a principiilor clasice sovietice, in eseul intitulat „Nu pot renunța la principiile mele”, pe care ziarul oficial al partidului Pravda, la numit „Manifestul Forțelor Anti-Perestroika”, Andreyeva a apărat mai multe aspecte ale sistemului sovietic tradițional și l-a criticat pe secretarul general, Mihail Gorbaciov, și pe cei mai apropiați susținători ai săi, ca nefiind adevărați comuniști. Scrisoarea lui Andreyeva, care aducea inclusiv argumente in sprijinul dictatorului Iosif Stalin (folosind citate din Winston Churchill si de Gaulle favorabile acestuia), a fost prima critică reală a perestroicii (restructurării) din presa sovietică strict controlată, devenind un fel de manifest pentru oponenții reformelor lui Gorbaciov.
27 octombrie 1938 | La Târgu Jiu este inaugurată Coloana Infinitului – Ansamblu monumental „Calea Eroilor” – sculptura realizata de Constantin Brâncuşi (1876-1957).în cinstea ostaşilor români căzuţi în Bătălia de la Jiu, în timpul Primului Război Mondial.
10 noiembrie 1938 | A încetat din viaţă Mustafa Kemal Atatürk, om politic, fondatorul și primul președinte (1923–1938) al Republicii Turcia, considerat părintele Turciei moderne; (n. 12 martie 1876, in Salonic, astăzi in Grecia).
28 noiembrie 1938|Carol al-II-lea revine in tara, după un turneu efectuat in Europa. In Gara Mogoșoaia, la sosire, Petrache Lupu ii oferă flori.
Petrache Lupu, ciobanul-profet de la Maglavit, oferă flori regelui Carol al-II-lea
29/30 noiembrie 1938| Din ordinul regelui Carol al II-lea, liderul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu (n. 13 septembrie 1899 – d. 30 noiembrie 1938), cei trei asasini ai lui I.G. Duca (Constantinescu Nicolae, Caranica Ion, Belimace Doru – „Nicadorii”), și cei zece asasini ai lui Mihai Stelescu, (Ion Caratănase, Iosif Bozântan, Ștefan Curcă, Ion Pele, Ion Gr. State, Ion Atanasiu, Bogdan Gavrilă, Radu Vlad, Ștefan Georgescu și Ion Trandafir – „Decemvirii”), au fost asasinați prin ștrangulare lângă Tâncăbești, de către jandarmii care îl escortau spre închisoarea Jilava.
În comunicatul Parchetului Militar al Corpului II Armată de a doua zi, s-a susținut că inculpații ar fi încercat să fugă de sub escortă, „jandarmii fiind nevoiți să-i împuște”.
15 decembrie 1938 |Decret-lege pentru înființareaFrontului Renaşterii Naţionale, apărut in “Monitorul oficial”, din 16 decembrie 1938
15 decembrie 1938 | Intră în vigoare Decretul-lege care înființează Straja Ţării, organizaţie de tineret promovată de Carol II. Toţi băieții între 7 şi 18 ani şi toate fetele între 7 şi 21 de ani erau automat membrii ai Strajii Ţării. Organizația este desființată în 1940, după înlăturarea de la putere a Regelui Carol II-lea. Organizația de pionieri din timpul regimului comunist a fost o replica a Străjii tarii, inspirandu-si regulamentul, jurământul, însemnele si alte elemente de identitate vizuala după cele ale Străjeriilor lui Carol al-II-lea.
ROMANIA, Dolj,1938. „Straja tarii”, creata de Regele Carol al II-lea in 1935 – tineri purtând uniformele străjerilor,, in timpul unei ceremonii in tabăra de vara.
15 decembrie 1938 | Este dată în exploatare Calea ferată Ilva Mică-Vatra Dornei care face legătura între nordul Transilvaniei şi Bucovina.
1 februarie 1939 |Guvernul Miron Cristea (3) 1 februarie 1939 – 6 martie 1939
7 martie 1939 |Guvernul Armand Călinescu 7 martie 1939 – 21 septembrie 1939
18 martie 1939 | URSS propune o conferință, cu participarea Marii Britanii, Franței, Poloniei, României și Turciei, în vederea adoptării de măsuri capabile să împiedice noi agresiuni ale Reich-ului. Chamberlain consideră sugestia „prematură’.
1 aprilie1939 | Spania: Sfârșitul războiului civil spaniol și începutul dictaturii lui Franco.
1 aprilie1939 | Statele Unite (administrația F.D. Roosevelt) recunosc guvernul condus de generalul Francisco Franco.
9 mai 1939 | Intră în vigoare Legea electorală din 1939, dând drept de vot numai știutorilor de carte. Femeile primesc drept de vot pentru prima dată în istoria României.
23 august 1939| Germania nazistă (Hitler) și Uniunea Sovietică (Stalin) încheie, la Moscova, pactul Ribbentrop-Molotov
13 august 1939 | Elena Ceaușescu (pe atunci, textilista Lenuţa Petrescu de la fabrica Jaquard) este aleasă regina balului la serbarea câmpenească din Parcul Veseliei, cartierul Ferentari.
1 septembrie 1939 |Declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial. Trupele naziste invadează Polonia. Două zile mai târziu, pe 3 septembrie, după ce Hitler ignora ultimatumul britanic care cerea Germaniei încetarea operațiunilor militare, Regatul Unit și Franța, urmate de Dominioanele independente] ale Commonwealth-ului Britanic – Australia (3 septembrie), Canada (10 septembrie), Noua Zeelandă (3 septembrie), și Africa de Sud (6 septembrie) declara război Germaniei.
7 septembrie 1939 | România se declară neutră, dar își dă acordul pentru trecerea pe teritoriul său a efectivelor de război destinate Poloniei.
13 septembrie 1939 | Tezaurul Poloniei (după invazia Germaniei) ajunge pe teritoriul României, în tranzit spre Franța, via Constanţa.
17 septembrie 1939 |URSS invadează Polonia, fără sa declare război, si, la rândul ei, nu primește nicio declarație de război din partea Franței si a Regatului Unit. Guvernul Poloniei se refugiază în România.
21 septembrie 1939 |Armand Călinescu (n.04.06.1893) este asasinat
21 septembrie 1939 |Guvernul Gheorghe Argeşeanu 21 septembrie 1939 – 28 septembrie 1939
21/22 septembrie 1939| sunt ucise 252 de persoane, dintre care 105 membri marcanți ai Mișcării Legionare, restul de 147 fiind legionari (sau presupuși simpatizanți ai mișcării) din întreaga tara(intre 1 si 4 din fiecare județ). Asasinatele au fost executate de jandarmi, din ordinul lui Carol al II-lea, ca replica la moartea primului ministru Armand Călinescu, ucis pe 21 septembrie 1939, de către un grup de legionari condus de avocatul Dumitru (Miti) Dumitrescu.
1 ianuarie1940 | Al Doilea Război Mondial: Aliații suferă mari pierderi în Bătălia de la Atlantic. Prin atacurile submarinelor germane, sau U-Boats, împotriva marinei britanice, aliații pierd aproximativ 440.000 de tone de transport maritim în cca două luni.
5 martie 1940 | Al Doilea Război Mondial: NKVD (Ministerul de Interne al Uniunii Sovietice) a emis Ordinul în urma căruia a avut loc Masacrul de la Katyń, o execuție în masă operata de forțele poliției secrete sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Între 15.000 și 25.000 de ofițeri militari și polițiști polonezi, luați prizonieri de Armata Roșie, în urma invadării Poloniei, în septembrie 1939, au fost împușcați la ordinul lui Stalin și înmormântați în gropi comune, în primăvara anului 1940. Masacrul de la Katyn a fost o consecință directă a Pactului Ribbentrop-Molotov, care a dus la împărțirea Poloniei între Germania și URSS.
ordinul de executie – Extras din protocolul nr. 13 al sesiunii Biroului Politic „O chestiune in atenția NKVD URSS” (articolul 144). 5 martie 1940. Original.Cadavrele polonezilor uciși la Katyn, exhumate in 1943.
13 martie 1940 | Finlanda, care nu a beneficiat de niciun sprijin militar extern substantial pentru apărarea granițelor sale, semnează un armistițiu și un tratat cu URSS, punând capăt războiului ruso-finlandez, cedând teritoriul rușilor. Atât Germania, cât și Aliații (la acea data USA, Marea Britanie si Franța) realizează pierderile suferite de ruși în lupta cu finlandezii, un factor care va influența ulterior atât decizia lui Hitler de a invada URSS, cât și ezitarea Aliaților în trimiterea de ajutor către URSS.
9 aprilie 1940 | Al Doilea Război Mondial – Germania invadează Danemarca și Norvegia, în pregătirea atacului asupra Franța. Copenhaga cade în douăsprezece ore, în timp ce norvegienii rezistă timp de două luni cu ajutorul britanicilor și francezilor înainte de a ceda germanilor.
10 mai1940 | Winston Churchill devine prim-ministru al Marii Britanii, în urma demisiei premierului Neville Chamberlain.
10 mai1940 | Al Doilea Război Mondial: in drumul spre Franța, Germania invadează Belgia, Olanda și Marele Ducat de Luxemburg.
11 mai 1940 |Guvernul Gheorghe Tătărescu (6) 11 mai 1940 – 4 iulie 1940
25 mai 1940 | președintele SUA, F.D. Roosevelt înființează Biroul pentru gestionarea situațiilor de urgență („Office for Emergency Management”), ilustrând credința sa în inevitabilitatea crescândă a implicării SUA în război.
26 mai 1940 | Al Doilea Război Mondial | Începe Bătălia de la Dunkirk, numele sub care este cunoscută evacuarea forțelor Aliaților (Franța si Marea Britanie) care fuseseră separate de principalele trupe ale defensivei franceze de înaintarea rapidă a trupelor germane.
10 iunie1940 | Într-un discurs la Universitatea din Virginia, președintele SUA, F.D. Roosevelt anunță că poziția americană față de război se schimbă de la „neutralitate” la „non-beligeranță”. De fapt, acest lucru înseamnă că Statele Unite vor sprijini din acest moment deschis Aliații, fără a intra de fapt în război împotriva Axei. În general mesajul este bine primit, dar totuși criticat de unii izolaționiști, care înțeleg că o astfel de măsură va duce în cele din urmă la un război direct împotriva puterilor Axei.
16 iunie1940 | Al Doilea Război Mondial: Franța cere armistițiu – acordul va fi încheiat la 22 iunie cu Germania și, la 24 iunie, cu Italia. Guvernul condus de Paul Reynaud demisionează, Mareșalul Philippe Petain preia conducerea noului guvern francez
28 iunie 1940 | După ultimatumurile URSS din 26 și 27 iunie 1940, România cedează, fără lupta, Basarabia și Bucovina de Nord Uniunii Sovietice – armatele sovietice ocupa vechile teritorii ale Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Hertei (o suprafață de 50.762 km2 cu aproximativ 4 milioane de locuitori, majoritatea etnici români).
București, 1940 -in genunchi pentru Basarabia
28 iunie 1940 | Congresul SUA adoptă Legea privind înregistrarea străinilor, necesitând înregistrarea și amprentarea digitală a tuturor străinilor. Proiectul de lege interzice, de asemenea, persoanelor sau organizațiilor să susțină răsturnarea prin forța a guvernului SUA.
4 iulie 1940 |Guvernul Ion Gigurtu 4 iulie 1940 – 4 septembrie 1940
26 iulie 1940 | Al Doilea Război Mondial: La Salzburg/Austria are loc o întrevedere între Ion Gigurtu (prim-ministru) și Mihail Manoilescu (ministru de externe), pe de o parte, și Adolf Hitler și Joachim von Ribbentrop, de cealaltă parte; Guvernului român i s-a recomandat să răspundă revendicărilor Ungariei horthyste prin propuneri și negocieri directe.
21 august 1940 | moare, in Mexico City, asasinat in propria sa casa, Leon Trotsky. teoretician marxist, fondatorul Armatei Roșii a URSS („armata muncitorilor si a țăranilor„) in timpul revoluției bolșevice din octombrie 1917, pe care a condus-o împreuna cu Lenin. Ziarele de stânga reacționează prompt; New York Times ii dedica, imediat a doua zi după atac, un editorial pe prima pagina, continuând sa ofere, la pagina 14, detalii despre atentat, cat si despre viata sa, articolul fiind însoțit si de fotografia lui Troțki..
„Trotsky Dies of His Wounds; Asks Revolution Go Forward” „Assassin Says He Broke With Victim After Exile Asked Him to Carry Out Acts of Sabotage in Russia”; THE NEW YORK TIMES, August 22, 1940
NEW YORK TIMES, 22 august 1940
„Troțki moare in urma rănilor provocate; El cere ca revoluția să meargă înainte” „Asasinul spune că a întrerupt relațiile cu victima după ce acesta, aflat in exil, i-a cerut să facă acte de sabotaj în Rusia”.
4 septembrie 1940 | Regele Carol al-II-lea îl numește pe Ion Antonescu în funcția de președinte a Consiliului de miniștri (Guvernul Ion Antonescu (1) 4 septembrie 1940 – 14 septembrie 1940)
4 decembrie1940 | Berlin: semnarea „Protocolului asupra colaborării româno–germane la realizarea unui plan de 10 ani pentru refacerea economiei românești„, unul din principalele instrumente pentru pătrunderea capitalurilor germane în industria românească. România devenea un important furnizor de materii prime și cel mai mare furnizor de produse agricole al celui de–al treilea Reich.
Ion Antonescu, investit cu depline puteri | Suspendarea Constitutiei | Prima pagină a ziarului România, editat de regimul Carol al II-lea
5 septembrie 1940 |LEGE nr. 511 pentru investireaPreședintelui de Consiliu cu depline puteri și prerogativele exercitate de M. S. Regele (actul prin care Carol al-II-leatransfera generalului Ion Antonescuputerea totalain stat) si Decretul nr. 3053/1940 pentru investirea Președintelui de Consiliu cu depline puteri și prerogative exercitate de M.S. Regele, semnat de Carol al-II-lea.
6 septembrie 1940|LEGE nr. 512privitor la reglementarea succesiunii la Tronul României a Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia (19 ani)
6 septembrie 1940|Decretul nr. 3072/1940 pentru investirea Președintelui de Consiliu cu depline puteri și prerogative exercitate de M.S. Regele, semnat de regele Mihai, publicat in MO nr. 208, din 8 septembrie 1940.
Bazele Statului Național Legionar au fost puse prin Decretul regal nr.3072/06.09.1940, care stabilea vectorii de putere în stat. Ion Antonescu este numit președintele Consiliului de Miniștri cu depline puteri, în timp ce regele avea numai 6 prerogative regale, iar „toate celelalte puteri se exercită de președintele Consiliului de Miniștri”.
6 septembrie 1940|DECRET nr. 513privitor la reglementarea jurământului primului-preşedinte, procurorului general şi președinților de secție de la Înalta Curte de Casație şi Justiţie
7 septembrie 1940 | Comunicat privind cedarea Cadrilaterului– ACORD din 7 septembrie 1940 privitor la schimbul de populațiune Română și Bulgara. Cedarea Cadrilaterului, sau ”Dobrogea de Aur”, așa cum numeau bulgarii județele Durostor și Caliacra din Dudul Dobrogei, a fost făcută din ordinul lui Adolf Hitler, prin intermediul lui Ion Antonescu.
Decretul prevedea și faptul că Horia Sima este conducătorul Mișcării Legionare, ajungându-se, ca printr-un act statal, să se desemneze ceea ce astăzi numim un lider de partid. Acest act reprezintă fundamentul juridic pentru construcția regimului politic al partidului-stat întrucât art. 2 prevedea explicit că mișcarea Legionară este singurul actor politic al statului.
Monitorul Oficial-Decretul regal nr. 3151/14.09.1940
Între 6 septembrie 1940 – 21 ianuarie 1941, regimul politic în România s-a autointitulat Stat Național Legionar. A fost o guvernare cu Ion Antonescu drept Conducător al statului și al regimului, așa cum o consfințește Decretul regal nr. 3151/14.09.1940.
24 septembrie 1940 |Decretul-Lege nr.3225 pentru înființarea Comisiunii pentru cercetarea și trimiterea în judecată a celor ce au comis crime și delicte cu prilejul reprimării acțiunilor politice.
24 septembrie 1940 |Nicolae Iorga își exprimă revolta față de atrocitățile săvârșite de unguri în Ardealul de nord: ,,Ce s-a petrecut acolo la luarea în stăpânire de armata și administrația ungară, sub ochii ei și fără nicio încercare de a opri, ba chiar cu binevoitorul ei concurs, întrece orice închipuire și se poate pune alături de cele mai groaznice scene din vremea năvălirilor barbare, când, cel puțin setea de a omorî nu era unită cu un sadism care aparține vremurilor noastre. Spânzurări cu capul în jos, răstigniri, baterea cuielor în cap, presărarea cu var nestins a rănilor, acestea au fost, după câte știu până acum – și martiriul se deslușește tot mai mult – semnele civilizației poporului care s-a dezonorat prin asemenea acte. A nu se clinti un fir de păr din capul unui cetățean maghiar al României. E cea mai teribilă pedeapsă ce putem da chinuitorilor și asasinilor”.
26/27 septembrie 1940 |Decretul-lege Nr. 3.263 pentru funcționarea Comisiunilor de ancheta (regimul Antonescu)
27 septembrie 1940 | Decretul-lege nr. 3264/1940 pentru completarea art. 4 din decretul-lege Nr. 3.123 din 13 Septemvrie 1940, publicat în Monitorul Oficial Nr. 214 din 14 Septemvrie 1940
10 octombrie 1940 | primele trupele germane intră în România
27 octombrie 1940 | Reînhumarea, la Predeal, a osemintelor unor legionari uciși în timpul lui Carol al II-lea.
1 noiembrie 1940 | Inspectoratul General al Jandarmeriei informează prin Ordinul de informațiuni nr.71/1940, în legătură cu „preocuparea comuniștilor în elaborarea unui plan pentru introducerea în Mişcarea Legionară a unor agenți comuniști de încredere, conform instrucțiunilor primite de la Centru (Moscova), şi care, printre altele, vor căuta să provoace sub egida legionară tulburări şi manifestațiuni“.
10 noiembrie 1940 | La ora 3:39, in Romania are loc un cutremur catastrofal, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, cu epicentrul in Vrancea. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morți și 4000 de răniți, majoritatea în Moldova. Cutremurul s-a simțit și în București, unde au existat circa 300 de morți, majoritatea victime ale prăbușirii blocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme. Multe alte blocuri din București au fost considerabil deteriorate.
14 noiembrie 1940 |Al Doilea Război Mondial: Bombardament aviatic german de amploare asupra orașului britanic Coventry, soldat cu pagube uriașe, morți si răniţi.
20 noiembrie1940|Al Doilea Război Mondial: România, Ungaria și Slovacia se alătură Axei.
20 noiembrie 1940 | A fost înființat Grupul Etnic German din România (Deutsche Volksgruppe in Rumänien), sub presiunea Germaniei naziste, prin Decretul nr. 830 din 20 noiembrie 1940 (Legea 830/21 noiembrie 1940).
26/27 noiembrie 1940 | “Masacrul de la Jilava“. În închisoarea Jilava un comando de legionari, sub comanda Prefectului de poliţie al Bucureștiului, legionarul Ștefan Zăvoianu, împușca 64 de foști demnitari ai regimului carlist şi participanți la represiunile antilegionare, printre cei asasinați figurând Gh. Argeşeanu, fost prim-ministru, generalul Gabriel Marinescu, fost ministru de Interne, Victor Iamandi, fost ministru de Justiție.
Reconstituirea asasinatelor de la Jilava – legionarul Marcu Octavian arată cum i-a executat pe prizonieri – legenda identică cu originalul – foto: ro.wikipedia.org
27 noiembrie 1940 | A murit Mihail Moruzov (Михаил Николаевич Морузов, n. 8 noiembrie 1887, satul Zebil/comuna Sarichioi, județul Tulcea -. 26/27 noiembrie 1940, Jilava), șeful Serviciului Secret al Armatei, asasinat de legionari la închisoarea Jilava.
28 noiembrie 1940 | Este semnat decretul-lege pentru reprimarea unor infracțiuni împotriva ordinii publice şi intereselor statului român. Decretul a fost emis în urma omorurilor în serie a unor demnitari români, ale caror autori erau bănuiți a fi legionarii.
6 ianuarie1941 | În discursul său privind starea Uniunii, președintele ales al SUA, F. D. Roosevelt subliniază necesitatea sprijinului Congresului pentru programul său de a ajuta Aliații, in lupta lor cu puterile Axei, să apere „cele patru libertăți esențiale” (libertatea de expresie și de exprimare, libertatea religioasa (libertatea fiecărei persoane de a se închina lui Dumnezeu, în felul său), libertatea de a trăi la adăpost de nevoi, și libertatea de a trai fără frică si oprimare). În alocuțiunea sa, Franklin D. Roosevelt avertizează Congresul în legătură cu pericolul politicii izolaționiste şi insistă asupra necesității de a lua parte la conflict. „Cele patru libertăți” vor servi drept motto odată ce Statele Unite vor intra în război. La 8 decembrie 1941, Roosevelt va anunța intrarea în război a ţării sale, după ce, în ajun, japonezii atacaseră Pearl Harbor.
20 ianuarie1941 | SUA: ceremonie de inaugurare – democratul F. D. Roosevelt depune jurământul, ca președinte al Statelor Unite
20 ianuarie1941 | Romania: are loc militarizarea instituțiilor, întreprinderilor de stat și particulare, fiind puse sub controlul Marelui Stat Major sau al organelor armatei.
27 ianuarie 1941 | Ion Antonescu instalează propriul guvern, format mai ales din militari. (Guvernul Ion Antonescu (3) 27 ianuarie 1941 – 23 august 1944)
11 martie1941 | F. D. Roosevelt, semnează Legea „împrumut-închiriere” (Lend-Lease Act), care il împuternicea președintele SUA să acorde direct împrumuturi in arme și alte materiale de război oricărei țări considerate vitale pentru interesele Statelor Unite. Este practic o extindere a politicii formale și informale a SUA, pentru a ajuta Marea Britanie și Aliații fără a declara oficial război Axei. Creditul inițial va fi de 7 miliarde USD; până la sfârșitul programului, în septembrie 1946, Statele Unite au acordat in total un ajutor in valoare de 50,6 miliarde USD.
26 mai 1941 | Al Doilea Război Mondial: Distrugătorul polonez Piorun schimbă focuri cu cuirasatul german Bismarck și își semnalizează poziția către flota britanică, care va reuși să distrugă cu succes mândria flotei germane.
16 iunie 1941 | Al Doilea Război Mondial: SUA: președintele F.D. Roosevelt dispune închiderea tuturor consulatelor germane în Statele Unite; Germania și Italia răspund închizând toate consulatele SUA din țările lor.
22 iunie1941 | Al Doilea Război Mondial: URSS începe execuții în masă la închisoarea Brygidki, Lwów (Polonia). Operațiunea încetează la 28 iunie. Din 13.000 de prizonieri, majoritatea polonezi (3.000 ffind ucraineni), doar 600 au fost cruțați.
22 iunie 1941 | Invazia Uniunii Sovietice de Germania nazista (care încalcă Pactul Hitler-Stalin), în cadrul Operațiunii Barbarossa (Unternehmen Barbarossa). După declanșarea invaziei, Cominternul și-a schimbat radical poziția, sprijinind activ Aliații. Un document din 11 iulie 1941, care făcea o evaluare strategică pentru Departamentul de Război al SUA, aprecia: Cominternul, prin regimul sovietic, luptă pentru revoluția mondială în interesul Comunismului.
22 iunie1941 | Al Doilea Război Mondial: În noaptea de 21 – 22 iunie, ora 24.00, Armata Română a declanșat operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub ocupația sovietică
22 iunie1941 | Al Doilea Război Mondial: Declarația lui Winston Churchill cu privire la sprijinirea URSS de către Marea Britanie în lupta împotriva Germaniei. Două zile mai târziu, președintele SUA, F.D. Roosevelt promite ajutor Uniunii Sovietice.
25 iunie1941 | președintele SUA, F.D. Roosevelt înființează Comitetul pentru Practicile Corecte de Ocupare a Forței de Muncă (FEPC – Fair Employment Practices Committee) prin ordin executiv, prevenind discriminarea datorată rasei, crezului sau culorii în practicile de angajare și tratament ale industriei de apărare în continuă creștere.
28 iunie1941 | Președintele SUA, F.D. Roosevelt înființează, prin ordin executiv, Biroul de Cercetare Și Dezvoltare Științifică (OSRD – Office of Scientific Research and Development), cu Vannevar Bush ca președinte al acestuia. OSRD va coordona dezvoltarea tehnologiei legate de apărare, inclusiv radar, sonar și etapele timpurii ale cercetării atomice.
28 iunie1941 | Al Doilea Război Mondial Sovieticii opresc execuțiile în masă de la închisoarea Brygidki, Lwów (Polonia), demarate la 22 iunie. Din 13.000 de prizonieri, majoritatea polonezi, doar 600 au fost cruțați.
26 iulie 1941 | Al Doilea Război Mondial: romanii cuceresc Cetatea Albă. Se încheie campania militară purtată de Armata Română, alături de cea germană, pentru eliberarea nordului Bucovinei și Basarabiei.
26 iulie 1941 | Al Doilea Război Mondial: Președintele Statelor Unite, F.D. Roosevelt, naționalizează forțele armate din Filipine, dependentă de SUA la acea vreme, și îl numește pe generalul Douglas MacArthur comandant șef al tuturor forțelor americane din Extremul Orient. Acțiunea are loc la o zi după ce Roosevelt îngheța toate activele japoneze din Statele Unite și oprea orice schimb comercial, întrucât relațiile dintre cele două țări continuau să se deterioreze.
14 august 1941 | Al Doilea Război Mondial: După trei zile de întâlniri secrete pe navele de război americane și britanice de pe coasta Newfoundland, F.D. Roosevelt, președintele SUA, și premierul britanic W. Churchill emit Carta Atlanticului (Atlantic Charter). Documentul stabilește opt obiective pentru întreaga lume; până la 24 septembrie, alte cincisprezece țări, inclusiv URSS, vor adera la aceste maxime. Carta Atlanticului va servi drept schiță pentru Națiunile Unite.
11 septembrie 1941 | Al Doilea Război Mondial: Ca răspuns la numărul tot mai mare de atacuri asupra navelor americane, președintele F.D. Roosevelt ordonă avioanelor marinei americane să tragă la vedere orice nava a Axei care operează în apele defensive americane.
16 septembrie 1941 | Al Doilea Război Mondial: Marea Britanie și URSS îl somează pe Reza Shah Pahlavi să demisioneze și să se exileze, ca parte a invaziei anglo-sovietice din Iran, pentru a putea crea un coridor de aprovizionare militară pentru trupele sovietice (coridorul persan).
27 octombrie 1941 | SUA – La zece zile după ce un submarin german torpila distrugătorul american Kearney, președintele SUA, F.D. Roosevelt, anunță națiunea că „America a fost atacată, a început tragerea”- America has been attacked, the shooting has started. Cu toate acestea, el nu declara război Germaniei, deoarece mulți americani sunt încă reticenți să intre în război deschis, chiar și după ce un alt submarin va scufunda distrugătorul american Reuben James, trei zile mai târziu.
15 noiembrie 1941 | Al Doilea Război Mondial: Șeful nazist german SS Heinrich Himmler ordona arestarea homosexualilor si deportarea acestora in lagăre.
24 noiembrie 1941 | S-a născut, la Ocna Sibiului, Emil Hossu, actor român de teatru şi film. Filmografie : „Secretul lui Bachus”, „Cel mai iubit dintre pământeni”(d.25 ianuarie 2012). Pe 23 august 1945 este deportat cu întreaga familie într-un lagăr în Germania, unde a rămas timp de un an și trei luni. La întoarcerea în România, casa, o fabrică de ață și mașina le fuseseră confiscate. În 1948, ca fost diplomat în perioada lui Ion Antonescu, tatăl lui Emil Hossu este trimis la muncă forțată la Canalul Dunare-Marea Neagra, de unde revine după 6 luni. La numai 17 ani, Emil Hossu și-a pierdut tatăl, bolnav de cancer. Pentru că nu avea „origine sănătoasă”, Emil Hossu a reușit să intre la facultatea de teatru si film după a treia încercare. Membru în Asociația Foștilor Deținuți Politici. Căsătorit cu actrița Catrinel Dumitrescu
8 decembrie1941 | S-a înființat lagărul de exterminare Chełmno, în Polonia ocupată de naziști.
8 decembrie1941 |Wiktor Alter și Henryk Erlich, politicieni polonezi socialiști de origine semita, sunt arestați și acuzați de spionaj de către URSS. În ciuda protestelor Aliaților, vor fi ulterior executați.
11 decembrie 1941 | deși conform Pactului Tripartit nu era obligat, Hitler declară război SUA.
12 decembrie 1941| Al Doilea Război Mondial: La insistențele guvernelor german și italian, România declară război SUA. Între cele două țări nu au loc, intr-o prima faza, operații militare directe, momentul marcând ruperea relațiilor diplomatice.
20 ianuarie1942 | Al Doilea Război Mondial: SS-Obergruppenführer Reinhard Heydrich și alți oficiali din Germania Nazistă au ținut Conferința de la Wannsee pentru implementarea „Soluției finale a problemei evreiești”.
3 iunie 1942| Al Doilea Război Mondial: Declarația de război împotriva României este adoptată în unanimitate de Camera Reprezentanților a SUA
”Rezoluție comună
Declarând că o stare de război există între guvernul României pe de o parte iar pe de altă parte Guvernul și poporul american și luând măsurile în această direcție.
Luând în considerare că guvernul României a declarat război Guvernului și poporului american, în consecință Senatul și Camera Reprezentanților declară război. Președintele este autorizat să utilizeze toate forțele militare și navale ale Statelor Unite și resursele guvernului pentru a duce la bun sfârșit războiul contra guvernului României. Toate resursele țării sunt puse la dispoziție de Congresul Statelor Unite”.
Aprobată de Camera reprezentanților, 3 iunie 1942.; pe 4 iunie Senatul SUA aprobă, la rândul sau, documentul
Primele acțiuni efective de luptă armată dintre România și Puterile Aliate, cu care țara nu avea frontiere directe, s-au consumat in noaptea de 11 spre 12 iunie 1942, când 13 bombardiere americane Liberator, decolând din Egipt, au bombardat Ploieștiul, însă ținta a fost ratata cu câteva zeci de kilometri. La 1 august 1943, atacul împotriva zonei petrolifere de pe Valea Prahovei se repeta, cu 177 aparate decolate de la Benghazi, Libia. Bombardamentele asupra României au fost reluate la 4 aprilie 1944, asupra Bucureștiului.
august 1942 | Al Doilea Război Mondial: are loc prima întâlnire istorică a lui Churchill cu Stalin la Moscova în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Churchill, care fusese ferm anti-bolșevism, i-a acceptat cu ușurință pe ruși ca aliați după ce Hitler a invadat Uniunea Sovietică în iunie 1941. A zburat la Moscova pentru a-i informa pe rușii că nu ar putea exista nicio invazie aliată a Europei în 1942.
14 ianuarie1943 | Al Doilea Război Mondial: La Conferința de la Casablanca din Maroc, președintele SUA, F.D. Roosevelt, premierul britanic Churchill și alți reprezentanți ai Aliaților stabilesc că: vor cere ca puterile Axei să se predea necondiționat; vor invada Europa inițial prin Sicilia și Italia; vor lansa o ofensivă de bombardiere combinată asupra Germaniei; vor intensifica ajutorul pentru Rusia; și vor urmări bătălia de la Atlantic cu mai multă vigoare.
27 ianuarie1943 | Al Doilea Război Mondial: Primul atac american aerian asupra Germaniei – SUA bombardează, în timpul zilei, Wilhelmshaven.
"Cel mai bun mod de a muri"
În mai 1943, Churchill s-a îmbarcat pe S.S. Queen Mary pentru o călătorie în Statele Unite și o altă întâlnire cu Roosevelt. Pe mare, Churchill i-a spus lui Averell Harriman despre submarinele raportate de-a lungul cursului lor. El a explicat că aranjase ca o mitralieră să fie montată pe barca sa de salvare: „Nu voi fi capturat. Cel mai bun mod de a muri este în entuziasmul luptei cu inamicul ... Trebuie să vii cu mine în barcă și să vezi distracția. ” (“I won't be captured. The finest way to die is in the excitement of fighting the enemy… You must come with me in the boat and see the fun.”)
8 aprilie1943 | Germania: Elise și Otto Hermann Hampel, luptători de rezistență împotriva regimului nazist german, sunt executați la Berlin.
12 mai – 25 mai 1943 | Al Doilea Război Mondial „Munca cea mai grea urmează”(“Heavier Work Lies Ahead”).
În mai 1943, Churchill se afla la Washington pentru Conferința TRIDENT, în timpul căreia americanii și britanicii au fost de acord să lanseze atacul trans-Canal într-un an. De asemenea, a ținut un al doilea discurs în Congres. Churchill le-a reamintit că „principala povară a războiului pe uscat” era încă suportată de armata sovietică pe frontul de est. El a adăugat că triumful final, în ciuda victoriei recente din Tunisia, va veni numai după bătălii la fel de dificile și costisitoare ca cele care au urmat bătălia pivotă de la Gettysburg în războiul civil american.
15 mai 1943 | Al Doilea Război Mondial Stalin desființează oficial Cominternul, pentru evitarea antagonismelor cu Puterile Aliate.
NKVD-ul din Moscova a trimis un mesaj către toate agenturile sale pe 12 septembrie 1943, cu instrucțiuni detaliate despre folosirea surselor de informații din interiorul partidelor comuniste după desființarea Cominternului. Mesajul a fost dovada clara a legăturii dintre NKDV, pe de-o parte, și Comintern și partidele comuniste, pe de alta.
15 noiembrie 1943 | Al Doilea Război Mondial: Se constituie pe teritoriul U.R.S.S., din dispoziția guvernului sovietic/Stalin, divizia “Tudor Vladimirescu“, alcătuită din prizonieri români, soldați si ofițeri, pe baza de voluntariat, cu scopul luptei împotriva Germaniei naziste si a aliaților acesteia, respectiv si împotriva României. Concret, membrii Diviziei erau trădători de țară.
La 30 decembrie1947, militarii Diviziei „Tudor Vladimirescu” au participat, alături de voluntari comuniști, la lovitura de stat care a răsturnat ilegal ordinea constituțională în România, înlocuind Garda Regală de la Palatul Elisabeta, care fusese arestată.
28 noiembrie 1943 | Al Doilea Război Mondial: Conferința de la Teheran si prima întâlnire a “Celor Trei Mari„: premierul britanic Winston Churchill, președintele american Franklin Delano Roosevelt, si dictatorul comunist sovietic Iosif Vissarionovici Stalin, in cadrul căreia s-a discutat strategia pentru continuarea luptelor in cel de-Al Doilea Război Mondial.
Conferința de la Teheran (28 noiembrie – 1 decembrie 1943) – Stalin, Roosevelt şi Churchill în faţa ambasadei sovietice din Teheran.
24 decembrie 1943 | In discursul său susținut la radio cu ocazia sfârșitului de an, președintele SUA, F.D. Roosevelt, anunță ca generalul Eisenhower va fi comandantul suprem al forțelor armate americane pentru Europa.
8 ianuarie 1944 | Al Doilea Război Mondial: Procesul de la Verona, în care au fost judecați 18 membri ai Marelui Consiliu Fascist Italian (o parte dintre aceștia fiind executați la 12 ianuarie)
23 august 1944 | Al Doilea Război Mondial: LOVITURA DE STAT – din ordinul Regelui Mihai I, Mareșalul Ion Antonescu este destituit din funcția de Conducător al Statului și arestat. România încetează alianța cu Puterile Axei, precum și acțiunile militare împotriva unităților sovietice. Se constituie Guvernul Constantin Sănătescu (1) (23 august 1944 – 4 noiembrie 1944). – guvern de coaliție al Blocului Național Democratic (B.N.D.) format din reprezentanți ai P.N.Ţ. — Maniu, P.N.L. — Brătianu, P.S.D. — Titel Petrescu, P.C.R. — Lucrețiu Pătrăşcanu.
În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu Poporul Meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea Ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu Puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite.Un nou guvern de Uniune Naţională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voinţa hotărâtă a ţării de a încheia pacea cu Naţiunile Unite. România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite. Primiţi pe soldaţii acestor armate cu încredere. Naţiunile ne-au garantat independenţa Ţării şi neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost răpită.
31 august1944 | Decret-regal de revenire la Constituția din 1923, marcând repunerea în funcțiune a mecanismelor democratice ale regimului parlamentar, pluri-partidist din perioada interbelică.
31 august 1944 | Al Doilea Război Mondial: Armata Roșie „eliberatoare” intră în Bucureștiul deja eliberat prin insurecție.
Nicolae Ceusescu, la intampinarea Armatei „sovietice eliberatoare”, august, 1944
6 septembrie1944 | Al Doilea Război Mondial: constituirea Frontului Patriotic Antihitlerist (F.P.A.) prin coalizarea P.C.R., P.S.D. Uniunea Patrioților, Partidul Socialist-Țărănesc și Frontul Plugarilor, marchează începutul destrămării B.N.D.
Armistițiul stabilea noul statut internațional al țării noastre: ieșirea din războiul antisovietic și angajarea în lupta împotriva Germaniei hitleriste, plata unor însemnate despăgubiri de război, anularea dictatului de la Viena și stabilirea graniței româno-sovietice din 28 iunie 1940. Astfel, România devenea o țară ocupată de Uniunea Sovietică, iar SUA și Marea Britanie girau această realitate.
Premierul britanic Winston Churchill în vizită la Moscova, 1944. De la stânga la dreapta, Anthony Eden (1897 – 1977), Winston Churchill (1874 – 1965), I. V. Stalin (1879 – 1953) și V. Molotov (1890 – 1986). Credit: Laski Diffusion
”Conștiința mea e fată bună. Pot să cad la înțelegere cu ea”, a declarat Winston Churchill. Trebuia să mai cadă de acord și cu americanii, care nu vedeau foarte bine această împărțire a sferelor de influență. Președintele Roosvelt nu i-a oferit lui Churchill autorizația să vorbească în numele său când a plecat la Moscova.
În urma acestui acord de procentaj, în 1947, pe 30 decembrie, Regele Mihai I a fost obligat să abdice, iar în România a fost instaurat, oficial regimul comunist, condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej.
12 octombrie1944 | Al Doilea Război Mondial: constituirea Frontului Naţional Democrat (F.N.D.) în care se alătură F.P.A.: Sindicatele Unite, Apărarea Patriotică, U.T.C., Madosz (maghiari) ş.a. (organizaţii legale sau semilegale conduse de P.C.R., în interbelic).
26 octombrie 1944 | Al Doilea Război Mondial: una dintre cele mai mari bătălii navale din istorie se încheie cu victoria Aliaților. Marina Imperială Japoneză este învinsa în bătălia din Golful Leyte, arhipelagul Filipinelor.
29 octombrie 1944 | Al Doilea Război Mondial: Începe “Operațiunea Budapesta”, la care participă Fronturile 2 şi 3 ucrainene ale armatei sovietice şi trupele române. Asediul Budapestei, a fost una dintre cele mai sângeroase bătălii la care a participat armata română în Campania din Vest. Corpul VII al Armatei 1 române, condus de generalul Nicolae Şova a participat în luptele din Budapesta, cu 3 divizii (Divizia 19 infanterie, Divizia 9 cavalerie, Divizia a 2 a infanterie). Tributul în sânge plătit de trupele române în bătălia de la Budapesta a fost de 10708 de soldați (morți, răniţi, dispăruți), reprezentând aproape 26% din efectivele sale.
4 noiembrie 1944 | Guvernul Constantin Sănătescu (2) 4 noiembrie 1944 – 6 decembrie 1944
6 decembrie 1944 | Constantin Sănătescu demisionează (2 dec.) din funcția de premier, fiind înlocuit de generalul Nicolae Rădescu. Guvernul Nicolae Rădescu 6 decembrie 1944 – 28 februarie 1945 – în formulă de coaliție B.N.D., dar cu întărirea pozițiilor F.N.D.
Scânteia anunța că, până la apariția unui decret-lege care să precizeze culpa de "criminal de război " ,vor fi arestați membrii guvernelor din perioada dictaturii mareșalului Antonescu. Lucrețiu Pătrăşcanu (Justiție) a fost însărcinat cu redactarea decretului-lege
28 ianuarie1945 | publicarea Programului de guvernare al F.N.D., cu puternică tentă de atac la adresa guvernului Rădescu și a partidelor democratice (considerate „reacționare”). Începutul marilor manifestații (organizate în București și județele ţării) sub deviza F.N.D., cu continuarea înlocuirii administrațiilor locale.
4-11 februarie 1945| Se desfășoară Conferința de la Yalta – consacrată reorganizării postbelice a Europei, in fapt, împărțirii sferelor de influenţă -, în cadrul căreia este adoptată „Declarația asupra Europei eliberate”. Declarația oficială prevedea dreptul popoarelor de a-și alege forma de guvernământ, prin organizarea de alegeri libere.
23-24 februarie 1945 | uriașă demonstrație antiguvernamentală, organizata sub deviza F.N.D. (PCR), cu sprijinul forțelor de ocupație sovietică. NKVD DEZLĂNŢUIE HAOSUL – agenții sovietici trag în civili. Are loc ofensiva comunistă împotriva ultimului premier democrat al României – Generalul Rădescu (acesta a scăpat în ultimul moment, cu sprijinul serviciilor americane).
27 februarie 1945|Andrei Vîşinski, aflat în vizită la București, face presiuni asupra regelui Mihai I, pentru demiterea lui Nicolae Rădescu şi impunerea unui guvern FND (pro-comunist, condus de Petru Groza)
1 martie 1945 | La 1 martie 1945, Franklin D. Roosevelt, președintele SUA, ține un discurs in Congresul SUA, la Washington, în care detaliază rezultatul discuțiilor purtate la Conferința de la Yalta, cu Winston Churchill, prim-ministrul britanic și Iosif Stalin, mareșalul Uniunii Sovietice
3 martie1945 | Se stinge din viaţă, în urma unui atac aerian, generalul de armată Gheorghe Avramescu. Moartea sa este controversată, existând varianta execuției sale de către NKVD.
6 martie1945 |instaurarea primului guvern pro-comunist condus de dr. Petru Groza (guvernul Petru Groza (1) 6 martie 1945 – 30 noiembrie 1946)
8 martie 1945 |La două zile după depunerea jurământului de către consiliul de miniștri condus de Petru Groza (guvern pro-comunist impus de URSS regelui Mihai I), premierul britanic Winston Churchill i-a trimis președintelui american F.D. Roosevelt o telegramă marcata „Personal and Top Secret” („personal și strict secret„). Printre altele, Churchill a precizat că se teme, în mod special, de faptul că noul guvern (Petru Groza) va lansa o campanie de eliminare a opoziției in România.”Prin urmare, aș sugera să i se ceară lui Stalin ca noul Guvern să nu înceapă imediat o epurare a tuturor elementelor politice care sunt în opoziție cu opiniile lor.” („I would suggest therefore that Stalin should be asked to see to it that the new Government does not immediately start a purge of all political elements which are in opposition to their views„) Churchill a insistat însă, cu precădere, asupra Poloniei, propunând sa se încerce, in acest caz, „o testare” a poziției URSS, argumentând că Vyacheslav Molotov [secretarul de externe al Uniunii Sovietice] interpretează greșit termenii Acordul de la Yaltareferitor la Polonia.
8 martie 1945 |Teohari Georgescu, instalat la Interne Cu acest prilej, declară :”Voi face tot posibilul sa căpătam încrederea Uniunii Sovieticepentru a putea redresa aparatul polițienesc si astfel sa asiguram liniștea si viata cetățenilor„
11 martie 1945 | Luând in calcul trocul făcut de premierul britanic cu Stalin referitor la Romania (acordul procentual Stalin-Churchill din 9 octombrie 1944), președintele SUA, F. D. Roosevelt răspundea la telegrama lui Churchill din 8 martie: „este evident ca rușii au instalat un guvern după bunul lor plac, în afară de motivele pe care le-ai menționat în mesajul tău, România nu este un loc bun pentru un caz de testare”
27 martie 1945 | premierul britanic Winston Churchill ii trimitea președintelui american F.D. Roosevelt o noua telegramă, „personală și strict secretă” (prima fiind expediata pe 8 martie 1945), solicitând asistență, pentru a-l convinge pe Stalin să-și schimbe tactica vizavi de Polonia, si sa respecte, pentru Polonia, înțelegerile de la Yalta.
11 aprilie 1945 |Lagărul de la Caracal – cu o capacitate de cca 1200-1500 locuri, lagarul avea, la acea dată, cca 256 de internați. Se dădeau asigurări că „pe măsură ce se vor face amenajările necesare, vor fi îndrumați aici și alți dușmani ai patriei noastre„. (Scânteia, 11.04.1945)
12 aprilie1945 | Romania: Participanții la Mișcarea Tineretului Progresist decid crearea unei organizații unitare – Tineretul Progresist din România. Congresul formațiunii are loc in perioada 22 octombrie – 24 octombrie 1945.
12 aprilie 1945 | SUA: moare Franklin Delano Roosevelt (n. 30 ianuarie1882, NY). In aceeași zi, Truman devine președintele SUA.
Confruntat cu Marea Depresiune și al Doilea Război Mondial, Franklin D. Roosevelt (supranumit si „FDR”), a ghidat America prin cea mai mare criză internă (cu excepția Războiului Civil) și cea mai mare criză externă. Președinția sa – care a durat doisprezece ani – a fost de neegalat, nu doar ca durata, ci și prin realizări. FDR a preluat funcția când țara sa era cufundată într-o depresie economică critică, iar viitorul se profila incert si sumbru. Roosevelt a dovedit încredere, optimism și pricepere politică – toate reunite în programele experimentale economice și sociale „New Deal” pe care le-a lansat si promovat – marcând astfel începutul unei redresări naționale.
26 aprilie 1945 |Mareșalul Philippe Pétain n. 24 aprilie1856, Cauchy-à-la-Tour, Franța – d. 23 iulie1951 (95 de ani)), liderul regimului collaborationist francez Vichy în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost arestat pentru trădare. Din cauza vârstei sale înaintate, condamnarea la moarte a fost comutată in închisoare pe viață; a murit în detenție, în 1951, la vârsta de 95 de ani.
26 aprilie 1945 | Al Doilea Război Mondial: Bătălia de la Bautzen – ultima ofensivă germană de succes și ultima victorie remarcabilă a Wehrmachtului
28 aprilie 1945 |Benito Amilcare Andrea Mussolini (n. 29 iulie1883, Predappio, Italia), supranumit si „Il Duce”, moare executat de un comando de partizani italieni comuniști. Capturat la Dongo, a fost împușcat fără judecată, „pentru crime împotriva poporului italian”. Aceeași soarta a împărtășit-o si însoțitoarea sa, Clara Petacci, cu care Mussolini încercase să fugă în Elveția. Cadavrele celor doi au fost transportate la Milano și atârnate cu capul în jos, alături de cele ale altor demnitari fasciști, în fața benzinăriei Esso din Piazzale Loreto, si a unei asistente formate din mii de italieni și numeroși militari ai armatei americane
30 aprilie1945 | Adolf Hitler s-a sinucis la Berlin, in Führerbunker („buncărul Führer-ului”, situat în incinta cancelariei Reich-ului, la cca 12 m. in subteran), împreună cu soția sa, Eva Braun, cu care se căsătorise cu o zi înainte. Cadavrele celor doi au fost transportate în craterul unei bombe, unde un colaborator apropriat lui Hitler, Otto Gunsche, le-a stropit cu benzină și le-a dat foc. In aceeași zi, la Berlin, Armata Roșie arbora drapelului sovietic pe clădirea Reichstag-ului.
2 mai 1945 |Decret-Lege nr. 364 din 2 mai 1945, in baza căruia va avea loc prima etapa a operațiunii „purificarea” României. Publicațiile intrate in vizorul cenzurii comuniste vor fi retrase din circulație, arse sau distruse pana la data de 1 august 1945, pe baza listelor cuprinse in broșura emisa de Ministerul Propagandei, aferenta aparițiilor din intervalul 1 Ianuarie 1917 – 23 august 1944.
7 mai 1945 | Franța: Al Doilea Război Mondial – Germania capitulează necondiționat la Reims (oraș ce găzduia sediul Statului Major Suprem al Forțelor Expediționare Aliate din Europa),în fața generalului american Eisenhower.Aceasta este data reală a încheierii celui de-al Doilea Război Mondial – susțin unii experți, deoarece pe 7 mai 1945, la ora 02:41, generalul Alfred Josef Ferdinand Jodl– comandamentul Suprem al Armatei Germane -, a semnat, actul de capitulare a armatei germane. Acest document includea fraza: „Toate forțele sub controlul german să înceteze operațiunile active la orele 23:01 Ora Europei Centrale (OEC) pe 8 mai 1945„
L’Union de Reims, 8 mai 1945
Organe du Comité départemental de libération nationale
8 mai 1945 |Documentul care legifera capitularea forțelor germane și care a pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial, semnat la Reims, în prezența generalului american și viitor președinte – Eisenhower,pe 7 mai 1945, a fost redactat din nou, in mod similar, la decizia lui Stalin, si semnat pe 8 mai 1945, la Berlin (în Berlinul de est, ocupat de Armata Roșie), de către mareșalul ArthurTedder (ca reprezentant al generalului Eisenhower), generalul Lattre de Tassigny și mareșalul Jukov (Gheorghi Konstantinovici Jucov, URSS) pentru aliați. Din partea germana, a semnat feldmareșalul Wilhelm Keitel și comandanții șefi ai Aviației militare. La ceremonia semnării capitulării Germaniei au mai luat parte delegații din partea Marii Britanii, Franței și Uniunii Sovietice.
Gheorghi Konstantinovici Jukov semnând actul de capitulare al Germaniei, 8/9 mai, Berlin.Mareșalul Wilhelm Keitel semnează predarea necondiționată a armatei germane, la sediul sovietic din Berlin, 8/9 mai 1945.
8 mai 1945 | Semnarea Acordului între România și Uniunea Sovietică privind înființarea Sovrom-urilor (la Moscova).
Pe 8 mai1945, guvernul României încheie un acord economic cu Uniunea Sovietică, la Moscova. Acest acord poate fi încadrat într-o arie de acte inițiate de Kremlin şi cu Bulgaria, Polonia sau Cehoslovacia. Acordul a fost însoțit de un protocol, în care se preciza că Uniunea Sovietică va trimite, în România, 2000 de tractoare și se prevedea înființarea de societăţi mixte în industrie, celebrele Sovromuri (Onişoru 1998, 47). Pentru România, acordul din 8 mai 1945 a creat baza legală pentru apariția Sovrompetrol, Sovromtransport, Sovromlemn şi a Băncii Sovieto-Române. Pe lângă prevederile Convenției de Armistițiu, România trebuia să suporte o nouă metodă de spoliere a economiei naționale
9 mai 1945 |In seara zilei de 8 mai 1945, conform actului de capitulare de la Reims, la ora 23:01, ora Berlinului, luptele încetau definitiv. La Moscova era ora 1:01, respectiv deja 9 mai. Din acest motiv, din ordinul lui Stalin, Uniunea Sovietică a ales sa sărbătoreasca finalul celui de-al Doilea Război Mondial cu un decalaj de o zi.
Memoria colectivă europeană a păstrat data de 8 mai pentru a comemora Ziua Victorieiin Europa (V-E Day), deoarece știrea capitularii Germanieia fost anunțată în toate capitalele occidentale în acea zi, la ora 15:00. La mai mult de douăzeci și patru de ore după ce Jodl a semnat capitularea necondiționată la Reims, in prezenta lui Eisenhower. In Rusia, data de 9 mai este sărbătorită în fiecare an ca "Zi a Victoriei" din ordinul lui Stalin, care a dorit ca ora oficială de capitulare să fie stabilită după fusul orar sovietic.
6 iulie 1945 | Ceremonia decorării M.S. Regelui Mihai cu cel mai înalt ordin sovietic, ordinul Victoria. Distincția i-a fost înmânată M.S. Regelui Mihai de către mareșalul URSS F.I. Tolbuhin.
26 iulie 1945 | Partidul Laburist câștigă alegerile generale din Marea Britanie. Winston Churchill pierde poziția de premier.
27 iulie – 14 august 1945 | Conferința de la Potsdam. SUA şi Marea Britanie nu recunosc guvernul Groza.
General view of the conference table at the Potsdam Conference. Josef Stalin can be seen at the center of the table in the white uniform. Others from his left are: unidentified Soviet military official; Andre Gromyko; Admiral William Leahy; Secretary of State James Byrnes; President Harry S. Truman; Charles Bohlen; Joseph E. Davies; Sir Alexander Cadogan; Clement R. Attlee; Major Birse of Britain; unidentified Soviet official; Andre I. Vishinsky, Soviet Vice Commissar for Foreign Affairs; Soviet Foreign Minister Vyashaslav Molotov. The Soviet official between Vishinsky and Molotov is A. B. Podtserob. Directly behind Molotov is Mr. Tsarapkin, Mr. Novikov, Mr. Arutyunyan and unidentified Soviet official. On the far right, holding papers in his lap, is Averell Harriman. | Frank Gatteri, United States Army – Harry S. Truman Library & Museum
21 august 1945 | Regele Mihai I declanșează „greva regală” (perioada 21 august 1945-7 ianuarie 1946, in care regele Mihai I a refuzat se contrasemneze actele emise de guvernul Groza)
membrii PCR conduc pe ultimul drum ‘victimele lui Maniu”, 8 noiembrie 1945
15 noiembrie 1945 | Canada, SUA şi Marea Britanie adopta „Declarația de la Washington” cu privire la folosirea în scopuri pașnice a energiei atomice.
20 noiembrie1945|Procesele de la Nürnberg: La Palatul de Justiție de la Nürnberg, încep procesele împotriva a 24 de foști lideri germani, acuzați de crime de război.
8 decembrie1945 | la sugestia Secretarului de stat american Byrnes, Mark Ethridge, editor la „Luisvill Courier–Journal” și profesorul C.E. Block, întocmesc un raport referitor la situația politică din România și Bulgaria. Rapoartele, nepublicate în SUA, confirmă că la București, guvernul era dominat de comuniști, contrar mențiunilor înțelegerii de la Ialta.
7 ianuarie 1946 | se schimba componenta guvernului Groza, care adaugă doi miniștri secretari de stat, unul PNT și unul PNL. In consecința, SUA şi Mare Britanie recunosc guvernul Groza. Se încheie „greva regală”.
8 ianuarie 1946 | sfârșitul „grevei regale”. Regele Mihai reia colaborarea cu guvernul Groza
3.12.1946 Regele Mihai I (stg.) (1927-1930; 1940-1947) si dr. Petru Groza (dr.), președintele Consiliului de Miniștri, la deschiderea lucrărilor Parlamentului.
4-8 martie 1946 | Are loc congresul de înființare a Federaţiei Femeilor Democrate din România.
British Prime Minister Winston Churchill delivers a speech at Westminster College that addressed the Communist threat, and in which he uttered the now-famous phrase ‘Iron Curtain,’ Fulton, Missouri, March 5, 1946. (Photo by George Skadding/The LIFE Picture Collection/Getty Images)
După ce America luptase să elibereze Europa, Churchill se vedea acum nevoit să le explice americanilor de nu au eliberat-o, de fapt. Tot acest efort uriaș de război, finalizat si perfectat , in realitate, in culisele negocierilor celor „3 Mari”, s-a purtat sub o simplă si unică deviză, :”Save the West – The Hell with the East„. Dar, desigur, acest lucru nu putea fi comunicat public, si nici asumat. Churchill a găsit, prin urmare, o singură explicație pe care o putea oferi, si un singur vinovat, pentru a a justifica lumii o Europă de est încătușată, cu bună-stiintă si cinism, de trei Aliați, in granițele unui regim de teroare, cu nimic mai prejos decât cel nazist: Stalin.
Discursul lui Wilson Churchill, Westminster College, Fulton, Missouri, SUA | marți, 5 martie 1946
În călătoria sa în Statele Unite și în prezența președintelui american Harry Truman, Churchill a avertizat lumea occidentală de „amenințarea comunistă”
„De la Stettin în Marea Baltică la Trieste în Marea Adriatică, o cortină de fier a coborât pe continent. („From Stettin in the Baltic to Trieste in the Adriatic an iron curtain has descended across the Continent.„)
„În spatele acelei linii” – a declarat Churchill – „se află toate capitalele vechilor state din Europa Centrală și de Est. Varșovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, București și Sofia, toate aceste orașe celebre iar populațiile din jurul lor se află în ceea ce trebuie să numesc sfera sovietică și toate sunt supuse, într-o formă sau alta, nu numai influenței sovietice, ci unei măsuri de control foarte ridicate și, în multe cazuri, din ce în ce mai mari, de la Moscova.„
Evident, Churchill a omis sa menționeze ca unul dintre principalii complici si artizani ai acestei construcții, care a permis instaurarea comunismului in Europa de Est, a fost chiar el însuși. La 9 octombrie1944, premierul britanic Churchill încheia cu Stalin, la Moscova, decisivul acord de procentaj. Toate orașele enumerate in admirabila sa dizertație, si toate tarile din spatele „Cortinei de fier”, au fost parte (mai mult sau mai puțin explicit) a înțelegerii Churchill-Stalin, sub oblăduirea Americii. Ca o ironie a sortii, fix in aceeași zi cu cea a faimosului sau discurs, peste șapte ani, in 1953, Stalin murea la Moscova; însă „Cortina de fier” a continuat sa existe.
20 martie1946 | La Ministerul Agriculturii, se semnează Acordul româno-sovietic de constituire a societății Sovromlemn. Semnează Romulus Zăroni – ministrul Agriculturii şi Vasili Koldanov. Asistă dr. Petru Groza – președintele Consiliului de Miniștri, Traian Săvulescu – secretar la Președinție, Ion Gheorghe Maurer – subsecretar de Stat la Comunicații.
Semnarea la sediul ministerului Agriculturii a acordului romano-sovietic pentru constituirea Societatii Sovrom-Lemn. In imagine: Traian Savulescu, Ion Gheorghe Maurer, Romulus Zaroni, ministrul Agriculturii si dr. Petru Groza, presedintele Consiliului de Ministri.
8 iunie 1946 | Ministrul Justiției, Lucrețiu Pătrășcanu, a rostit – „în numele guvernului român” – un discurs, care s-a impus atenției publice, producând un „cutremur” la vârful conducerii comuniste, care a reacționat imediat. Pentru prima dată, un lider comunist din România a pus „problema Transilvaniei” în termeni clari, așa cum, de altfel, se așteptau locuitorii români ai acestei provincii. S-a afirmat despre aceast discurs al lui Lucrețiu Pătrășcanu cã a fost de facturã naționalistă, similar cu cele ale reprezentanților unor partide istorice sau ai studenților români din Cluj, care se aflau în grevă, ca formă de respingere a atitudinii autorităților române, în urma atacului asupra căminului studențesc „Avram Iancu”, efectuat de „grupele de șoc” ale muncitorilor maghiari de la „Dermata” și C.F.R.. În partea inițială a „cuvântării” sale, el menționează cã acestea constituie un răspuns dat guvernului maghiar, căruia i se atrage atenția cã: „Nimeni nu are dreptul sã pună în discuție granițele” statului român. Pătrășcanu preciza cã: „Anul trecut, pe aceeași vreme, aici la Cluj, [la] o lună după încheierea războiului, am declarat, înarmat cu argumente din trecutul nostru și chiar din prezentul imediat, cã granițele Transilvaniei sunt cele pe care le avem astăzi”
iunie 1946 | este ucis fostul secretar general al PCdR Ştefan Foriş.
15 iulie 1946 |Legea electorala care a permis falsificarea alegerilor din noiembrie 1946
29 iulie – 15 octombrie, 1946 |Conferința de Pace de la Paris (conferința a fost urmată de Tratatele de Pace de la Paris semnat pe 10 februarie, 1947 dintre Aliați și statele Axei, în urma celui de-al doilea război mondial).
14 noiembrie 1946 | Într-o cuvântare precedând alegerile, Gheorghe Gheorghiu-Dej, viitor lider al PCR/PMR, anunță că “programul” sau „nu reprezintă o soluție de continuitate cu tradiții culturale“. Vor urma confiscări și arderi de cărți, broșuri cu listele titlurilor interzise si scoase din circulație, trimise librarilor si bibliotecarilor din toată țara, însoțite de ediții succesive ale Codului Penal, cu prevederi privind “propaganda împotriva ordinii sociale“.
19 noiembrie 1946 | Se organizează alegeri parlamentare, în urma cărora Blocul Partidelor Democrate, format din PCdR, PSDR, Frontul Plugarilor, Partidul Național Liberal Tătărăscu, Uniunea Patrioților, PNŢ – Anton Alexandrescu şi Comitetul Democrat Evreiesc, obține 378 de mandate de deputat, în vreme ce opoziției îi revin doar 36.
1 decembrie 1946 | Guvernul Petru Groza (2) (1 decembrie 1946 – 30 decembrie 1947)
20 decembrie 1946 | A fost etatizată Banca Națională a României, primul pas în preluarea controlului comunist asupra pârghiilor economice.
Anul 1947 a cunoscut cinci mari etape de arestări pe motive politice. Primele două, din martie și mai, au vizat persoanele „vinovate” de eșecul comunist în alegeri, în special simpatizanți și membrii locali ai PNŢ şi PNL. Arestările şi internările în penitenciare nu s-au făcut în baza unor procese, ci în urma emiterii a două ordine secrete ale MAI, in martie şi mai 1947. Din acest moment, poliţia secretă a operat in forță, ca principala instituție mandatată cu eliminarea „dușmanilor democrației„, cu sau fără suport legal. Ulterior, Partidul Național Țărănesc a fost măturat de trei valuri de arestări, derulate în decursul lunilor iulie, august şi decembrie. Procedura s-a declanșat prin inițierea „operațiunii Tămădău„, căreia îi vor cădea victime o parte din fruntașii PNŢ. Înscenarea acestei încercări de plecare din ţară a fost pretextul in numele căruia guvernul a decis nu doar dizolvarea PNŢ şi „judecarea” liderilor săi, ci şi masive arestări de membrii şi simpatizanți. Totodată, aceste acțiuni au pregătit si terenul îndepărtării ultimei instituții care mai distona in peisaj: monarhia. Începută în vara anului 1947 – prin anihilarea Partidului Național Țărănesc, în urma „operațiunii Tămădău„, regizata de structurile comunizate ale serviciilor de informații -, campania de desființare a partidelor politice din România a continuat la turație maxima până în 1953, atunci când au fost eliminate si ultimele organizații, prin autodizolvarea Frontului Plugarilor şi Uniunii Populare Maghiare în PCR, scopul realizării unui partid unic, condus in exclusivitate de comuniști, fiind astfel atins. Asa s-a instaurat si consolidat „democrația populara” din România, adică dictatura nomenclaturii.
20 ianuarie 1947 | Semnarea tratatului de pace între S.U.A. și România.
10 februarie 1947 | Se semnează Tratatul de Pace de la Paris (in vigoare din 30 august 1947). De partea aliaților erau Statele Unite, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Franța, Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, China, Australia, Belgia, Republica Sovietică Socialistă Belarusă, Brazilia, Canada, Cehoslovacia, Etiopia, Grecia, India, Țările de Jos, Noua Zeelandă, Polonia, Republica Sovietică Socialistă Ucraineană. Uniunea Africii de Sud și Republica Populară Federativă Iugoslavia. De partea Axei se aflau Italia, România, Ungaria, Bulgaria și Finlanda.
28 februarie 1947 |printul Philip (n.10 iunie1921– d. 9 aprilie2021) a devenit cetățean britanic şi a renunțat la drepturile sale la tronurile Greciei şi Danemarcei, adoptând totodată numele de familie al mamei sale, Mountbatten.
14 iulie1947 | „Operațiunea Tămădău” – printr-o înscenare, pe aeroportul Tămădău sunt arestați zece lideri ai PNŢ, între care: Ion Mihalache, Nicolae Penescu, Nicolae Carandino şi Ilie Lazăr. Cazul este prezentat de propaganda comunistă drept un act de „trădare națională”, cu „grave” consecințe asupra României.
22-27 septembrie 1947 | în orașul Szklarska Poreba (Polonia), Stalin organizează prima consfătuire postbelică la care au participat nouă lideri ai partidelor comuniste din URSS, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, România, Bulgaria, Iugoslavia, Franța și Italia, punând bazele Biroului de Informații al partidelor comuniste (Cominform), cu scopul de a controla evoluția ideologică și politică a statelor și partidelor comuniste din sfera de influenta a URSS. Conform eurocentrismului organizației, partidele comuniste din China și din Vietnam nu au fost invitate.
Cominform a descris lumea ca fiind împărțită în două tabere diametral opuse, „tabăra imperialismului și a războiului” condusa de Statele Unite ale Americii, și „tabăra socialismului și a păcii„, condusă de Uniunea Sovietică; orice tendința de neutralism față de aceste două tabere a fost condamnata, toate țările comuniste fiind chemate să urmezeîntocmai tiparul sovietic, în fiecare aspect al vieții, cu consecințe dezastruoase asupra economiilor și libertăților lor.
Sediul Cominformului a fost stabilit la Belgrad, capitala Iugoslaviei. Crearea Cominformului, de către Stalin, a fost un răspuns la Planul Marshall american, refuzat, sub presiunea sovietică, de toate „democrațiile populare” din Europa Centrală. În cursul acestei reuniuni a fost pronunțată Doctrina Jdanov. Singurele întruniri ale Cominformului au avut loc în septembrie 1947 (Polonia), în iunie 1948 (România) și noiembrie 1949 (Ungaria). Dizolvarea Cominform are loc in 1956, ca efect al destalinizării lansate de Nikita Hrușciov în februarie 1956, după cel de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, urmare a „raportului secret” privitor la „cultul personalității” și la crimele lui Stalin
29 octombrie- 4 noiembrie 1947 | Are loc procesul intentat liderilor PNŢ (procesul „Lotului Tămădău”), în urma căruia atât Iuliu Maniu cât și Ion Mihalache sunt condamnați la muncă silnică pe viaţă. Sentinţa va fi pronunţată la 11 noiembrie 1947.
20 noiembrie1947 | Prințesa Elisabeta (viitoarea regina Elisabeta a II) s-a căsătorit cu ducele de Ediburgh, Philip Mountbatten.
The scene at the altar steps during the Royal Wedding Ceremony in Westminster Abbey. H.M the King stands to the left of the bride; on the bridegroom’s right is the groomsman, the Marques of Milford Haven. The bride’s train is held by two pages T.R.H Prince William of Gloucester and Prince Michael of Kent.
30 decembrie 1947 | După abdicarea fortata a Regelui Mihai I, statul roman este condus, la propunerea lui Petru Groza, de un Prezidiu, compus din 5 membrii: Mihail Sadoveanu (președintele Adunării Deputaților), C.I. Parhon (președinte al Asociației Române pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică), Ștefan Voitec (ministrul educației), Gh. Stere (președintele Curții de Apel București) și Ion Niculi (vicepreședintele Adunării Deputaților).
30 octombrie 1947 | 23 de state au semnat, la Geneva, „Acordul General pentru Tarife şi Comerţ” (GATT). intrat în vigoare la 11.01.1948.
15 decembrie 1947 | s-a născut George Pruteanu (m. 2008), critic literar
21-23 februarie 1948 | Congresul general al comunistilor romani, in care are loc fuziunea dintre Partidului Comunist din România (PCdR) si Partidul Social Democrat (PSDR). Noua formațiune politică se va numi Partidul Muncitoresc Român (PMR).
24 februarie 1948 |Lucreţiu Pătrăşcanu, demis din fruntea Ministerului Justiției, fiind ulterior arestat sub acuzația de șovinism şi naționalism burghez și de colaborare cu organele de Siguranță din perioada interbelică.
28 feb. 1948 |LEGE nr.36 din 1948privind recunoașterea Asociației Române pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste „ARLUS” ca persoană juridică de utilitate publică (M.Of. nr. 49/28 feb. 1948)
28 martie1948 | Au loc alegeri pentru Marea Adunare Naţională, câştigate cu 93.2% de către Frontul Democrației Populare. Nicolae Ceaușescu este ales membru în Marea Adunare Națională (MAN)
28 aprilie 1948 | Lucrețiu Pătrășcanu, convocat la Comitetul Central, este dus la „casa din Băneasa“, unde va rămâne câteva luni „în libertate“ (acolo unde avea să fie adusa și soția lui). În acest timp, o comisie de partid, compusa din Teohari Georgescu, Iosif Rangheț și Alexandru Drăghici, demarează cercetarea „acțiunilor sale”.
30 aprilie 1948 |DECRET nr.16 din 1948privind înfiinţarea „Ordinului muncii” (M.Of. nr. 101/30 apr. 1948)
14/15 mai 1948 | Primul val masiv de arestări de după instalarea comunismului in Romania are loc in baza Ordinului de Operaţii numărul 5 din 13 mai 1948. In noaptea de 14 spre 15 mai, in 1948, au fost arestați peste 10 000 de tineri. Acestia au fost anchetați, condamnați și repartizați în pușcăriile unde urmau să execute condamnarea. Printr-o lege promulgată la 30 mai 2017, 14 mai esteZiua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste.
23 mai 1948| Romania (Petru Groza) cedează sovieticilor Insula Șerpilor, printr-un proces verbal SECRET semnat de Nikolai P. Șutov, prim-secretar al Ambasadei URSS din București, și Eduard Mezincescu, ministru plenipotențiar.
24 iunie 1948 | Blocada Berlinului: reforma monetară, ce urma să introducă o singură monedă pentru cele trei zone occidentale de ocupație, a provocat blocada totală asupra Berlinului de Vest de către sovietici, care au întrerupt complet comunicațiile cu zona occidentală pe uscat și pe apă; de la 26 iunie 1948, pentru aprovizionarea orașului, a început să funcționeze un „pod aerian” american; blocada a fost ridicată la 11 mai 1949
28 iunie 1948 |Iugoslavia este exclusă din blocul comunist. Partidul Comuniștilor din Iugoslavia este exclus din Cominform.
29 iunie1948 | Romania: se înființează Comisia de Stat a Planificării.
3 august 1948 |DECRET nr.175 din 1948privind reforma învăţământului (M.Of. nr. 177/3 aug. 1948)
23 august 1948 | s-a născut Andrei Pleşu, filosof, jurnalist, eseist şi critic literar.
24 august 1948 | Parchetul Curții București emite mandatul de arestare nr. 16.203 pentru Lucrețiu Pătrășcanu considerat „agent al Siguranței burghezo-moșierești și agent al spionajului englez“. Arestarea fostului ministru al Justiției a avut la baza legea din 1947 promulgată sub propria-i semnătură.
30 august 1948 |Romania; se emite Decizia nr. 1.200 cu privire la atribuțiile ce revin directorului general al D.G.S.P., general-locotenent de securitate Pintilie Gheorghe
27 octombrie 1948 | Se înaintează guvernului Petru Groza “statutul de organizare, conducere și administrare al Cultului catolic de toate riturile din România“.
29 octombrie 1948 | La ora unu noaptea este arestat episcopul Iuliu Hossu, în contextul suprimării Bisericii Române Unite cu Roma.
14 noiembrie 1948 | La Palatul Buckingham/Londra, s-a născut Printul Charles de Wales (Charles Philip Arthur George Mountbatten-Windsor), actualul Prinț de Wales și moștenitor al tronului Regatului Unit, fiul mai mare al reginei Elisabeta a II-a si a printului Phillip. Căsătorit in 1981 cu Diana Frances Spencer, cu care a avut doi băieți, William Arthur Philip Louis (n. 1982) si Henry Charles Albert David (n. 1984). Patru ani mai târziu a divorțat. S-a recăsătorit, in aprilie 2005, cu Camilla Parker Bowles.
1 decembrie 1948 | Este desființată Biserica Greco-Catolică Unită cu Roma.
7 februarie 1949 | Romania adopta Decretul nr. 163/1949 privind înființarea Trupelor de Securitate.
2 martie 1949 | Romania adopta Decretul 83/1949, prin care toate proprietățile de peste 50 ha urmau a fi confiscate.
2 martie 1949| Este arestat, ca „mic moșier”, filosoful Constantin Noica, căruia i se va impune domiciliu obligatoriu la Câmpulung Muscel, pana in 1958.
După începerea procesului de sovietizare al României, data de 23 august a fost consemnată ca zi națională – „ziua eliberării României de către glorioasa armata sovietică și a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist”, sărbătorită cu ample defilări ale oamenilor muncii, sub portretele lui Marx, Lenin și Stalin, ulterior inlocuite cu portretele lui Nicolae Ceausescu.
Traiască 23 AUGUST Marea Sărbătoare a eliberării Patriei noastre de către glorioasa armata sovietica, (București, 1951)
Semnificația zilei s-a schimbat odată cu detașarea României și a Partidului Comunist față de Moscova, astfel încât „Insurecția armată antifascistă” devine „revoluția de eliberare națională și socială, antifascistă și antiimperialistă”. Timp de decenii, Ziua „Națională” a României a fost celebrată cu mare fast, cu demonstrații militare și coloane de oameni ai muncii, tineri, elevi și copii, purtând steagurile roșii ale Partidului Comunist și portretele „iubiților conducători” care, cu timpul, au rămas doar doi: Nicolae și Elena Ceaușescu.
7 octombrie 1949 | Zona de ocupație sovietică din Germania devine Republica Democrată Germană.RDG: Ziua națională (până în 1989)
11 octombrie 1949 |Wilhelm Pieck (Friederich Wilhelm Reinhold Pieck, dulgher), a fost ales primul (și singurul), președinte al RDG. A rămas in funcție pana la moartea sa (1960)
3 decembrie 1949 | Decret privind înființarea Camerei de Comerț Exterior a României.
6 decembrie 1949 | În penitenciarul Piteşti începe procesul de „reeducare” prin tortură.
13 decembrie1949 | Se înființează Mosad, Institutul Israelian pentru Informații Externe.
12 ianuarie1950 |URSS reintroduce pedeapsa cu moartea pentru spionaj și sabotaj. Decretul „Cu privire la abolirea pedepsei cu moartea“ a fost adoptat în 1947. Legea a durat doar trei ani; în ianuarie 1950 „potrivit numeroaselor cereri ale lucrătorilor“ pedeapsa cu moartea este din nou introdusa în Codul penal, de data aceasta însă numai pentru spionii și asasinii care au comis o infracțiune cu circumstanțe agravante.
14 ianuarie 1950 | Prin Decretul Prezidiului MAN nr. 6/1950 sunt înființate unitățile (ulterior transformate in colonii) de muncă „pentru reeducarea elementelor dușmănoase Republicii Populare Române”.
5/6 mai 1950 | „Noaptea demnitarilor” – in noaptea de 5/6 mai 1950, la ora 00:35, regimul comunist arestează simultan o serie de foști înalți demnitari români, care vor fi încarcerați la închisoarea de la Sighet, în baza unor decizii ale Ministerului de Interne sau ale Securității, fiind declarați „dușmani ai regimului” si „dușmani ai poporului”.
23 iulie 1950 | Are loc reorganizarea administrativă a României, împărţită în 28 de regiuni.
20 august 1950 | Se stinge din viaţă, la Sighet, Constantin I. C. (Dinu) Brătianu.
29 octombrie 1950 | Moare Gustav al V-lea al Suediei, rege a Suediei din 1907 până în 1950; (n.1858). Pe tronul Suediei urcă fiul acestuia, Gustaf VI Adolf (68 de ani).
1 noiembrie 1950 | tentativă de asasinat a naționaliștilor portoricani Griselio Torresola şi Collazo Oscar împotriva președintelui Harry S. Truman (n. 8 mai 1884 – d. 26 decembrie 1972) al 33-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (1945–1953).
6 noiembrie 1950 | București: a 33-a aniversare a „Marii Revoluții Socialiste din Octombrie” – Gheorghe Gheorghiu-Dej, C. I. Parhon, Ana Pauker în prezidiul adunării festive de la Ateneul Român.
15 noiembrie 1950 | S-a născut la Lausanne, Elveția, Principesa Elena a României, a doua fiica regelui Mihai I al României.
14 decembrie 1950 | MAN dezbate proiectul de lege privind planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale a R.P.R. Primul plan cincinal din România a fost aplicat de Gheorghiu Dej, in perioada 1951–1955
29 martie 1951 |Direcţia Generală a Securităţii Poporului îşi schimbă denumirea în Direcţia Generală a Securităţii Statului.
18 iunie 1951 |Are loc deportarea în Bărăgan a populaţiei din 203 localităţi de pe raza judeţelor Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi.
14 iulie 1951 | Se difuzează prima emisiune în limba română la Radio Europa Liberă.
1 august 1951 | prin decizia MAI nr 334, 89, foștii demnitari arestați in noaptea de 5/6 mai 1950 sunt “trimiși” (deși se aflau deja acolo!) într-o unitate de muncă “pe termen de 24 luni – evidență specială”. Numele de cod al penitenciarului Sighet era „Colonia de muncă Dunărea”. Această pedeapsă administrativă, fără drept de apel, este majorată la 6 august 1953, cu încă 60 luni prin Decizia MAI nr. 552.
10-17 septembrie1951|: Are loc „procesul unui grup de spioni în slujba Vaticanului”, format din şase prelaţi greco-catolici şi patru laici, acuzați de „trădare şi complot în slujba Vaticanului şi a centrului de spionaj italian”.
27 octombrie 1951 | În Marea Britanie, in urma câștigării alegerilor de către Partidul Conservator,Sir Winston Leonard Spencer Churchill (n. 30 noiembrie1874 – d. 24 ianuarie1965) este numit, pentru a treia oară, prim-ministru.
Februarie-mai 1952| „Grupul moscovit“, format din Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu, este înlăturat de la conducerea partidului. Alături de ei, sunt anchetați de Partid (unii fiind închiși), specialiști de la Banca Națională a României și din Ministerul de Finanțe, condus de Vasile Luca. Cad șefi de direcții, de servicii și alți specialiști din ministerele conduse de Georgescu (Interne) şi Pauker (Externe).
27 septembrie 1952 | O nouă reformă administrativă din Romania reduce numărul regiunilor de la 28 la 18
7 octombrie 1952 | Se naște Vladimir Putin, politician rus, al 4-lea președinte al Rusiei.
Mama sa era muncitoare, iar tatăl său militar pe un submarin, activând apoi în NKVD. Bunicul patern, Spiridon Putin, a fost bucătarul lui V.I. Lenin şi I.V. Stalin. S-a acreditat ideea că primul membru al familiei Putin din Rusia ar fi fost un moldovean aflat în suita lui Dimitrie Cantemir, refugiat în 1711 în Rusia.
Vladimir Putin, revista Time
În 1975, Vladimir Vladimirovici Putin intra în KGB, urmând un curs de specializare de un an. Timp de 10 ani, în paralel cu activitatea de instruire, Vladimir Putin a activat în domeniul contraspionajului, la direcția de combatere a opoziției politice (Direcţia a V-a), ulterior la Direcţia I spionaj a KGB. A studiat la Şcoala Superioară Djerjinski din Moscova, apoi la Institutul „Yuri Andropov”, axat pe spionaj extern, ambele instituții fiind parte a KGB.
31 octombrie 1952 |Operațiunea IVY – SUA detonează prima bomba cu hidrogen din lume. Insula aleasă pentru acest experiment, situată in atolul Eniwetok, a fost complet pulverizată.
20 noiembrie1952 | Rudolf Slánský, Secretarul General al Partidului Cehoslovac, și alți 13 lideri comuniști sau funcționari de rang înalt sunt acuzați și condamnați că ar fi participat la o conspirație troțkisto-titoisto-sionistă. Procesul a fost orchestrat la ordinul Moscovei prin intermediul consilierilor sovietici aflați în țară. Slánský va fi executat prin spânzurătoare la 3 decembrie1952.
14 martie 1953 |GheorghiMalenkov a demisionat din funcția de secretar al Comitetului Central. La o ședință a Comitetului Central din ianuarie 1955, Malenkov a fost acuzat de implicare în atrocități, iar comitetul a adoptat o rezoluție prin care îl acuza de implicarea în cazul Leningrad și de facilitarea ascensiunii lui Beria. În luna următoare, la o întrunire a Sovietului Suprem, Malenkov a fost retrogradat în favoarea lui Bulganin. Malenkov a rămas în prezidiu ca ministru al centralelor electrice. Conform biografului William Thompson, „poziția lui Hrușciov ca primul între membrii conducerii colective era acum dincolo de orice îndoială”
19 iunie 1953| Are loc execuția soților Rosenberg pe scaunul electric, in închisoarea Sing-Sing din Ossining, New York.
26 iunie 1953| Lavrenti Beria a fost arestat de colegii săi din conducerea partidului, într-o ședință a prezidiului, după pregătiri militare extinse efectuate de Hrușciov și de aliații săi. Acuzat de mai multe crime si de spionaj in favoarea Marii Britanii, a fost judecat în secret, condamnat la moarte și executat pe 23 decembrie 1953, împreună cu cinci dintre apropiații săi.
26 iulie 1953 | Prin lansarea unui atac nereușit împotriva unei baze militare din Santiago de Cuba, Fidel Castro a declanșat Revoluția Cubaneză.
23 decembrie 1953 | moare Lavrenti Beria (n. 29 martie 1899), executat prin împușcare. Execuția lui Beria s-a dovedit a fi ultima oară când învinsul unei lupte pentru putere duse la vârful regimului totalitar sovietic plătește cu viața.
19 februarie 1954 |regiunea Crimeea a fost transferată de la RSFS Rusă la RSS Ucraineană, printr-un decret al Sovietului Suprem al URSS.
11 martie1954 | Prin HCM nr. 337, se desființează coloniile de muncă. Deținuții, cu excepția celor care au slujit interesele burgheziei, fiind eliberați.
19 aprilie 1954 | În urma Plenarei Comitetului Central se desfiinţează postul de secretar general al PMR, înlocuit de un secretariat condus de un prim-secretar, în persoana lui Gheorghe Apostol.
16 mai 1954 | Se stinge din viaţă, la Jilava, monseniorul Vladimir Ghika.
6 februarie 1955 |Se stinge din viaţă, la penitenciarul Sighet, Constantin Argetoianu.
14 februarie 1955 | Are loc atacul asupra Legației Republicii Populare Române la Berna, produs de către un grup de exilați români: Oliviu Beldeanu, Ion Chirilă, Dumitru Ochiu, Teodor Ciochină şi Stan Codrescu.
29 martie 1955 | premiera comediei satirice „Directorul nostru“, (simultan in şase din cele mai mari cinematografe bucureştene), regizată de Jean Georgescu, după o nuvelă a lui Gheorghe Dorin, a produs un imens scandal în epocă, finalizat prin interzicerea celebrului regizor.
„Filmul meu atacă violent moravurile birocratice practicate în unele din instituțiile noastre, condamnă prin ascuţişul satirei pe acei funcționari cu răspunderi mari sau mai mici care, cu bună știință, tolerează aceste stări de lucruri, cultivând servilismul, chiulul, necinstea, Acțiunea nuvelei are loc într-un spațiu limitat, impropriu pentru desfășurarea unui film. Riscam să-i dăm un caracter static, obositor. Devenea, așadar, necesar să extindem acțiunea, să introducem câteva scene de aerisire care să permită actorilor mai multă mișcare, să implice schimbări de decoruri, varietate în compoziția imaginilor.“ – declara Jean Georgescu intr-un interviu pentru publicația „Informația Bucureștiului“. Satira, care pusese accentul pe coruptie si nepotism, stârnind hohote de ras in sălile de spectacol, a devenit urgent, în opinia criticilor, o pura invenție, ori o întâmplare situata in cu totul altă epocă decât cea comunistă, multi considerand ca „ în felul în care este prezentată întreprinderea D.R.G.B.P. nu se poate vorbi de o exagerare artistică, ci de o viziune greșită…“
Filmul nu a fost interzis, dar nu a fost nici distribuit, rulând doar la Cinematecă; în ultimii ani ai comunismului a fost difuzat şi la televizor, după tăierea secvențelor incomode.
14 mai 1955 | Se semnează la Varşovia „Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală” (Pactul de la Varşovia), în replică la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). România, alături de Republica Populară Albaneză, Republica Populară Bulgară, Republica Democrată Germană, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Populară Polonă‚ Republica Populară Ungară, este integrată într-un sistem politico-militar dominat de Uniunea Sovietică, sistem care îngloba forțele militare ale statelor socialiste.
30 iunie 1955 | DECRET nr.244 din 17 iunie 1955privind reglementarea transmiterii unor bunuri imobile proprietatea statului către unităţile cooperatiste (B.Of. nr. 18/30 iun. 1955), emitent: Prezidiul Marii Adunări Naţionale
1 octombrie1955|: Plenara CC al PMR l-a ales pe Gheorghiu-Dej în funcția de prim-secretar al partidului.
18 octombrie1955| Este arestat Gavril Vatamaniuc, conducători al grupului de rezistenţă anticomunistă din Munţii Bucovinei.
30 octombrie 1955 | Moare Dimitrie Gusti (n. 13 februarie 1880), filosof, estetician şi sociolog roman de renume internațional. A fost membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului Social Român.
15 noiembrie 1955 |Consiliul de securitate al ONU a aprobat primirea în rândurile organizaţiei a 16 de noi state printre care şi R.P. Română.
8 decembrie1955 |Crearea drapelului european – un cerc format din 12 stele aurii, pe fond albastru, simbol al uniunii popoarelor Europei. Începând din mai 1986, drapelul european al Consiliului Europei este, totodată, și emblema oficială a Uniunii Europene.
14 decembrie1955 | România devine ţară membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite ONU.
25 februarie 1956 | Al XX-lea congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), in cadrul căruia are loc un eveniment de răscruce in istoria bolșevismului si a comunismului mondial, când Nikita Hrușciov da citire unui „Raport secret”, în fulminantul sau discurs („Despre cultul personalității și efectele sale”; cunoscut si ca „discursul anti-Stalin„) in care îl condamnă atât pe Stalin, cat și excesele perioadei staliniste, generând un adevărat cutremur în întregul bloc socialist. Serviciile secrete occidentale intra in posesia documentului, care va fi publicat integral pe 5 iunie, in New York Times. Textul nu a fost publicat in URSS, pana la venirea lui Gorbaciov.
23 – 25 martie 1956 | Are loc Plenara lărgită a CC al PMR, în cadrul căreia Gheorghiu-Dej, după modelul imprimat de Hrușciov, aduce critici cultului personalității lui Stalin, cu referiri la Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu. Prilejul este folosit de Iosif Chişinevski și Miron Constantinescu pentru a-l ataca pe Gheorghiu-Dej, încercând astfel (fără succes) un demers pentru înlocuirea acestuia din fruntea partidului.
3, 4, 6, 12 aprilie 1956 | Are loc ședința Biroului Politic al CC al PMR, care consfințește supremația lui Gheorghiu-Dej în partid și înfrângerea liniei Iosif Chişinevski – Miron Constantinescu. In același context, TOVARĂȘUL GHEORGHIU-DEJ CRITICĂ CULTUL PERSONALITĂȚII LUI GHEORGHIU-DEJ
4 mai 1956 | moare, la Paris, compozitorul George Enescu
Yehudi Menuhin: „Nu, nu este adevărat că a fost uitat și că a murit în sărăcie, nu s-a putut face mai mult pentru George Enescu pentru că el era de o mândrie extraordinară; el și-a avut socotelile sale cu Dumnezeu și nu cu oamenii”.
La 25 mai 1955, un document din arhiva Europei Libere semnala că, după moartea George Enescu: „comuniștii atât din România, cat și din Franța, se străduie să creeze o legendă potrivit căreia regretatul compozitor și muzician român nu ar fi luat niciodată o poziție fermă împotriva comunismului. Ziarele guvernului român și radioul menționează invariabil în acest sens că atitudinea lui pro-comunistă a fost ilustrată de faptul că Enescu a păstrat un pașaport al democrației populare până la moartea lui la 4 mai 1955. Adevărul este, însă, o cu totul altă chestiune.” „În 1949, legația comunistă română de la Paris i-a retras lui Enescu vechiul pașaport, care păstra încă emblema regală și i-a propus să-i elibereze unul nou, document comunist. Enescu a refuzat. În schimb, i-a cerut uneia din cei mai apropiați prieteni, Domnișoarei Lucia Mănescu – care a stat alături de el până și-a dat sfârșitul – să-i obțină documente de călătorie (titre de voyage) franceze. Dra Mănescu a declarat reporterului că Prefectura de Poliție din Paris a eliberat acest document de călătorie și că Enescu l-a păstrat până la moarte.”
28 iunie – 30 iunie 1956 | Revolta muncitorilor de la Poznań, Polonia, soldată cu peste 70 de morți şi 600 de răniţi.
23 octombrie 1956 | Pe fondul unor proteste ale studenților de la Budapesta (in contextul in care Nikita Hrușciov denunțase crimele lui Stalin in discursul sau secret), se declanșează Revoluția din Ungaria, împotriva dictaturii bolșevice și a ocupației sovietice (reprimată violent pe 10/11 noiembrie, de Armata Roșie).
sfârșitul lunii octombrie1956 | Pe fondul situației de criză din Ungaria, în România apar manifestații de protest, inițiate şi coordonate de studenții din marile centre universitare: Cluj, București, Timișoara, Târgu Mureș, Iași.
29 octombrie 1956 | Armata israeliană atacă Egiptul pe peninsula Sinai pentru a câștiga controlul asupra zonei canalului Suez.
30 octombrie 1956 | Are loc o mare adunare a studenţilor la Timişoara, în contextul Revoluţiei maghiare, soldată cu anchetarea a peste 2000 de studenți şi condamnarea organizatorilor (Caius Muţiu, Teodor Stanca, Aurel Baghiu, Aurelian Păuna, Ladislau Nagy).
4 noiembrie 1956 | Trupele armate ale URSS, invocând Tratatul de la Varșovia, intra pe teritoriul Ungariei, pentru înăbușirea Revoluției maghiare. In aceasta zi, Imre Nagy (07.06.1896-16.06.1958),cu un grup restrâns de însoțitori, se refugiază in incinta Ambasadei Iugoslaviei de la Budapesta. Pe 10/11 noiembrie 1957, după o serie de confruntări sângeroase cu forțele militare sovietice, Ungaria capitulează.
11 noiembrie 1956 |Janos Kadar, noul prim-ministru al Ungariei, anunța „restabilirea situației” si înăbușirea „contrarevoluției” maghiare.
15 noiembrie 1956 | Moare Principesa Elisabeta a României (n.1894, 62 de ani), fiica regelui Ferdinand și a reginei Maria; căsătorită (la 27 februarie 1921) cu regele George al II-lea al Greciei, de care a divorțat în 1934/35, stabilindu-se în România până în ianuarie 1948, când este nevoită să părăsească definitiv țara împreună cu ceilalți membri ai familiei regale. A trăit restul vieții in exil, la Cannes, Franța, intr-un apartament închiriat.
15-16 noiembrie 1956 | La Cluj sunt arestați mai mulți studenți si universitari, în frunte cu Raul Volcinschi (n. 14 septembrie 1923, Cernăuți – d. 9 ianuarie 2011, Cluj-Napoca, 87 de ani). Născut într-o ilustră familie bucovineană (tatăl său era consul al României la Lwov), Raul Volcinschi provine dintr-o familie atestată documentar de la 1600, înrudita cu marile familii boierești, care au marcat istoria Moldovei.
La 26 de ani numit șef de catedră la Universitatea „Victor Babeș” din Cluj; a inițiat și condus o organizație anticomunistă de proporții, care avea legături cu gruparea Ion Gavrilă Ogoranu, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare/muncă silnică; a evadat de la Securitatea Cluj, a organizat un complot care viza asasinarea lui Nicolae Ceaușescu în anii ’80, a fondat AFDPR, din care apoi s-a retras; după 1996, consilier în Ministerul de Interne. A militat pentru reformarea CNSAS prin eliminarea intereselor partidelor și încredințarea Colegiului foștilor deținuți politici; dosarul sau întocmit de Securitate conține peste 100.000 de mii de file, în 123 de volume.
22 noiembrie1956 |Paul Goma este arestat pentru „agitație publică” – o tentativă de organizare a unei greve de susținere a studenților arestați -, și condamnat la 2 ani de închisoare corecțională.
28 martie1957 |A murit Gheorghe Tătărăscu (n. 2 noiembrie1886), om politic liberal; ambasador la Paris (1938 – 1 septembrie 1939); ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); viceprim-ministru și ministru de externe în perioada 6 martie 1945 – 6 noiembrie.1947; manifestându-și dezacordul faţă de politica guvernului Groza, la 6 noiembrie 1947 este demis; în 1950 va fi arestat și închis la Sighet, eliberat în 1955; membru de onoare al Academiei Române din 1937.
aprilie 1957 |Imre Nagy este oficial arestat si repatriat in Ungaria. Familia sa a rămas ostateca in Romania.
3 iulie 1957 | În urma încercării nereușite de a-l compromite şi înlătura din partid pe Gheorghiu-Dej, la Plenara CC al PCR, Iosif Chişinevschi (n. Jakob Roitman) şi Miron Constantinescu sunt acuzați de oportunism şi fracționism, si excluși din Biroul Politic. „Plenara consideră că tovarășul Iosif Chişinevschi poartă o mare răspundere pentru aplicarea în viaţa de partid a politicii oportuniste lichidatoriste a grupului fracționist Vasile Luca – Ana Pauker, pentru deschiderea porţilor partidului în faţa elementelor fasciste, străine, a elementelor carieriste, mic-burgheze […] a proslăvirii Anei Pauker“, precizează „rezoluția Plenarei CC al PMR din 28-29 iunie şi 1-3 iulie 1957. Cat despre Miron Constantinescu, acesta „a participat activ la răspândirea cultului personalității în general şi la popularizarea Anei Pauker în special, având faţă de ea o atitudine împăciuitoare, slugarnică“.
19 iulie 1957 | Este împuşcat Leon Şuşman, liderul unuia dintre cele mai importante grupuri ale rezistenţei anticomuniste româneşti.
2 august 1957 | Sunt condamnaţi la moarte Ion Chiujdea, Laurian şi Gheorghe Haşu, Victor Metea şi Jean Pop, membri ai grupului de rezistenţă anticomunistă din Munţii Făgăraş, condus de Ion Gavrilă-Ogoranu.
4 octombrie 1957 | Uniunea Sovietică lansează Sputnik 1, primul satelit artificial din lume.
29 octombrie 1957 | S-a născut Principesa Sofia a României, fiica regelui Mihai al României.
3 noiembrie 1957 | Uniunea Sovietică lansează cea de a doua navă spațială, Sputnik 2, pe orbita Pământului, în cadrul programului Sputnik. La bord prima ființă vie, cățelușa Laika.
4 noiembrie 1957 |Are loc accidentul aviatic de pe aeroportul Vnukovo (Moscova), în urma căruia Grigore Preoteasa (n. 25 aug.1915) își pierde viaţa. În avion se mai aflau Chivu Stoica și Nicolae Ceaușescu, împreuna cu alți delegați ai PMR, care au scăpat nevătămați.
16 noiembrie 1957 | Începe la Moscova, consfătuirea reprezentanților partidelor comuniste din 64 de țări. Se adoptă o declarație care condamnă „revizionismul” în general, iar în mod special „revizionismul iugoslav” .
26 noiembrie 1957 |Adunarea Generala a ONU adoptă în unanimitate rezoluția inițiată de România, intitulată “Bazele cooperării economice internaționale“.
7 decembrie1957 |Iosif Capotă şi Alexandru Dejeu, conducătorii unui grup de rezistenţă anticomunistă din Munții Apuseni, sunt arestați; ulterior condamnați la moarte şi executați la penitenciarul Gherla.
7 ianuarie1958 |Moare Petru Groza (n. 7 decembrie 1884), președinte al Prezidiului MAN, înlocuit în funcţie de IonGheorghe Maurer.
10 ianuarie 1958 | au loc, la București, funeraliile lui Petru Groza (d. 7.01.1958), cu respectarea celui mai autentic ceremonial bisericesc ortodox si după toate rânduielile, intr-o tara unde religia oficiala era ateismul de stat. Fapt unic în tot lagărul comunist, Petru Groza a fost în același timp prim-ministru și membru în Adunarea Națională Bisericească. A cerut să fie îngropat creștinește, iar Gheorghiu-Dej i-a îndeplinit dorința. Astfel, în plin stalinism, un uriaș cortegiu funerar, cu Patriarhul în frunte, a traversat Capitala, iar doi milițieni au purtat o coliva „mare cat roata carului”. La sfârșitul transmisiunii directe de la Radio, s-a auzit zgomotul cuielor bătute în coșciug.
Funeraliile lui Petru Groza, 10 ianuarie 1958
23 ianuarie 1958 | Se stinge din viaţă, în penitenciarul Râmnicu Sărat, generalul Constantin Pantazi, ministru de război (1942-1944)
1/2 februarie 1958 | Sunt uciși Teodor şi Avisalon Şuşman, membri ai grupului de Rezistenţă din Munții Apuseni.
10 aprilie 1958 | Se înfiinţează Consiliul Naţional al Femeilor, după desfiinţarea UFDR.
20-24 mai 1958 |La consfătuirea CAER de la Moscova, se anunță retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României. Concomitent cu acest eveniment se declanșează nu nou val de arestări și de înăsprirea ale condițiilor din penitenciare.
9-13 iunie 1958 | O serie de foști „ilegaliști” între care Constantin Doncea, Pavel Ştefan, Ovidiu Șandru şi Grigore Răceanu sunt excluși din PCR, sub acuzație de „atitudine fracționistă şi antipartinică”.
14 iunie 1958 | Are loc răscoala deţinuţilor politici închişi la Gherla.
29 iulie 1958 |Este executat Vasile Motrescu, luptător anticomunist din Munții Bucovinei.
4 august 1958 | Membrii grupării spirituale Rugul Aprins, de la Mănăstirea Sf. Antim din Bucureşti, sunt arestaţi. Printre ei se găsesc preoţii Dumitru Stăniloae, Benedict Ghiuş, Andrei Scrima, Arsenie Papacioc, Bartolomeu Anania precum şi scriitorul Vasile Voiculescu.
29 octombrie 1958 | Procesul “Lotul Teodorescu Alexandru și alții„. Întregul grup de la Antim va fi condamnat la închisoare în urma Sentinței numărul 125 din 8 noiembrie 1958, date de Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militară – Colegiul de Fond. Dosarul 2164/1958 se închide în ședința din 29 octombrie 1958, când inculpații, sunt acuzați, în majoritate, de „crimă de uneltire contra ordinei sociale și pentru crima de activitate intensă contra clasei muncitoare și mișcării revoluționare”.
15 noiembrie 1958 | S-a născut la Chișinău din RSS Moldoveneasca, Doina Marin (Aldea Teodorovici, d. 30 octombrie 1992, București, România), cântăreața de muzica patriotica, luptătoare pentru unirea R. Moldova cu Romania.
11 decembrie 1958 |Constantin Noica este arestat de autoritățile comuniste, pentru organizarea întrunirilor de discuții filosofice de la Câmpulung, precum şi pentru tipărirea și difuzarea în afara garnițelor a volumului „Povestiri despre om”.
22/23 decembrie 1958 | Mormântul Ostașului Necunoscut, operă a sculptorului Emil Wilhelm Becker, din fața Palatului Artelor (care găzduia Muzeul Militar) din Parcul Carol I din București, inaugurat la 17 mai 1923, în memoria celor 225.000 de ostași care s-au jertfit în Primul Război Mondial, pentru întregirea României, este demontat în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958 și strămutat la Mausoleul de la Mărășești. Locul va fi destinat, pana in 1991, „Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism„.
1 ianuarie1959 | Fidel Castro și „revoluționarii” săi preiau conducerea asupra Cubei, alungând regimul condus de Fulgencio Batista.
9 aprilie1959 | NASA a anunțat oficial terminarea selecției pentru primii astronauți. Printre ei, Alan Shepard – cel de-al cincilea om care a pășit pe Lună și John Glenn – primul american care a orbitat vreodată în jurul Pământului.
18 iulie 1959 | Sunt executați Petre şi Toma Arnăuţoiu, conducătorii grupului de rezistenţă „Haiducii Muscelului”.
28 iulie 1959 | Un grup de şase persoane, foşti ilegalişti de origine evreiască, între care Alexandru și Paul Ioanid, Monica și Igor Sevianu, Sașa Mușat și Haralambie Obodeanu, jefuiesc o mașină a Băncii de Stat a Republicii Populare Române. În urma procesului, cei cinci bărbaţi au fost condamnaţi la moarte şi executaţi. Monica Sevianu a fost condamnată la muncă silnică pe viaţă.
15 septembrie 1959 |Corneliu Mănescu este ales vicepreședinte al celei de-a XIV-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a ONU
28 octombrie 1959 |Prezidiul Marii Adunări Naționale adopta Decretul 410/1959 – privind situația mănăstirilor din ţară, care aducea o serie de amendamente Decretului nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase. Aplicate retroactiv, măsurile cuprinse în Decretul 410 au avut efecte devastatoare asupra vieții monahale din România, ducând la închiderea unor mănăstiri și alungarea a mai mult de jumătate dintre călugări.
13 februarie1960 |Se stinge din viaţă, la Penitenciarul din Râmnicu Sărat, Mihail Romniceanu.
18 februarie1960 |A fost executat Oliviu Beldeanu, personajul central al atacului asupra legaţiei RPR din Elveţia produs la 14 februarie1955.
1 martie 1960 | DECRET nr. 90 din 1 martie 1960 pentru modificarea Decretului nr. 256/1958, cu privire la carnetul de muncă
1 mai 1960 | Un avion U-2 aparținând SUA, care survola spațiul aerian al URSS, a fost doborât; pilotul Francis Gary Powers a supraviețuit atacului, fiind luat ostatec. La 5 mai, Hrușciov a anunțat doborârea și capturarea lui Powers, punând survolul pe seama „cercurilor imperialiste și militariste care-și au fortăreața la Pentagon”, sugerând că avionul fusese trimis fără știrea lui Eisenhower. Eisenhower a recunoscut că el ordonase zborurile, „o necesitate dezagreabilă”.
Hrușciov a transformat afacerea U-2 dintr-un posibil triumf într-un dezastru, și a cerut chiar ajutorul ambasadorului american Llewellyn Thompson. Hrușciov a pretins scuze din partea lui Eisenhower, precum și promisiunea că nu se vor mai efectua zboruri U-2 în spațiul aerian sovietic. Președintele american nu și-a cerut scuze, dar a afirmat că zborurile sunt suspendate și nu vor mai fi reluate, reiterându-și propunerea lui pentru Cerul Deschis, prin care urma să se permită liber survol reciproc. Vizita lui Eisenhower în URSS, in vederea căreia premierul construise chiar și un teren de golf, astfel încât președintele american să poată practica sportul său preferat pe durata șederii sale in Uniunea Sovietica, a fost anulată de Hrușciov.
29 mai 1960 |Lt. colonelul Gheorghe Arsenescu, lider al grupului de rezistenţă din Munții Făgăraș este executat la Jilava.
24 februarie 1960 | Se deschide procesul lotului Noica-Pillat.
3 iunie 1960 |Ana Pauker, fost ministru de Externe, moare în urma unui cancer mamar.
20-25 iunie 1960 | Se desfășoară Congresul al III-lea al PMR, care a consacrat controlul total al lui Gheorghiu Dej asupra partidului.
23 iulie 1960 | DECRET nr.278 din 23 iulie 1960 cu privire la actele de stare civilă
8 noiembrie 1960 |John F. Kennedy (n. 29 mai 1917 – d. 22 noiembrie 1963), l-a învins pe Richard Nixon (n. 9 ianuarie 1913 – d. 22 aprilie 1994) în competiția prezidențiala (fiind si prima lupta electorala televizata), devenind cel mai tânăr si al 35-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. Asasinat pe 22 noiembrie 1963, in Dallas, Texas. Unul dintre cei mai proeminenți membrii ai familiei Kennedy, considerat un stindard al liberalismului american. La instalarea sa la Casa Alba, pe 20 ianuarie 1961, in primul sau discurs public, a rostit memorabila fraza: “Ask not what your country can do for you–ask what you can do for your country.”
27 decembrie1960 |O nouă reorganizare administrativă a României reduce numărul regiunilor la 16.
12 aprilie1961 | Zborul primului cosmonaut din lume, Iuri Gagarin, la bordul navei „Vostok I”.
6 mai 1961 |Se stinge din viaţă poetul şi filosoful Lucian Blaga.
31 iulie – 12 august1961| Vizita de prietenie în U.R.S.S. a unei delegații condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej, alături de Ion Gh. Maurer, Al. Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Leonte Răutu, etc.
13 august1961 | Începe construcția Zidului Berlinului, menit să marcheze separația teritorială între Republica Federală Germania şi Republica Democrată Germană.
25 septembrie1961 | Se înfiinţează Consiliul Apărării RPR.
17- 31 octombrie 1961 | are loc Congresul XXII al C.C. al P.C.U.S., la care participă și delegația română, condusă de Gh. Gheorghiu-Dej.
30 octombrie 1961 |URSS lansează (în scop demonstrativ) Bomba țarului– bombă cu hidrogen in 3 stadii, fabricată de Uniunea Sovietică sub denumirea oficială de RDS-220, numele de cod fiind Ivan (Иван); bomba a fost detonată la 4000 m deasupra solului, in arhipelagul Novaia Zemlia, la 188 secunde de la lansare. Pentru a-i încetini căderea, s-a folosit o parașuta de 800 kg, dând astfel timp bombardierului Tu-95V, care o transportase, sa se îndepărteze suficient de mult (45 km). Comandantul misiunii si totodată pilotul bombardierului strategic a fost maiorul Andrei Durnovtev, ulterior ridicat la gradul de locotenent colonel, cu titlul de „erou al URSS”. Un al doilea avion de tip Tu-16 a observat si înregistrat testul.
Explozia a avut loc la 11:32 AM ora Moscovei (30 octombrie 1961), deasupra poligonului militar (coordonate aproximative 73.85 N, 54.50 E) din Golful Mitiușciha la 55 km nord de localitatea Severnâi și la 250 km nord de Belușia. Șocul seismic a măsurat 5-5,25 grade pe scara Richter. Mingea de foc a avut un diametru de 5–7 km, iar lumina exploziei a fost vizibilă de la 1000 km distanță. Ciuperca atomică s-a ridicat la 64 km înălțime și a avut un diametru de 30–40 km. Căldura generata in urma experimentului s-a simțit până la 270 km. Puterea degajată în cele 39 nanosecunde ale exploziei a fost de 5,4×1024 watt (5,4 yottawatt), aproximativ 1,4% din puterea Soarelui. Undele de șoc atmosferice au făcut înconjurul planetei de 3 ori. SUA au estimat inițial puterea bombei la 57 megatone, cifră preluată și de Nikita Hrușciov în memoriile sale. După 1991, conform documentelor sovietice, cifra a fost revizuită la 50 megatone.
30-31 octombrie 1961 |Din ordinul lui Nikita Hrușciov, prin decret, trupul lui Iosif Stalin este scos din Mausoleul din Piata Rosie din Moscova (unde se „odihnea” alături de Lenin), pentru “încălcarea preceptelor leniniste”. Fără ceremonii și fanfara, in noaptea de Haloween, 30 spre 31 octombrie 1961, Stalin a fost evacuat si îngropat circa 300 de metri mai departe, lângă alți lideri minori ai revoluției bolșevice, în apropierea zidul Kremlinului, intr-un loc pe jumătate ascuns de copaci. Câteva săptămâni mai târziu, mormântul a fost marcat de o piatră de granit cenușie, inscriptionata simplu: ” I.V. Stalin 1879-1953” În 1970, a fost adăugat si un mic bust al „marelui” Stalin.
9 noiembrie 1961 | România a devenit membra a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație şi Agricultură, F.A.O., instituție specializată a O.N.U., cu sediul la Roma.
30 noiembrie1961 | În cadrul Plenarei CC al PMR, Gheorghiu-Dej îi acuză pe Ana Pauker şi Teohari Georgescu de abuzurile comise în timpul colectivizării (80.000 de țărani arestați şi 30.000 implicați în procese publice).
1 decembrie1961 | România este aleasă membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU pentru anul 1962.
18 decembrie 1961 | București, 18-22 decembrie 1961: Consfătuirea pe ţară a țăranilor colectiviști, la care au participat Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceausescu si alți conducători ai partidului.
10 martie 1962 |Se stinge din viaţă, la penitenciarul Văcăreşti, Victor Rădulescu-Pogoneanu, urmare a tratamentului la care a fost supus în penitenciarul din Râmnicu Sărat
14 martie 1962 | La Geneva se deschide Conferința Comitetului celor 18 pentru dezarmare.
23-25 aprilie 1962 | La Plenara CC al PMR se anunță încheierea procesului de colectivizare a agriculturii. Două zile mai târziu, la 27 aprilie, Gheorghiu-Dej anunţă în plenul MAN colectivizarea a 96% din suprafața arabilă a ţării.
6-7 iunie 1962 | La Moscova se desfăşoară o consfătuire a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitorești din ţările membre ale C.A.E.R. la care participă şi o delegație a Partidului Muncitoresc Român (PMR). Este adoptat documentul “Principiile fundamentale ale diviziunii internaționale socialiste a muncii”.
27 iunie1962 | Se stinge din viaţă, la Văcăreşti, Aurelian Bentoiu, fost ministru al Justiţiei.
27 septembrie1962 | Prin Decretul 772 sunt graţiaţi 1540 deţinuţi politici.
1-24 octombrie 1962 | Se desfășoară o serie de vizite oficiale ale unei delegații române condusă de Gh. Gheorghiu-Dej şi Ion Gh. Maurer în Indonezia, India şi Birmania. La întoarcere, liderii comuniști au făcut o escală la Moscova, moment în care N. S. Hrușciov l-a anunțat pe Dej de existenţa rachetelor sovietice în Cuba.
14 octombrie 1962 | Un avion de recunoaștere american Lockheed U-2 a survolat Cuba și a fotografiat rachete sovietice capabile sa transporte încărcătură nucleară; confirmarea declanșează criza rachetelor cubaneze.
20 noiembrie1962 | Președintele american John F. Kennedy ridica blocada din Cuba.
decembrie 1962 | Lucrările Congresului Partidului Comunist Italian, unde Partidul Muncitoresc Român este reprezentat de Nicolae Ceaușescu şi Paul Niculescu-Mizil. Principala problema discutată a constat în blamarea Partidului Comunist Chinez.
3 ianuarie 1963 | Prin Decretul 5 sunt grațiați 2543 deținuți politici.
5 februarie 1963 |Se stinge din viaţă, la Penitenciarul din Râmnicu Sărat, Ion Mihalache.
15 februarie 1963 | În ședința C.A.E.R. la Moscova, Alexandru Bârlădeanu afirma continuarea colaborării în cadrul structurilor C.A.E.R., fără ca România să-şi modifice planurile industriale în vederea integrării economie regionale, prin specializare şi planificare supranațională, integrare susținută în primul rând de U.R.S.S.
4-8 mai 1963 | Vizita în România a secretarului general al O.N.U., U. Thant.
24 mai 1963 | Vizita unei delegații de partid sovietice în România, condusă de Nikolai Viktorovici Podgornîi, secretar al C.C. al P.C.U.S., în intenția detensionării relațiilor româno-sovietice.
12 iunie 1963 |La București se semnează acordul pentru construcţia complexului hidroenergetic Porţile de Fier.
24 iulie 1963 | Dr. Bruno Keisky, ministrul de Externe al Austriei vizitează România.
24-26 iulie 1963 | La Moscova are loc Consfătuirea primilor secretari ai C.C. ale partidelor comuniste şi muncitorești şi a șefilor de guverne ale ţărilor membre ale C.A.E.R. Gh. Gheorghiu-Dej s-a pronunțat împotriva transformării României într-o ţară preponderent agrară, precum şi împotriva încălcării principiului independenţei şi suveranității tarii.
27 iulie 1963 |Fostul Ministru de Finanțe, Vasile Luca, moare în detenție la Aiud.
17 septembrie 1963 | La New York se deschide a XVIII-a Sesiune a Adunării Generale a O.N.U. Reprezentantul României la O.N.U. a fost ales președinte al Comitetului politic special.
22-30 noiembrie 1963 | Vizita unei delegații conduse de liderul Partidului Muncitoresc Român în Iugoslavia. Gheorghiu-Dej a ţinut o cuvântare în faţa Adunării R.S.F. Iugoslavia.
24 noiembrie 1963 | Lee Harvey Oswald, prezumtivul asasin al președintelui american J.F. Kennedy, este împușcat mortal de către Jack Ruby, proprietarul unui club de noapte din Dallas, in timp ce era transportat din sediul politiei orașului texan intr-o închisoare de maxima siguranța, incidentul fiind transmis in direct la posturile de televiziune.
20 ianuarie 1964 | Gheorghiu-Dej solicita publicarea lucrărilor lui Karl Marx (descoperite in arhivele din Amsterdam), in care acesta critica dur politica rusească față de principatele române Moldova și Țara Românească și îndeosebi „răpirea și ocuparea Basarabiei”
Februarie 1964 | P.M.R. adresează un apel C.C.al P.C.U.S. și C.C. al P.C Chinez , prin care celor două partide li se propune să stopeze polemica publică.
2-10 martie 1964 | O delegație a C.C. al P.M.R. , condusă de Ion Gh. Maurer vizitează R.P. Chineză, cu scopul de a media conflictul ideologic și politic chino-sovietic.
12-14 martie 1964 | Vizita în R.P.D. Coreeană a delegației P.M.R. condusă de Ion Gh. Maurer. La întoarcere Maurer se oprește în Crimeea, unde discută cu Hrușciov; rezultatul nu a fost favorabil, disensiunile chino-sovietice agravându-se.
23 martie-16 iunie 1964 | Alături de alte 76 de state, România participă la Geneva, la Conferinţa internaţională organizată de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (U.N.C.T.A.D.). S-a constituit organizaţia internaţională guvernamentală “Grupul celor 77”.
Aprilie 1964 | Este publicat “Planul Valev”, care propunea crearea unui complex economic interstatal, ce urma să cuprindă 42% din teritoriul României. Se încerca subordonarea economică a României.
15-22 aprilie1964 | La Plenara lărgită a CC al PMR, drept răspuns la „Planul Valev”, se adoptă: Declarația cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Român în problemele mişcării comuniste şi muncitorești internaționale.
mai 1964 | Editura Academiei de Științe a Republicii Populare Române, publica lucrarea Karl Marx, Însemnări despre români (Manuscrise inedite), ediție coordonată de acad. Andrei Oțetea și prof. Stanisław Schwann
16 iunie 1964 | In Romania sunt grațiați 3467 de deţinuţi politici.
6-14 iulie 1964 | Ion Gh. Maurer vizitează Uniunea Sovietică.
24 iulie 1964 |In Romania sunt grațiați 3244 de deținuți politici.
27 iulie-3 august 1964 | Vizita lui Ion Gh. Maurer în Franța, unde au loc convorbiri cu președintele Franței, Charles de Gaulle.
29 septembrie – 8 octombrie 1964 | Vizita în China a unei delegații conduse de Ion Gh. Maurer, cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a R.P. Chineze. La întoarcere liderii comuniști au făcut o escală în U.R.S.S.
7 noiembrie 1964 | La Moscova se aniversează „7 noiembrie”. Cu această ocazie, o delegație condusă de Ion Gh. Maurer poartă discuții cu noul lider al P.C.U.S., L..I. Brejnev.
14 octombrie 1964 |Nikita Hrușciov a fost demis din funcția de prim-secretar al partidului şi membru al Prezidiului, precum şi din cea de președinte al Consiliului de Miniștri al URSS. Prezidiul și Comitetul Central au votat pentru acceptarea demisiei „voluntare” a lui Hrușciov, pe motive de „vârstă înaintată și sănătate precară”. Brejnev a fost ales prim secretar (ulterior secretar general), iar Alexei Kosîghin i-a urmat lui Hrușciov în funcția de premier. „Sunt bătrân și obosit. Să se descurce ei. Eu am făcut principalul. Putea cineva să viseze să-i spună lui Stalin că nu mai este potrivit funcției și să-i sugereze să se retragă? N-ar mai fi rămas nici măcar o pată umedă acolo unde stăteai dacă ziceai așa ceva. Acum totul este altfel. Frica s-a dus, și putem vorbi ca egali. Asta e contribuția mea. N-o să mă lupt cu ei” – N. Hrusciov.
24 ianuarie 1965 | moare Winston Churchill (n. 30 noiembrie1874), premier britanic, providential pentru Anglia, dezastruos pentru milioane de oameni jertfiți lui Stalin si lagărului comunist instaurat de acesta. Artizan al comunizării Europei de Est si al Războiului Rece. Regele Mihai I a avut, poate, cel mai elocvent epitaf: „Nu pot să-l iert vreodată pe Churchill, care ne-a aruncat în mâinile rușilor”
7 martie 1965 | alegeri pentru MAN
Ion Iliescu, candidat al F.D.P. in alegerile pentru Marea Adunare Naționala, 7 martie 1965
19 martie 1965 |moare Gheorghe Gheorghiu-Dej, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române | vezi si funeraliile lui Gheorghiu-Dej: VIDEO
19/24 iulie1965 | are loc Congresul IV al PMR – redenumit Congresul al IX-lea al PCR. Totodată, PMR (Partidul Muncitoresc Român) se redenumeștePCR (Partidul Comunist Român), iar Nicolae Ceaușescudevine secretar general al PCR. | VIDEO
Deputații Marii Adunări Nationale care au votat Constituția României, din 1965
3-11 septembrie 1965 | Nicolae Ceaușescu, noul lider al P.C.R., conduce o delegație de partid şi guvernamentală, într-o vizită oficială în U.R.S.S. S-au purtat discuții cu L.I. Brejnev, A.N. Kosîghin, N.V. Podgornîi, M.A. Suslov, I.V. Andropov, sovieticii intenționând să atragă partea română, alături de P.C.U.S,. în conflictul chino-sovietic. Comuniștii români optează pentru neutralitate.
7-10 octombrie 1965 | Vizita oficială în România a președintelui Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. În aceeași perioadă I. Gh. Maurer vizitează Iranul.
14 octombrie 1965 | Leonid Brejnev devine prim-secretar al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice).
28 octombrie 1965 | Papa Paul al VI-lea (Giovanni Montini) anunță, în urma consiliului ecumenic, că evreii nu sunt responsabili, în mod colectiv, pentru uciderea lui Iisus. (in 2011, Papa Benedict al XVI-lea a exonerat (din nou) poporul evreu de moartea lui Iisus Hristos in cartea sa „Iisus din Nazareth, partea a II-a”, lansata in luna martie).
16-22 noiembrie 1965 | Vizita oficială în Republica Austria a premierului Ion Gh. Maurer.
5 decembrie 1965 | Conciliul Vatican II a adoptat declarația Dignitatis Humanae, despre libertatea religioasă și de conștiință.
18-23 aprilie 1966 | Vizita delegației iugoslave, conduse de Iosif Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia, efectuată în scopul armonizării relațiilor româno-iugoslave.
10-13 mai 1966 |L. I. Brejnev, secretarul general al C.C. al P.C.U.S., efectuează o vizită neoficială în România. Vizita a fost provocată de declarațiile lui N. Ceaușescu din 7 mai, care prevedeau orientarea României spre o politica a “comunismului național” și, implicit, conturau desprinderea de nucleul moscovit.
16-19 mai 1966 | La Congresul sindicatelor se decide constituirea Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR).
16-24 iunie 1966 | O delegație chineză, condusă de Zhou Enlai, vicepreședinte al C.C. al P.C. Chinez, efectuează o vizită în România.
25-31 iulie 1966 | Vizita oficială a unei delegații guvernamentale conduse de premierul Ion Gh. Maurer.
15-20 august 1966 | Vizita în Danemarca a premierului Ion Gh. Maurer.
31 august-3 septembrie 1966 | Vizita în Grecia a premierului Ion Gh. Maurer.
1 ianuarie 1967 | România devine membră a Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (O.N.U.D.I.).
6 martie 1967 | Svetlana Allilueva, alias Svetlana Iosifovna Stalina (Светлана Иосифовна Аллилуева, n. 28.02.1926- d. 22.11.2011) – al treilea copil și singura fiică a lui Stalin (din a doua sa căsătorie cu Nadezhda Alliluyeva), cere azil politic în SUA.
30 februarie – 3 februarie 1967 | Vizita oficială în R.F.G. a lui Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe al României. Între România şi R.F. Germania se stabilesc relații diplomatice la nivel de ambasadă.
17-18 martie 1967 | Vizita de prietenie în U.R.S.S. a unei delegații conduse de N. Ceaușescu, în cadrul căreia a discutat, cu L.I. Brejnev, despre relațiile bilaterale romano-sovietice.
8 aprilie 1967 | Se constituie Automobil Clubul Român (ACR), care preia atribuțiile Asociației Automobiliștilor din România.
19 mai 1967 | Vizita primului oficial australian în România, viceprim-minstrul şi ministrul de stat al Comerțului şi Industriei din Australia, John McEwan.
28 mai-2 iunie 1967 | Vizita în România a secretarului general al Partidului Comunist din Spania, Santiago Carillo.
9 iunie 1967 | La Moscova are loc întâlnirea dintre liderii partidelor comuniste şi muncitorești din Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Iugoslavia, Polonia, România, U.R.S.S. pentru a discuta situația din Orientul Apropiat. România a fost singura ţară care a menținut relațiile diplomatice cu Israelul.
26 iunie 1967 | Convorbiri la New York între Ion Gh. Maurer şi Lyndon B. Johnson, președintele S.U.A. privind dezvoltarea relațiilor româno-americane.
10-14 iulie 1967 | Vizita oficială în România a cancelarului federal al Austriei, dr. Josef Klaus.
17-21 iulie 1967 | În timpul vizitei din Olanda, Ion Gh. Maurer poartă convorbiri cu premierul Olandei, Piet de Jong.
3-7 august 1967 | Willy Brandt, vicecancelarul R.F.G şi ministrul Afacerilor Externe, vizitează România.
25-31 august 1967 | Vizita oficială în România a primului ministru şi minstrel Afacerilor Externe al Danemarcei, Jens Otto Krag.
13-17 septembrie 1967 | Vizita în România a primului ministru al Turciei, Suleyman Demirel.19 septembrie.
19 septembrie 1967 |Corneliu Mănescu, ministrul de Externe al României, este ales președinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.
3-4 ianuarie 1968 | Președintele Consiliului de Stat, N. Ceaușescu şi primul ministru Ion Gh. Maurer vizitează Iugoslavia si poartă convorbiri cu I. B. Tito.
22-23 ianuarie 1968 | Vizita oficială în Italia a președintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gh. Maurer, care discută cu omologul său italian, Aldo Moro.
23 ianuarie-2 februarie 1968 | Vizita oficială a unei delegații române în Marea Britanie, care discută cu primul ministru Harold Wilson.
24 ianuarie 1968 |Ion Gh. Maurer este primit la Vatican de Papa Paul al VI-lea.
16 februarie 1968 | Marea Adunare Națională adopta Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. se revine la organizarea administrativ tradițională, pe județe. România cuprindea 39 de județe, 2706 comune, 47 (inclusiv București şi Constanţa) de municipii şi 189 de orașe.
26 februarie – 5 martie 1968 | La Budapesta se desfășoară Lucrările Consultative ale partidelor comuniste şi muncitorești, la care au participat 81 de partide comuniste şi muncitorești. Delegația P.C.R, condusă de Paul Niculescu Mizil, a părăsit întrunirea din cauza criticii făcute comuniștilor români de Partidul Comunist Sirian.
31 martie – 5 aprilie 1968 | Ion Gh. Maurer vizitează Finlanda, purtând convorbiri cu primul ministru finlandez, Mauno Henrik Koivisto.
3 aprilie 1968|Prin Decretul 295 se înființează Consiliul Securității Statului.
8-11 aprilie 1968 | Vizita premierului Ion Gh. Maurer în Suedia; care are convorbiri cu primul ministru suedez, Tage Fritj of Erlander.
22-25 aprilie 1968 |Are loc Plenara CC al PCR în urma căreia este reabilitat Lucreţiu Pătrăşcanu. Împreună cu acesta este reabilitat și Teohari Georgescu, fost ministru comunist de interne.
14-18 mai 1968|Are loc vizita oficială a preşedintelui Republicii Franceze, Charles de Gaulle la București. Convorbirile s-au axat pe necesitatea lărgirii cooperării româno-frnaceze în domeniul economic, tehnic şi cultural.
23-31 mai 1968 | Vizita în România a unei delegații a Partidului Laburist din Marea Britanie, condusă de președinta partidului, Jennie Lee.
28 mai 1968| este rejudecat „Procesul Pătrășcanu”. In urma acestei acțiuni, Tribunalul Suprem i-a achitat pe toți membrii „lotului Pătrășcanu”, iar Lucrețiu Pătrășcanu este declarat erou național. Achitarea lui Ceaușescu a fost însă strict formală, fără sa își producă efectele in fapt, deoarece moștenitorii membrilor lotului „Pătrăşcanu” ar fi trebuit să primească înapoi toate bunurile confiscate odată cu pronunțarea sentințelor.
23-24 iunie 1968 | George Macovescu, prim adjunct al ministrului de Externe, efectuează o vizită în Israel. Este prima vizită oficială în acest stat a unui demnitar român.
15-17 august 1968 | O delegaţie de partid şi de stat condusă de N. Ceauşescu vizitează Cehoslovacia. Se poartă convorbiri cu Alexandru Dubcek, secretarul general al partidului Comunist din Cehoslovacia şi Ludvik Svoboda, președintele R.S. Cehoslovacă.
16 august 1968| Se semnează la Praga Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Cehoslovacă, pentru o perioadă de 20 de ani..
20-21 august 1968| Forțe militare ale Tratatului de la Varşovia (Uniunea Sovietică, RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria) invadează Cehoslovacia.
În noaptea de 20 spre 21 august 1968, peste 200.000 de soldaţi şi 2.000 de tancuri provenind din patru state membre ale Pactului de la
Varşovia au invadat Cehoslovacia | Foto: Josef Koudelka – Magnum Photos
22 august 1968| Este adoptată Declaraţia Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România cu privire la principiile de bază ale politicii externe a României.
4 septembrie 1968 | Se reînfiinţează gărzile patriotice.
7 septembrie – 9 octombrie 1968 | Vizită în Mexic, Venezuela, Columbia, Chile, Peru şi Uruguay a delegației române condusă de Gheorghe (Gogu) Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri.
11 octombrie – 12 noiembrie 1968 | Vizita ministrului de Externe Corneliu Mănescu în Mexic, Columbia, Venezuela, Chile, Brazilia, Argentina, Uruguay, Peru și Ecuador.
25 octombrie 1968| Se înființează Frontul Unității Socialiste.
15 noiembrie 1968| Este adoptată Legea nr. 33/1968 privind pregătirea tineretului pentru apărarea patriei.
26 noiembrie 1968 | A fost adoptată Convenția ONU asupra imprescriptibilității crimelor de război şi a crimelor împotriva umanității.
30 iulie1969|Decretul nr. 547/1969 pentru ratificarea Convenţiei asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 26 noiembrie 1968.
28 iulie 1969| Disidentul Vasile Paraschiv a fost arestat pentru prima dată, fiind internat cu forța la Spitalul de psihiatrie de la Urlați.
5 ianuarie 1970 | Premiera filmului Reconstituirea (regizor: Lucian Pintilie)
19 februarie 1970 |Se constituie a Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a R.S.R. Președinte de onoare al Academiei a fost ales șeful statului, Nicolae Ceaușescu.
24 martie 1970 | DECRET Nr. 153 din 24 martie 1970 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind regulile de convieţuire socială, ordinea şi liniştea publică in RSR
28 mai 1970 | Se stinge din viaţă, la Bucureşti, episcopul Iuliu Hossu.
8 iunie 1970 |DECRET nr. 158 din 8 iunie 1970 cu privire la repartizarea în producție a absolvenților instituțiilor de învăţămînt superior de la învăţămîntul de zi*) | Acest decret a devenit Legea nr. 37/1970.
15-19 iunie 1970|Vizita oficială în Franța a lui Nicolae Ceaușescu (la invitația lui Georges Pompidou).
15 iulie 1970| Se constituie Comisia centrală pentru sistematizarea localităţilor rurale şi urbane – ca organ consultativ pe lângă Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală.
17 iulie 1970 | DECRET nr. 338 din 14 iulie 1970, privind organizarea şi funcţionarea Comitetului de Stat pentru Cultura şi Arta
13-27 octombrie 1970| Cuplul Ceauşescu vizitează pentru prima dată SUA, la invitaţia lui Richard Nixon.
17 noiembrie 1970 | Are loc Plenara Uniunii Arhitecţilor, care dezbate proiectul Programului Naţional de sistematizare a localităţilor.
24 noiembrie 1970 | Vizita oficială în Marea Britanie a președintelui Consiliului de miniștri, Ion Gheorghe Maurer (n. 23 septembrie 1902, București – d. 8 februarie 2000, București); primit de regina Elisabeta a II-a; poartă convorbiri cu primul ministrul Harold Wilson.
16 decembrie 1970 | HOTĂRÂRE nr. 1779 din 16 decembrie 1970, privind ținuta vestimentara a delegaților de stare civilă la oficierea căsătoriilor (Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 159 din 31 decembrie 1970)
17-18 martie 1971 | Sesiune a M.A.N. Printre legile adoptate se află şi ca privind procedura schimbării domiciliului şi a reşedinţei; în fapt o modalitate de îngrădire a libertăţii de mişcare a cetăţenilor României.
1-24 iunie 1971| Nicolae şi Elena Ceaușescu întreprind o vizită diplomatică în patru state comuniste asiatice: China, Coreea de Nord, Vietnamul de Nord şi Mongolia.
6 iulie 1971| În ședința C.Ex. al CC al PCR sunt adoptate Propunerile de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, cunoscute ca Tezele din iulie, care inaugurează „mini-revoluția culturală” după modelul MAO, cat și debutul cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu.
11 septembrie 1971 | Nikita Hrușciov moare, ca urmare a unui infarct, într-un spital de lângă apartamentul său din Moscova. Este înmormântat în Cimitirul Novodevic din Moscova, după ce i s-au refuzat funeraliile naționale și înmormântarea la Zidul Kremlinului. Pentru evitarea demonstrațiilor, autoritățile nu au anunțat decesul lui Hrușciov decât la ora înmormântării, iar cimitirul a fost înconjurat de soldați. Chiar și așa, unii artiști și scriitori s-au alăturat familiei la înmormântare. Pravda a dat un anunț de o singură propoziție despre moartea fostului premier; ziarele occidentale au scris însă ample articole. Corespondentul veteran al ziarului New York Times la Moscova, Harry Schwartz, scria despre Hrușciov: „Dl. Hrușciov a deschis ușile și ferestrele unei structuri pietrificate. A lăsat să intre aer proaspăt și idei noi, producând schimbări pe care timpul deja le-a dovedit ireversibile și fundamentale”
3-5 noiembrie 1971|Plenara CC al PCR adopta programul ideologic al partidului, bazat peTezele din iulie, punând capăt scurtei perioade de liberalizare survenite după 1965, ce urmase Congresului al IX-lea al PCR. in cadrul Plenarei, Nicolae Ceaușescu a prezentat „Expunerea cu privire la programul PCR pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor”. „Îmbunătățirea” a marcat începutul perioadei neostaliniste în politica internă, înăsprirea controlului în domeniul culturii, consolidarea puterii personale a lui Nicolae Ceaușescu și declanșarea cultului personalității sale.
Plenara C.C. al P.C.R. din 3 noiembrie 1971 – Nicolae Ceaușescu expunându-și cuvântarea
17 decembrie 1971 | MAN adoptă Legea nr.23/1971privind apărarea secretului de stat în Republica Socialistă România, Legea nr.24/1971 privind cetățenia română, prin care cetăţenii erau obligaţi să-şi declare legăturile şi convorbirile cu străinii şi, respectiv, pierderea cetăţeniei pentru „cel care, rupându-se de ţara, îşi încalcă îndatorirea de fidelitate faţă de patrie, trădează interesele poporului, acţionează împotriva unităţii, suveranităţii şi independenţei statului sau săvârşeşte orice alte acte duşmănoase sau de natura a ştirbi bunul renume al României”.
24 aprilie 1972 | LEGE nr.6 din 24 aprilie 1972privind organizarea şi funcționarea controlului oamenilor muncii; emitent Marea Adunare Națională (B.Of. nr. 42/24 apr. 1972)
16 mai 1972 |Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito inaugurează sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier.
23 septembrie 1972| Are loc premiera piesei „Revizorul” la Teatrul „Bulandra”, regia Lucian Pintilie. După doar 3 reprezentații piesa este interzisă, iar Liviu Ciulei, directorul teatrului, este demis.
9 decembrie 1972| România aderă la Fondul Monetar Internaţional şi Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare.
28 decembrie 1972| Este adoptată Legea nr.14/1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România.
23 ianuarie1973 | Președintele american Richard Nixon anunța încheierea unui acord care a dus la încetarea ostilităților militare din Vietnam.
18-19 iunie 1973 | Plenara CC al PCR o alege pe Elena Ceauşescu membră a Comitetului Executiv al Partidului Comunist Român. Se decide reluarea lucrărilor la Canalul Dunăre – Marea Neagră.
11 octombrie 1973 | SUA: Președintele Richard Nixon îi oferă lui Gerald Ford nominalizarea la funcția de vicepreședinte. .
3-8 decembrie 1973 | Are loc cea de-a doua vizită în SUA a soţilor Ceauşescu, la invitaţia lui Richard Nixon.
27 februarie 1974 |Manea Mănescu este numit președinte al Consiliului de Miniştri în locul lui Ion Gh. Maurer. Guvernul Manea Mănescu (1) 27 februarie 1974 – 18 martie 1975
1 martie 1974 |Elena Ceaușescu este aleasă membru titular al Academiei RSR.
28 martie 1974|Nicolae Ceaușescu devine primul președinte al României (RSR) | VIDEO| Marea Adunare Naţională instituie funcţia de Preşedinte al RSR, funcţie pe care Nicolae Ceaușescu o ocupă în urma votului unanim.
9 august 1974 | În urma scandalului Watergate, Richard Nixon demisionează din funcția de președinte al Statelor Unite. Vicepreședintele Gerald Ford devine noul președinte al SUA.
WASHINGTON DC – 9 AUGUST: Gerald R. Ford, în Camera de Est a Casei Albe, depune jurământul, ca cel de-al 38-lea Președinte al Statelor Unite, in fata judecătorului șef Warren Burger, după ce președintele Richard M. Nixon a fost obligat să demisioneze la 9 august 1974 la Washington , DC. (credit: David Hume Kennerly)
19–30 august1974 | Se desfăşoară, la Bucureşti, Conferinţa Mondială a Populaţiei
29 octombrie 1974 | Este adoptată Legea nr.57/1974 retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii.
4 noiembrie 1974 | Are loc vizita Secretarului de Stat al SUA, Henry Kissinger, la Bucureşti.
25-28 noiembrie 1974 | Se desfășoară lucrările Congresului al XI-lea al PCR, în cadrul căruia este adoptat Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism.
1 decembrie 1974 | Este adoptată Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale.
28 iulie 1975 | Congresul SUA votează introducerea clauzei națiunii celei mai favorizate în relaţiile cu RSR.
3-18 iulie 1975 | Au loc grave inundaţii în România, ce duc la instituirea stării de necesitate.
30 iulie 1975 | In perioada 30 iulie – 1 august 1975 Nicolae Ceaușescu a participat la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa de la Helsinki şi a semnat, alături de alte 34 de ţări participante, Actul Final de la Helsinki.
La sfârșitul Războiului Rece, acest acord a fost considerat un punct crucial, de cotitură, în istoria modernă a drepturilor omului. Cercurile academice și jurnalistice citează adesea Acordurile de la Helsinki ca un moment important, când statele comuniste din Blocul de Est au acceptat, pentru prima dată, principiile drepturilor omului. Această decizie s-a dovedit a fi fatală liderilor din Blocul de Est, culminând cu revoluțiile din 1989. Conform specialiștilor, diplomația vicleană exercitata din partea Occidentului, i-a presat pe liderii Uniunii Sovietice și sateliții săi să semneze la Helsinki, in 1975, propria lor condamnare la moarte, atunci când au acceptat să respecte drepturile pe care le încălcau în mod evident.
2– 3 august 1975 | Vizita oficială efectuată în România de președintele american Gerald Ford. in Romania.
7 octombrie 1975 | RDG și URSS semnează Tratatul de prietenie, cooperare și ajutor reciproc.
30 octombrie 1975 | Printul Juan Carlos a devenit rege al Spaniei după ce dictatorul Francisco Franco a renunțat la putere. La trei săptămâni distanta, Franco (83 de ani), a murit in urma unui atac de cord. Juan Carlos I de Bourbon (n. 5 ianuarie 1938, Roma), a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până pe 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice.
15 noiembrie 1975 | A fost fondat Grupul celor Opt (G8), format din țările G7 plus Rusia. Grupul celor Șapte (G7) reprezintă un forum internațional al guvernelor unor state dezvoltate din punct de vedere economic, tehnologic și militar: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii.
20 noiembrie1975 | A murit dictatorul spaniol Francisco Franco (n. 1892).
24 ianuarie 1976 | moare Emil Bodnăraș (n. 10 februarie 1904, satul Iaslovăț, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria), vicepreședinte al Consiliului de Stat.
18 iulie 1976 |Nadia Comăneci obţine, la Jocurile Olimpice de la Montreal, prima notă de 10 din istoria gimnasticii.
10 decembrie1976 | Se constituie, la nivel central, Organizația Șoimii Patriei, pentru „educarea moral-civică a copiilor, în spiritul umanismului, al dragostei și respectului față de patrie și popor, față de Partidul Comunist Român”.
20 ianuarie1977 | Democratul Jimmy Carter devine cel de-al 39-lea președinte al Statelor Unite.
28 ianuarie 1977 |Paul Goma distribuie mai multor diplomați din București o scrisoare deschisă de adeziune la «Carta 77».
4 martie 1977 | Are loc un cutremur având o magnitudine de 7,2 grade, în urma căruia 1570 de persoane au murit şi alte 11.300 au fost rănite. Peste 30 de clădiri şi blocuri mari din capitală s-au prăbuşit în timpul seismului. Mai mult de 35.000 de locuinţe au fost devastate.
22 martie 1977 | Nicolae Ceaușescu decide „refacerea urbanistică” a Bucureștiului.
16 iunie1977 |Leonid Ilici Brejnev devine președinte al URSS
1-3 august 1977 | Minerii din Valea Jiului se revoltă din cauza condiţiilor extrem de dificile în care sunt nevoiţi să lucreze, a interzicerii cumulării salariului cu pensia de invaliditate, precum şi a creşterii pragului de pensionare de la 50 la 52 de ani.
3 decembrie 1977 | Au fost inaugurate lucrările de construcţie a sistemului hidroenergetic şi de navigație Porţile de Fier II de la Drobeta-Turnu Severin.
***februarie: Vasile Paraschiv Paris susține, la Paris, o conferință de presă în problema folosirii psihiatriei în România ca armă de represiune politică.
England, 13th June 1978, President Nicolae Ceausescu of Romania inspects a Guard of Honour as he arrives in London for a state visit (Photo by Popperfoto via Getty Images/Getty Images)
24 iulie 1978 | Ion Mihai Pacepa, șef adjunct al Departamentului de Informații Externe, ajuns la Ambasada SUA din Bonn, cere azil politic.
1 ianuarie1979 | China si SUA stabilesc oficial relații diplomatice
8-10 martie 1979 | Are loc vizita oficială în România a preşedintelui Republicii Franceze, Valery Giscard d’Estaing.
10 martie 1979 | Se formează Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR). Membrii sindicatului în frunte cu Ionel Cană au fost arestați și anchetați. Vasile Paraschiv, unul dintre membri, este internat forţat într-un spital psihiatric.
7 iunie1979 |Elena Ceaușescu este numită Preşedinte al Consiliului Naţional pentru Știință şi Tehnologie.
25 iulie1979 | Este adoptat Decretul nr. 277/1979 privind unele măsuri pentru raţionalizarea consumului de carburanţi şi gospodărirea economicoasă a parcului de autovehicule.
16 noiembrie1979 | Se inaugurează primul tronson de metrou din București, parte a magistralei I, care avea șase stații și funcționa între Semănătoarea și Timpuri Noi.
19 octombrie 1977, Vizita de lucru a tov. Nicolae Ceausescu, pe şantierele metroului bucureştean
19-23 noiembrie 1979 | Se desfăşoară lucrările Congresului al XII-lea al PCR. În cadrul acestuia Constantin Pârvulescu, fost ilegalist, a luat cuvântul, criticând dur pretenţia lui Ceauşescu de a fi reales în funcţia de Preşedinte al Ţării, precum şi exacerbarea cultului personalităţii acestuia. Constantin Pârvulescu a fost catalogat drept trădător şi pro-sovietic, destituit din funcţie şi ulterior arestat la domiciliu.
30 martie1980 | Plenara CC al PCR, Marea Adunare Națională (M.A.N.) alege Consiliul de Stat și Guvernul. Elena Ceaușescu este aleasă în funcția de Prim-Viceprim-Ministru al Guvernului.
4 mai1980 | MoareJosip Broz, autointitulat Tito, „președinte pe viaţă” al Iugoslaviei
16 mai 1980 | Scriitorul Marin Preda moare subit la casa de creaţie de la Mogoşoaia.
17 septembrie 1980 | În Polonia ia fiinţă federaţia sindicală „Solidaritatea”.
14 octombrie 1980 | Este adoptat Decretul nr.313/1980 privind asistenţa bolnavilor psihici periculoşi.
22 octombrie 1980 |LEGE nr.4 din 17 octombrie 1980 privind obligația cadrelor de conducere din activitatea economico-sociala şi a altor activiști de partid şi de stat de a declara bunurile de valoare, proprietate personala (B.Of. nr. 90/22 oct. 1980)
22 octombrie 1980 |LEGE nr.7 din 17 octombrie 1980 privind organizarea excursiilor cu turiști romani in străinătate (B.Of. nr. 90/22 oct. 1980)
20 ianuarie1981 | Republicanul Ronald Reagan (Ronald Wilson Reagan, n. 6 februarie1911, Tampico, Illinois, SUA – d. 5 iunie 2004, Los Angeles, California) devine cel de-al 40-lea președinte al Statelor Unite (20 ianuarie 1981 – 20 ianuarie 1989).
Reagan a rezistat în fruntea statului american, în ultimii ani ai Războiului Rece, cu o politică fermă de combatere a comunismului. În timpul celui de-al doilea mandat al său, a fost martorul si promotorul politicilor de relaxare din URSS, propuse de Gorbaciov, având numeroase întrevederi cu liderul sovietic. Anterior, în primul sau mandat, Reagan a fost preocupat cu precădere de apărarea spațială împotriva rachetelor intercontinentale rusești și a încurajat Inițiativa de Apărare Strategică, „Star Wars”, în confruntarea cu URSS, pe care o califica drept „Imperiul Răului” (Empire of Evil).
30 martie1981 | SUA: Eșecul încercării de asasinat împotriva președintelui american Ronald Reagan in Washington, D.C.
tentativă de asasinat asupra președintelui SUA, Ronald Reagan, in Washington, 30 martie 1981 | image Courtesy Ronald Reagan Library
La doar două luni de la investirea sa în funcția de cel de-al 40-lea președinte al Statelor Unite, Ronald Reagan a fost împușcat și rănit grav, în fața unui hotel din Washington, D.C., de către un necunoscut cu probleme psihice, John W. Hinckley, Jr. În 1982, un juriu al districtului Columbia l-a judecat pe John W. Hinkley, Jr. și l-a găsit nevinovat din cauza nebuniei; a fost trimis la Spitalul Sf. Elisabeta pentru tratamentul bolii sale mentale.
24 aprilie 1981 | Președintele SUA, Ronald Reagan, ridică un embargo asupra cerealelor impus Uniunii Sovietice de președintele Carter.
14 mai1981| Are loc primul zbor în spațiul cosmic al unui român, pilotul de aviaţie Dumitru Prunariu.
1-4 iulie 1981 | La Bucureşti are loc Conferinţa Naţională a Scriitorilor, in cadrul căreia este ales noul Consiliu al Uniunii, avându-l ca președinte pe Dumitru Radu Popescu.
28 iulie1981| În timp ce se îndrepta spre garajul locuinței sale din Munchen, Emil Georgescu, realizator de emisiuni de la Radio Europa Liberă, a fost înjunghiat de doi francezi angajați de Securitate.
2 octombrie 1981 | Președintele SUA, Ronald Reagan declară că Statele Unite vor produce bombardiere B-1 și rachete MX ca parte a acumulării militare.
19 octombrie1981| Are loc revolta minerilor din Motru, datorata condițiilor dificile de munca; protestul este oprit după câteva ore, la intervenţia în forţă a autorităților.
13 decembrie 1981 | In Polonia a fost impusă Legea marțială de către liderul statului comunist polon, Wojciech Jaruzelski, în scopul anihilării sindicatului Solidaritatea. Considerat o amenințare a statului de drept. „Solidaritatea” este scoasă în afara legii, iar membri acesteia sunt arestați. Abrogat la 22 iulie 1983, când autoritarismul comunist scade în intensitate.
24 decembrie 1981 | Elena Ceaușescu primește, din partea președintelui Academiei Europene de Științe, Arte Şi Litere, profesor Raymond Daudel, diploma de Membru al acestei Academii, membru al Comitetului de Onoare, precum şi Insigna de aur a Academiei.
28 decembrie 1981 | Președintele SUA, Ronald Reagan, impune sancțiuni economice Poloniei, ca urmare a legii marțiale emise de guvernul polonez.
21 mai 1982 | Elena Ceaușescu devine Prim-viceprim-ministru al Guvernului(Dăscălescu (1)) pana la 28 martie 1985.
21 mai 1982 | Ion Iliescu este numit Președintele Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie (cu rang de ministru) in guvernul Dăscălescu (1)
22 mai1982| În presa franceză izbucnește „afacerea Tănase”.
14 iulie1982| Ziarul oficial al Partidului, Scânteia, publica „Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”. Majoritatea produselor alimentare de bază sunt distribuite raţionalizat.
10 noiembrie 1982 |Moare Leonid Brejnev, politician rus și conducător al Uniunii Sovietice (n. 1906)
28 noiembrie1982 | Moare Regina mamă Elena (n. 3/15 mai 1896, Atena, Regatul Greciei), soția principelui moștenitor Carol al României (viitorul rege Carol al II-lea) și mama regelui Mihai I al României.
8 martie 1983 | Președintele american Ronald Reagan numește URSS un Imperiu al Răului.
23 martie1983 | Propunerea președintelui american Ronald Reagan de a realiza, cu ajutorul unor noi tehnologii, un sistem de apărare antirachetă poziționat în spațiu.
Inițiativa de Apărare Strategică, supranumită și războiul stelelor, avea drept scop coagularea unui efort științific, financiar si militar de anvergura, împotriva celui mai terifiant rezultat al Războiului Rece – anihilarea nucleară
28 martie1983| Romania adopta Decretul nr.98/1983 privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor şi al mașinilor de scris, conform căruia „persoanele care, datorita antecedentelor penale sau comportării lor, prezintă pericol pentru ordinea publica ori securitatea statului nu pot fi autorizate sa dețină mașini de scris”.
28 martie1983| Romania emite Decretul nr.94/1983 cu privire la declararea animalelor, înstrăinarea şi tăierea bovinelor şi cabalinelor, prin care se interzice crescătorilor de animale sacrificarea acestora pentru consum.
3 august1983| Are loc Conferința de la Mangalia, consacrată „problemelor muncii de organizare şi politico-educative”, în cadrul căreia Nicolae Ceaușescu reiterează Tezele din iulie 1971, criticând totodată filmul artistic „Faleze de nisip” în regia lui Dan Piţa.
1 septembrie1983 | Uniunea Sovietică a doborât avionul de pasageri KAL-007 aparținând liniei sud coreene, care se deplasa pe ruta New York – Seul, prin Anchorage, Alaska.
Din cauza unei greșeli de navigație, potrivit comunicatului oficial, aeronava Boeing 747 s-a abătut de la ruta inițial planificată și a zburat in spațiul aerian sovietic, în timpul unei misiuni de recunoaștere aeriană a SUA. Forțele aeriene sovietice au tratat aeronava neidentificată drept un avion spion intrus din SUA și au distrus-o cu rachete, după ce au tras focuri de avertizare care, probabil, nu au fost văzute de piloții KAL. Uniunea Sovietică a negat inițial incidentul, dar ulterior a recunoscut că a doborât aeronava, susținând că aceasta se afla într-o misiune de spionaj MASINT.
13 decembrie1983| Se stinge din viaţă poetul Nichita Stănescu.
27 ianuarie1984 |Dumitru Iuga, fondatorul „Mișcării pentru libertate şi dreptate socială din România” (MLDSR), este condamnat de Tribunalul Militar la 12 ani închisoare, degradarea militară şi interzicerea unor drepturi, pentru infracțiunea de complot.
27 mai1984 | Se inaugurează Canalul Dunăre – Marea Neagră, reînceput în 1973. La inaugurare era încadrat al treilea cel mai lung canal de navigație din lume.
25 iunie1984 | Soţii Ceauşescu inaugurează fundaţia clădirii Casei Poporului şi bulevardul „Victoria Socialismului”.
28 iulie-12 august1984 | Se desfăşoară a XXIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice la Los Angeles, România fiind singura ţară din blocul socialist care participă.
30 octombrie 1984 | Este descoperit cadavrul preotului catolic polonez Jerzy Popieluszko (n. 14 septembrie 1947, Okopy, Polonia – d. 19 octombrie 1984, Włocławek, RSP), răpit si ucis de agenți ai securității comuniste poloneze.
Părintele Popieluszko, (37 de ani), celebru pentru opoziția sa împotriva guvernării comuniste. a fost răpit la 19 octombrie de o echipa de trei agenți ai politiei secrete (poliția politică a Poloniei - Służba Bezpieczeństwa)), condusa de un căpitan din Ministerul de Interne. In urma valului uriaș de proteste înregistrat in Polonia si in întreaga lume, aceștia au fost arestați. În 2010 a fost beatificat, ca martir creștin.
31 octombrie 1984 |Indira Gandhi (n. 19 noiembrie 1917) este asasinată de către fanatici adepți ai cultului sikh. In 1983 a fost aleasa președinte al Mişcării Ţărilor Nealiniate. A fost premierul Indiei
9 ianuarie 1985 | Se decide demolarea ansamblului mănăstiresc Văcăreşti
11 martie 1985 |Comitetul Central al PCUS îl alege pe Mihail Gorbaciov în funcția de Secretar General. Alegerea sa marchează începutul destinderii între Est și Vest. Este debutul pentru perestroika și glasnost..
8 aprilie1985 | Mihail Gorbaciov anunță că URSS va suspenda instalarea rachetelor cu rază medie de acțiune (SS-20) în Europa și a cerut Statelor Unite să facă același lucru.
11 iulie1985 |Lui Nicolae Ceaușescu i se conferă titlurile de membru titular şi preşedinte de onoare al Academiei RSR.
11 august 1985 | Decesul fostului director al Direcţiei Securităţii Generale a Poporului (DSGP) şi adjunct al Ministrului de Interne din perioada dejistă, Gheorghe Pintilie, înhumat cu onoruri militare.
21 septembrie1985 | Inginerul Gheorghe Ursu este arestat. Moare ulterior, in urma tratamentelor inumane la care a fost supus în arestul Securităţii de la Rahova.
7 octombrie1985 | Începe mutarea prin translaţie a bisericii Mihai Vodă din Bucureşti.
16 decembrie1985 | Generalul Vasile Milea este numit ministru al Apărării.
26 decembrie 1985 || Romania emite Decretul nr. 411 din 1985 privind modificarea articolului 2 din Decretul nr. 770/1966 pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii, legislaţia privind limitarea avortului devenind astfel mult mai restrictivă decât în anii anteriori.
26 aprilie1986 | Are loc cel mai grav accident din istoria nucleară civilă, la Centrala Electrica Nucleara V. I. Lenin, situată la 18 km nord-vest de orașul Cernobîl (Ucraina, URSS), la 16 km sud de frontiera ucraino-belarusă și aproximativ 110 km nord de Kiev.
7 mai1986 |Mircea Eliade, aflat în exil, încetează din viaţă la Chicago.
7 mai 1986 | Echipa de fotbal Steaua Bucureşti câştigă Cupa Campionilor Europeni.
31 iulie1986 | încetează din viaţă Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Justin Moisescu
11 octombrie 1986 | Ronald Reagan și M. Gorbaciov se întâlnesc la Reykjavik, Islanda..
27 noiembrie 1986 | Este demolată biserica Doamna Oltea din București.
***noiembrie: Izbucnesc local incidente, proteste, în centre industriale importante, cum ar fi Turda şi Cluj.
2-15 decembrie 1986 |Are loc demolarea mănăstirii Văcărești.
19 decembrie 1986 | Mihail Gorbaciov, lider al Uniunii Sovietice, îi eliberează pe Andrei Saharov și pe soția acestuia din exilul în Gorky.
16 februarie1987 | Are loc greva de la atelierele Nicolina din Iaşi.
12 iunie 1987 | Discursul lui Ronald Reagan la Berlin, Poarta Brandenburg, Republica Federală Germania: Dl. Gorbaciov, dărâmă acest zid!
19-20 iunie1987 | Este demolată biserica Sfânta Vineri din Bucureşti.
26 august1987 | Este demolată biserica Sfântul Spiridon Vechi din Bucureşti.
3 octombrie1987 |Tudor Postelnicu este numit în funcția de Ministru de Interne, iar Iulian Vlad în cea de șef al Departamentului Securităţii Statului.
7- 9 octombrie1987 | Sunt demolate bisericile Sfânta Treime Dudeşti şi Bradu Staicu din București.
9 noiembrie 1987 | Potrivit ”memoriilor” lui Mihail Gorbaciov, Boris Nicolaevici Elţin comite o tentativa de suicid (cu o pereche de foarfece), după ce fusese concediat de către CC al PCUS, deoarece afirmase că Gorbaciov este ”un al doilea Stalin”.
15 noiembrie1987 | Pe fondul înrăutățirii condițiilor de trai, izbucnește revolta muncitorilor de la uzinele Tractorul şi Steagul Roșu din Brașov.
Protestatari au cântat “Desteapta-te, romane”, scandând lozinci anticomuniste si împotriva lui Nicolae Ceausescu. Sute de brașoveni s-au alăturat muncitorilor; revendicarea cu caracter social s-a transformat intr-un protest politic. Manifestanții au ocupat sediile Comitetului Județean si Primăriei Brasov, dar acțiunea lor a fost rapid înăbușită. Participanții au fost arestați, iar Securitatea si Militia au trecut la represalii: liderii revoltei au fost bătuți crunt, iar un an mai târziu 61 dintre ei au fost condamnați cu pedepse la locul de munca intre 6 luni si 3 ani, cu domiciliu obligatoriu in alte locuri din tara.
19 noiembrie1987 |Doina Cornea şi fiul ei, Leontin Iuhas, sunt arestați pentru distribuirea de manifeste de solidarizare cu muncitorii brașoveni.
26 noiembrie1987 | Convenţia Europeană pentru prevenirea torturii şi tratamentelor inumane şi degradante, elaborată de Consiliul Europei
3 decembrie 1987 | Adunarea Generală a ONU adoptă rezoluții inițiate de România privind reducerea bugetelor militare, reglementarea pașnică a diferendelor dintre state, dezvoltarea bunei vecinătăți.
26 februarie 1988 | Guvernul SUA anunța ca va retrage clauza națiunii celei mai favorizate, acordată României în 1975, începând din 3 iulie 1988. Hotărârea era motivată atât de înrăutățirea condițiilor de trai, cat si de nerespectarea obligațiilor asumate prin Actul de la Helsinki (1975) privind drepturile şi libertățile cetățenești. Peste două zile, la 28 februarie, Guvernul de la București declara că România renunță la clauza națiunii celei mai favorizate, în relațiile cu SUA
10 aprilie1988 |Mihail Gorbaciov propune limitarea armelor nucleare tactice și oferă garanții potrivit cărora Uniunea Sovietică își va distruge tot arsenalul chimic.
30 august 1988 | Poeta Ana Blandiana pierde dreptul de publicare, în urma apariţiei unei cărţi pentru copii, în care îl parodiază pe Nicolae Ceaușescu.
octombrie 1988 |Se organizează la Bruxelles operațiunea „Villages Roumains”.
8 noiembrie1988 | Vicepreședintele George H.W. Bush este ales președinte al Statelor Unite, învingându-l pe opozantul sau democrat Michael Dukakis.
2 martie 1989 | Liviu Babeş îşi dă foc, în semn de protest, pe pârtia de schi din Brașov.
11 martie1989 | Posturile de radio BBC și Europa Liberă difuzează scrisoarea întocmită de şase membri marcanți ai Partidului Comunist Român: Gheorghe Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Grigore Răceanu, Constantin Pârvulescu și Silviu Brucan, care denunță erorile administrației Ceaușescu.
13 martie1989 | Diplomatul Mircea Răceanu este condamnat la moarte.
12 aprilie 1989| La ultima Plenara a Comitetului Central al PCR, Nicolae Ceaușescu anunța achitarea datoriei externe a României | VIDEO | „România nu mai plătește nimănui tribut” -afirma Nicolae Ceaușescu
Miting in Baia Mare, organizat după anunțarea oficiala a achitării integrale a datoriei externe, aprilie 1989
mai 1989 | Mihail Gorbaciov a fost ales președinte al Sovietului Suprem.
27 octombrie 1989 | Statele membre ale Tratatului de la Varşoviaau declarat că fiecare ţară are dreptul să–şi aleagă propriul drum, iar amestecul în afacerile interne proprii este interzis.
27 octombrie 1989|Nicolae Ceausescu, in cadrul plenarei Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste: „Străbatem o perioadă când se pun multe întrebări, sunt multe șovăiri”, unii folosindu-se de această ezitare a spiritului vremurilor pentru a încerca să abată „popoarele care au pășit pe calea socialismului (…) și, dacă e posibil, să mai consolideze orânduirea, șubredă a capitalismului și imperialismului.” […]: „toate aceste dorințe nu au niciun temei, ele se vor spulbera așa cum spulberă furtuna și vântul zăpada – și cerul se va lumina. Popoarele vor merge înainte pe calea eliberării, a socialismului și orânduirea capitalistă – mai devreme sau mai târziu – va dispărea.”
Crearea Zidului Berlinului a fost un dezastru propagandistic pentru Germania Răsăriteană și pentru sistemul comunist in general. Zidul a reprezentat un simbol al tiraniei comuniste. În momentul când a fost dat publicității, la 9 noiembrie 1989, un decret al oficialităților est-germane care permitea trecerea liberă a frontierei, mase uriașe de est-berlinezi, au traversat prin toate punctele de trecere, unindu-se, într-o atmosferă sărbătorească, cu mulțimea din Berlinul Occidental. După câteva săptămâni, Zidul a fost, în cele din urmă, distrus în totalitate, căderea acestei bariere fiind primul pas către reunificarea Germaniei, care a fost încheiată, în mod oficial, pe 3 octombrie 1990.
10 noiembrie1989 | După 35 de ani, șeful Partidului Comunist din Bulgaria, Todor Jivkov, a fost înlăturat de la putere, fiind înlocuit de Petăr Mladenov – un prim pas spre înlăturarea regimului comunist din Bulgaria.
17 noiembrie1989 | „Revoluţia de catifea” în Cehoslovacia”.
Revoluţia de Catifea din Cehoslovacia a pornit pe 17 noiembrie 1989, când poliţia i-a atacat brutal pe studenții care au părăsit traseul unui marș autorizat, îndreptându-se spre centrul capitalei Praga. Violenţa fără precedent şi zvonul fals, că un student ar fi fost ucis, au provocat imediat o ripostă. I-a ființa gruparea de opoziție, Forumul Civic, studenții de la Universitate intra în grevă si revoluția ia amploare. Ţara a intrat în grevă generală şi Comitetul Central al Partidului Comunist a demisionat pe 29 decembrie 1989. Vaclav Havel, scriitor disident, întemnițat în decursul anului 1989, este ales președinte, punând capăt regimului comunist instaurat de sovietici în Cehoslovacia, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
24 noiembrie 1989 |Nicolae Ceaușescu este reales, cu unanimitate de voturi, în funcția de secretar general al PCR, in cadrul ultimului Congres al Partidului. În iulie 2015, România a interzis prin lege „cultul lui Ceaușescu”.
Nicolae Ceausescu la Congresul XIV al PCR, 24 noiembrie 1989
24 noiembrie 1989 |Revoluția de Catifea – Secretarul general al Partidului Comunist Cehoslovac, Miloš Jakeš, demisionează.
14 decembrie1989 | Are loc o adunare în Piaţa Unirii din Iaşi, reprimată de Securitate.
15/17 decembrie 1989 | La Timișoara izbucnesc primele manifestații anti-comuniste. Protestele iau amploare; în termen de câteva zile, îmbracă forma unei revolte de masă. Forțele de ordine intervin brutal, deschizând focul asupra demonstranților.
21 decembrie 1989 – ultimul discurs al lui Nicolae Ceausescu, balconul sediului CC al PCR
22 decembrie1989 | Ceaușescu părăsește sediul CC al PCR cu elicopterul. Se creează un vid de putere, pe fondul căruia au loc acțiuni violente necontrolate.
22 decembrie 1989, Nicolae Ceausescu părăsește sediul CC al PCR cu elicopterul
22 decembrie 1989| ziarul „Libertatea” apare cu antetul „Ziar al Frontului Renașterii Nationale” anunțând, pe prima pagina, „VICTORIA poporului” – editorialul copia cu fidelitate stilul articolelor semnate de Silviu Brucan (Saul Bruckner) in Scînteia anilor ’40, cu deosebirea ca dușmanul poporului era acum nu Iuliu Maniu sau PNT, ci fostul președinte, Nicolae Ceausescu, devenit din „eroul națiunii”, peste noapte, „tiranul barbar”. Scos de la naftalina, articolul era acum „reactualizat”, in versiunea 1989, si pus in slujba FSN – de fapt același PCR, reinventat.
Execuția soților Nicolae si Elena Ceausescu, 25 decembrie 1989
26 decembrie 1989 |Guvernul Petre Roman (1) 27 decembrie 1989 – 28 iunie 1990 – are loc numirea lui Petre Roman (prin decretul Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN)în funcția de prim-ministru al guvernului provizoriu. Şeful Serviciului documentare cercetare al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (2009), Raluca Grosescu: „Guvernul provizoriu constituit la 26 decembrie prin numirea lui Petre Roman în funcţia de premier a fost format în proporţie de 74,2% din foşti membri ai nomenclaturii.”
Din 31 de miniştri, 23 ocupaseră înainte de 1989 posturi de responsabilitate în structurile partidului sau statului comunist, potrivit „Conversia elitelor comuniste din România în perioada de tranziţie: 1989-2000„. Cei mai numeroși şi mai puţin cunoscuți de opinia publică erau tehnocraţii celei de-a doua generații de elite comuniste, care ocupaseră poziții decizionale în aparatul de stat, fără a fi implicaţi în activitatea de partid: Nicolae Ştefan, Adrian Georgescu, Gheorghe Caranfil, Ioan Cheşa, Victor Murea, Nicolae M. Nicolae, Corneliu Burada, Dan Enăchescu, Sergiu Celac.
O a doua categorie era formată din tehnocraţi care urmaseră şi o carieră în partid şi care îşi păstraseră funcţiile pe linie de stat până în 1989 : Teofil Pop, Nicolae Dicu, Stelian Pintilie, Ioan Folea. Toate persoanele incluse în aceste două categorii – în afara lui Sergiu Celac, care nu lucrase niciodată până atunci în cadrul unui minister (fiind traducătorul oficial al preşedinţiei României) şi care a fost numit la Afaceri Externe – deţineau experienţa unei funcţii importante în cadrul ministerului pe care îl conduceau în prezent, fiind înainte de 1989 ministru, ministru adjunct sau director de departament.
O a treia categorie cuprindea cadre de partid marginalizate de Nicolae Ceauşescu în anii 1980: Nicolae Militaru, Constantin Popescu, Mircea Angelescu, Mihail Drăgănescu. Printre ei, numai Nicolae Militaru si Mihail Drăgănescu ocupaseră poziţii în eşaloanele superioare de putere, ceilalţi fiind legaţi de organizaţia tineretului comunist. 7 din 31 de miniştri ai guvernului provizoriu făcuseră parte din Comitetul Central al P.C.R., în timp ce 8 fuseseră deputaţi în Marea Adunare Naţională
26 decembrie 1989 | Consiliul Frontului Salvării Naționale emite un comunicat prin care dă un ultimatum teroriștilor: dacă nu depun armele până pe 28 decembrie, vor fi judecați de tribunalele militare extraordinare.
26 decembrie 1989 | Frontul Salvării Naționale dă prima lege – DECRET-LEGE nr.1 – prin care anulează mai multe interdicții impuse de comuniști și abrogă acte normative ce consacrau puterea regimului Ceaușescu.
27 decembrie 1989 |DECRET-LEGE nr. 2 privind constituirea, organizarea şi funcționarea ConsiliuluiFrontului Salvării Naționale – CFSN şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale.
„precizez că nu am avut şi nu am nicio obligaţie faţă de președintele Gorbaciov! […] Nu l-am cunoscut pe Mihail Gorbaciov înainte de 1989. Ne-am întâlnit prima oară la Moscova, în iunie 1990, cu ocazia ultimei reuniuni a Consiliului Consultativ al Tratatului de la Varşovia, unde erau prezenți șefii de stat sau de guvern din ţările membre. Iar în al doilea rând Revoluția Română nu a fost o lovitură de stat montată de KGB, CIA, Mossad sau alte asemenea structuri. Nu le datorez nimic nici președintelui Gorbaciov, nici fostei URSS.” – Ion Iliescu, scrisoare deschisa către Revista Historia
7 ianuarie 1990 | CFSN emite DECRETUL-LEGE nr. 6 din 7 ianuarie 1990pentru abolirea pedepsei cu moartea, pentru modificarea şi abrogarea unor prevederi din Codul penal şi alte acte normative. Între 1957 (anul în care comuniștii au introdus în lege pedeapsa cu moartea) şi 1990, peste 100 de români au fost executați. Nicolae şi Elena Ceaușescu au fost ultimii pe această listă. Regimul comunist nu s-a limitat doar la lege; au fost create şi organismele necesare aplicării ei. Aşa au fost înființate tribunalele militare, instanţe cu rol de eliminare a tuturor oponenților regimului. Un tribunal militar era considerat „brațul înarmat al poporului”. Pedeapsa cu moartea se aplica în primul rând celor care se răzvrăteau împotriva regimului, deținuților politici, dar şi celor de drept comun, în această categorie intrând criminalii deosebit de periculoși, violatorii sau toţi cei care comiteau infracțiuni grave împotriva ordinei şi liniștii publice.
12 ianuarie 1990 | se decretează zi de doliu în toată țara. Ziarul Adevărul promitea că „În fiecare vineri se vor oficia slujbe în lăcașurile de cult în amintirea martirilor Revoluției.”. Ion Iliescu a apărut în cele din urmă și el la mitingul din 12 ianuarie, fiind întrebat cu obstinație ce a făcut „în ultimii cinci ani”, iar mulțimea a strigat „Nu mai da din mână” (o aluzie la Ceaușescu). El le-a promis celor prezenți că alegerile vor fi libere și că vinovații de crime împotriva poporului „vor fi judecați și condamnați potrivit legii.” După manifestația din Piața Victoriei, protestatarii au plecat către Piața Romană, unde au păstrat un moment de reculegere, deplasându-se ulterior către Piața Universității și, de acolo, în Piața Revoluției.
Manifestația din 12 ianuarie a fost urmată de o contramanifestație propagandistică: ziarul Adevărul (fosta Scânteia și Scânteia poporului, rebotezat Adevărul pe 25 decembrie: avea milioane de abonați și un uriaș impact mediatic) pretindea că a fost asaltat de oameni nemulțumiți de mitingul din Piața Victoriei și de cele trei decrete rezultate. O altă nemulțumire era apariția în piață a „elementelor extremiste” care voiau înlăturarea comuniștilor și de care „oamenii de bine” s-au desolidarizați pentru că nu voiau „vendete”: „Noi rămânem oameni”
24 ianuarie 1990| printr-un Decret-lege al CFSN, a fost adoptat noul imn de stat al României, „Deşteaptă-te, române!” („Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, 2003). „Deşteaptă-te române!” a fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, cântat în cel de-al Doilea Război Mondial. Timp de aproape o jumătate de secol, „Deşteaptă-te române!” a fost interzis de regimul totalitar. Versurile imnului naţional „Deşteaptă-te, române!” aparţin poetului şi publicistului Andrei Mureşanu.
2 februarie1990 | Tribunalul Militar Teritorial București pronunță sentința în procesul „Lotul celor patru”: Manea Mănescu, Tudor Postelnicu, Emil Bobu, Ion Dincă – detenție pe viață și confiscarea totală a averii personale.
18 martie 1990 | primele (și ultimele) alegeri libere din RDG
11 martie 1990 | Lituania isi declara independenţa, marcând astfel începutul destrămării URSS.
11 martie 1990 | Începe manifestația populară din Piața Operei din Timișoara, la care a fost adoptată, la 12 martie 1990, Proclamația de la Timișoara.
12 martie 1990 | Proclamația de la Timișoara – document programator adoptat la Timișoara pe 12 martie 1990, redactat în urma manifestației populare din Piața Operei începută cu o zi înainte. George Șerban, mai târziu deputat PNȚCD de Timiș, inițiatorul Proclamației de la Timișoara și al declarării zilei de 16 decembrie ca zi națională de luptă împotriva totalitarismului, a fost inspirat în demersul său de colaboratoarea sa, Alexandra Indrieș. Cea mai cunoscută solicitare este punctul 8, care cerea ca nici un fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Român sau al Securității să nu aibă dreptul de a lucra în funcții publice pe o perioadă de 10 ani, sau trei legislaturi consecutive. Această interdicție se numește lustrație. Aplicarea punctului 8 a constituit si una dintre principalele cereri ale Golaniadelor.
8. Ca o consecință a punctului anterior, propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. Prezența lor în viața politică a țării este principala sursă a tensiunilor și suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situației și reconcilierea națională, absența lor din viața publică este absolut necesară. Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foștilor activiști comuniști candidatura la funcția de președinte al țării. Președintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărțirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Știm cu toții în ce măsură era condiționată viața individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuințe, de carnetul roșu și ce consecințe grave atrăgea predarea lui. Activiștii au fost însă acei oameni care și-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist și a beneficia de privilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanțiile morale pe care trebuie să le ofere un Președinte (…)”.
În perioada următoare, cca 4 milioane de cetățeni au semnat apeluri în favoarea introducerii punctului 8 în legea electorală, iar documentul a fost sprijinit de sute de asociații civice. Unul dintre scopurile documentului a fost condamnarea explicită a Comunismului și a luptei de clasă. Succesul limitat al Proclamației a fost atribuit rezistenței structurilor comuniste și caracteristicilor specifice Timișoarei, comparativ cu restul țării. Victor Neumann a menționat contrastele observate chiar în timpul Revoluției, când, în doar câteva alte orașe au existat proteste anti-comuniste, precum București, Brașov, Arad, Lugoj, Sibiu, Cluj-Napoca si Iași. Aceste tipare de comportament au fost atribuite, de către Neumann, discrepanțelor politice, sociale și economice existente intre regiunile țării, valabile și în România post-Revoluție. Proclamația a eșuat în stabilirea procedurilor electorale, iar alegerile prezidențiale din 1990 și Alegerile legislative din 1990 s-au desfășurat fără aplicarea regulilor lustrației.
14 martie 1990 | URSS: Mihail Gorbaciov (n. 2 martie1931) este ales președinte al Uniunii Sovietice de către Congresul deputaților.
30 martie 1990 | DECRET-LEGE nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945. (apărut in MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 9 aprilie 1990)
7 – 8 aprilie 1990 | are loc prima Conferința Naționala a Frontului Salvării Nationale (FSN), care l-a ales in funcția de președinte pe Ion Iliescu
20 mai 1990 | Primele alegeri libere în România de după cel de-Al Doilea Război Mondial, încheiate cu victoria foștilor comuniști (FSN) și alegerea lui Ion Iliescu în funcția de președinte al României.
13-15 iunie 1990 |Mineriada – dictatura proletariatului in acțiune – la solicitarea lui Ion Iliescu, minerii vin in București și declanșează cea mai sângeroasă represiune din Romania postdecembrista.
Dosarul Mineriada a fost finalizat in 2017, când Parchetul Militar i-a trimis in judecata pe Ion Iliescu, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naționala (CPUN) si președinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost vice-prim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Roman de Informații; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general si șef al Direcției Procuraturilor Militare, s.a.
Decizia din 2019 a Înaltei Curți a venit ca urmare a faptului ca judecătorul de Camera Preliminara a analizat dosarul, identificând nereguli in actul de sesizare, dispunând restituirea întregului dosar parchetului. Decizia din ianuarie 2019 dispunea, de asemenea, si introducerea mai multor instituții ale statului in dosar, printre care Guvernul, SRI, Jandarmeria, Parchetul General, dar si Liga Sindicatelor Miniere Libere din Valea Jiului sau Societatea Comerciala Doosan IMGB SA, ca părţi responsabile civilmente. Procurorii au contestat decizia de trimitere a dosarului pentru refacerea urmăririi penale.
Întrebat de faptul ca nimic din ceea ce s-a întâmplat in Mineriada din 13 -15 iunie 1990 nu ar fi fost posibil fără concursul instituțiilor, iar deciziile erau pe mana guvernului de atunci, violenta fiind instituționalizata, Petre Roman a declarat ca „intervenția a venit a urmare a faptului ca au existat acte de violenta din partea protestatarilor, ca s-au folosit cocktailuri Molotov. Nu am nimic a-mi reproșa. Nu mi se poate reproșa nici măcar nelegalitatea arestărilor fără mandat efectuate atunci prin ridicarea unor persoane sau moartea celor patru. Nu s-au identificat ordine„.
3 octombrie 1990 | are loc reunificarea Germaniei (deutsche Wiedervereinigung): după reorganizarea teritoriului în 5 landuri, fosta Republică Democrată Germană (RDG) aderă la legile și constituția RFG.
14 noiembrie 1990 | După reunificarea Germaniei, Republica Federală Germania şi Republica Polonă semnează un tratat care confirma linia Oder-Neisse ca frontiera dintre Germania şi Polonia.
15 noiembrie 1990 | La Brașov are loc o demonstrație de proporții, cu prilejul aniversării a trei ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor și locuitorilor din Brașov (1987). În frunte cu membrii Asociației “15 noiembrie”, demonstranții au parcurs vechiul traseu al manifestației. A fost adoptată Proclamaţia de la Braşov, 15 noiembrie 1990
Brasov, 15 noiembrie 1990 – foto Agerpres
1 decembrie1990 | S-a încheiat operațiunea de săpare a tunelului între Marea Britanie și Europa, unind astfel pentru prima dată continentul european de insulele britanice.
1 decembrie1990 | Alba Iulia: festivitate si ședința solemnă a Parlamentului României, consacrată sărbătoririi zilei de 1 Decembrie – care devine Ziua Națională a României. Marcarea pentru prima data a Zilei Nationale a României, la 1 Decembrie.
Marcarea pentru prima data a Zilei Nationale a României, la 1 Decembrie (1990). In prim-plan: Atanasie Stănculescu, ministru al Apărării; Dan Martian, președintele Camerei Deputaților; Alexandru Bârlădeanu, președintele Senatului; Ion Iliescu, președintele României si Petre Roman, prim-ministru.
13 decembrie1990 | se înființează Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), (Legea nr. 39/13.12.1990), având ca scop declarat „organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța statului în timp de pace, cât și de război”.
25 februarie 1991 | Ungaria: la Hotelul Duna International din Budapesta, s-au pus semnăturile pe actul de desființare a structurilor militare ale Organizației Tratatului de la Varșovia. La 1 iulie, la Praga, Pactul de la Varșovia a fost înmormântat oficial.
27 februarie1991 |Războiul din Golf: Președintele SUA, George Bush anunță eliberarea Kuwaitului
28 februarie 1991 Războiul din Golf se sfârșește prin capitularea trupelor irakiene şi eliberarea Kuweitului.1991); încheierea operațiunii „Furtună în deșert”, declanșată (la 17.I.1991) împotriva Irakului (care invadase Kuweitul, la 2.VII.1990), de coaliția internaţională la care au participat SUA, Marea Britanie, Arabia Saudită şi Kuweitul. Cu acest prilej au fost utilizate pentru prima dată rachetele americane „Tomahawk”. Guvernul României a considerat că declanșarea operațiunilor militare împotriva Irakului a fost justificată
4 martie 1991 | Prințul Sheikh Saad al-Abdulla al-Sabah, întors în țară după eliberarea de sub ocupația irakiană, a devenit primul membru al familiei conducătoare din Kuweit
9 martie 1991 | Noul Tratat al Uniunii Europene a pus bazele conceptului de monedă unică (EURO, care a intrat în folosință în prima zi a anului 2002).
5 aprilie 1991 | Vizita președintelui Ion Iliescu in Rusia, alături de Adrian Năstase; întâlnirea cu președintele Federației Ruse, Boris Eltin.
In 1991, regimul Iliescu își vedea salvarea in menținerea influenței Uniunii Sovietice in fostul lagăr socialist, iar condiția pentru ca Romania sa orbiteze in jurul Kremlinului era încheierea unui nou tratat politic cu URSS. Tratatul a fost parafat de Adrian Năstase la Moscova, pe 22 martie 1991, iar președinții Iliescu si Gorbaciov l-au semnat la 5 aprilie 1991, tot la Moscova. Tratatul nu a fost însă ratificat de parlamentul României, iar Petre Roman, pe atunci prim-ministru, susține ca s-ar fi opus acestui act.
9 aprilie1991 | Georgia își declară independența față de Uniunea Sovietică.
23 mai 1991 | conform deciziei Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești de legislatura a XII-a, fosta republică unională RSSM se transformă în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul ei Parlament, cu trei președinți: Mircea Snegur (27 aprilie – 3 septembrie1990), Alexandru Moşanu (4 septembrie1990 – 2 februarie1993) şi Petru Lucinschi (4 februarie1993 – 27 februarie1994).
18 iunie 1991 |președintele Rusiei, Boris Elțînajunge în SUA
10 iulie 1991 |Boris Elțîn depune jurământul, ca primul președinte ales al Rusiei
19 august1991 | are loc Puciul de la Moscova – încercarea de a-l răsturna de la putere pe președintele Mihail Gorbaciov și de a prelua controlul asupra țării, inițiată de nucleul dur al PCUS, KGB și de oficiali militari care doreau să evite astfel un nou tratat de uniune liberalizat și să revină la vechile valori ale partidului. Puciștii, reuniți în asa-numitul Comitetul de Stat de Urgență, il arestează pe Gorbaciov, aflat în vacanță în Crimeea.
21 august 1991 || Lovitura de stat orhestrată de aripa conservatoare a comuniștilor din Uniunea Sovietică este zdrobită, după numai trei zile, de rezistența populară condusă de Boris Elțin
24 august 1991 | MihailGorbaciov demisionează din funcția de secretar general al PCUS și cere autodizolvarea acestuia.
24 august 1991 | Ucraina își declară independența față de Uniunea Sovietică.
27 august 1991 |Ziua Independenței este sărbătoarea națională a Republicii Moldova, prin care se marchează adoptarea Declarației de Independență la 27 august 1991. În urma declarării independenței, Republica Moldova a devenit un stat suveran şi independent. Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. La ședința sesiunii extraordinare a Parlamentului din 27 august 1991 s-au prezentat 277 de deputați, respectiv mai mult de 2/3 din numărul total. Supusă votului nominal, Declarația de Independenţă a fost votată unanim, fără dezbateri, de toți cei 277 de deputați prezenți la ședință. De asemenea au fost adoptate legile privind Tricolorul în calitate de Drapel de Stat, privind Stema şi Imnul de Stat ale Republicii Moldova.
Biroul Permanent al Parlamentului a ales la 3 decembrie, 2010 unde să fie păstrată Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. Au existat două variante: în Arhiva Parlamentului sau în Trezoreria BNM. S-a decis să fie păstrată în Trezoreria Băncii Naţionale, pentru că membrii Biroului au considerat este mai sigură. Actul original a ars în timpul protestelor din 2009 la Chișinău, dar un document identic a fost restaurat în 2010.
Alexandru Moşanu:Declaraţia de Independenţă, adoptată de Parlamentul anilor 1990-94, nu este doar documentul principal al acelui Legislativ. Este actul în temeiul căruia a apărut R. Moldova ca stat suveran, independent şi unitar. Acest lucru nu a plăcut şi nu place unei părţi dintre deputaţi şi dintre partidele politice. În urma pierderii războiului, impus de Rusia, s-a schimbat rapid raportul de forţe politice la Chişinău. Cei care au venit la putere în 1994 au pornit acţiuni diversive. În Constituţia adoptată de agrarieni se spune că populaţia de aici formează poporul moldovenesc, tot în ea se spune şi despre existenţa limbii moldoveneşti. Aceste lucruri sunt în contradicţie cu Declaraţia de Independenţă. Parlamentele ulterioare au încercat revizuirea Declaraţiei de Independenţă.
26 octombrie 1991 | osemintele Eroului Necunoscut au fost aduse si reînhumate la București, in Parcul Carol, pe vechiul amplasament.
Mormântul Eroului Necunoscut,. operă a sculptorului Emil Wilhelm Becker, a fost inaugurat la 17 mai 1923, in fața Palatului Artelor (care găzduia Muzeul Militar) din Parcul Carol I din București, devenind loc național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225.000 de ostași care s-au jertfit în Primul Război Mondial, pentru întregirea României. La data inaugurării, a fost prezentă familia regală, alături de membrii guvernului, ai corpurilor legiuitoare și un numeros public. In 1958, pe acest loc, regimul comunist Gheorghiu-Dej a decis amplasarea „Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism” – in acest scop, Mormântul Ostașului Necunoscut a fost demontat în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958 și strămutat la Mausoleul de la Mărășești.
14 noiembrie 1991 | După treisprezece ani de exil, printul Norodom Sihanouk revine la Phnom Penh, după căderea regimului criminal comunist al khmerilor roșii din Cambodgia.
26 noiembrie 1991 | Polonia a fost primită în Consiliul Europei.
3 decembrie 1991 | A încetat din viaţă Petre Ţuţea. Deţinut politic între anii 1948–1953 şi 1956–1964 (scrieri: „Omul – Tratat de antropologie creştină”, “Între Dumnezeu şi neamul meu”, “Bătrâneţea şi alte scrieri filosofice”); ( n. 06.10.1902 la Boteni, Muscel, jud Arges).
8 decembrie1991 | prin referendum național, este aprobata noua Constituție a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991; elaborarea, dezbaterea și adoptarea Constituției au durat un an și jumătate.
8 decembrie1991 |Rusia, Ucraina și Belarus au semnat acordurile de la Belaveja, prin care se decide dizolvarea Uniunii Sovietice, înlocuita cu o nouă structură – Comunitatea Statelor Independente (CSI), la care, pe 21 decembrie, la Alma-Ata, vor adera alte opt foste republici sovietice. Odată cu formarea CSI, Uniunea Sovietică și-a încetat efectiv existența la 25 decembrie 1991, Mihail Gorbaciov dându-și în aceeași zi demisia din funcția de președinte al URSS.
12 decembrie1991 | Curtea Supremă de Justiție, Secția militară, i-a declarat nevinovați pe foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR.
21 decembrie1991 | semnarea (la Alma–Ata) a documentului de fondare a Comunității Statelor Independente (CSI), care consfințește astfel destrămarea definitivă și dispariția de pe harta politică a lumii a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (25 decembrie 1991), cat si desființarea cetățeniei sovietice.
25 decembrie1991 |destrămarea URSS, odată cu formarea CSI (Comunitatea Statelor Independente). Mihail Gorbaciov își anunță demisia (intr–o declarație televizată) din funcția de președinte al URSS și desființează această funcţie. În aceeași seara, drapelul URSS a fost coborât de pe Kremlin și înlocuit cu tricolorul rus.
Mihail Sergheevici Gorbaciov a fost secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în perioada 1985-1991, și singurul președinte al URSS, între 1990-1991 Eforturile sale în vederea democratizării sistemul politic al URSS și pentru descentralizarea economiei au dus la căderea comunismului și destrămarea Uniunii Sovietice și a dominației acesteia în Europa de Est, primind Premiul Nobel pentru Pace.
25 decembrie1991 | Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice hotărăște schimbarea denumirii statului din U.R.S.S. (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) în Federația Rusă.
Adam Burakowski – Dictatura lui Nicolae Ceauşescu 1965-1989. Geniul Carpaţilor, Editura Polirom, Iaşi, 2011.
Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România – Raport Final, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007.
Dennis Deletant – Ceauşescu şi Securitatea, Editura Humanitas, Buucreşti, 1998.
Dinu C. Giurescu, Alexandru Ştefănescu, Ilarion Ţiu – România şi comunismul. O istorie Ilustrată, Editura Corint, Bucureşti, 2010.
Alin Mureşan – Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate. Ediţia a IIa, Editura Polirom, Iaşi, 2011.
Cristina Păiuşan, Narcis Dorin Ion, Mihai Retegan – Regimul comunist din România. O cronologie politică (1945-1989), Editura Tritonic, Seria „Istorie“, 2002.
Romulus Rusan – România în timpul războiului rece, Fundaţia Academia Civică, 2008.
Ana Pauker, (născută Hanna Rabinsohn) membra a Biroului Politic si a Secretariatului, ministru de externe si vicepremier pana la mazilirea din 1952. Numărul doi in partid si in guvern (o scurta vreme chiar numărul unu, neoficial), căsătorita cu Marcel Pauker (executat in URSS) si „intr-o” relație cu Eugen Fried (militant slovac mort in Belgia in anii razboiului). Clanul Pauker, ca si cel al lui Dej, Luca, Chișinevschi, Maurer ceva mai târziu, a savurat toate privilegiile birocrației parazitare.
Ghizela Vass (n. Gisella FAERSTEIN)
Stela Moghioroș
Elena (n. Hertha Schwammen), soţia lui Lucreţiu Pătrăşcanu; 
Iordana, soția lui Valentin Ceaușescu (fiul lui Nicolae și Elena Ceausescu), fiica lui Petre Borilă (n. Iordan Draganov RUSEV) și a Ecaterinei Borila (n. Katherina Abraham) „Fiul celor doi și nepotul lui Nicolae Ceaușescu, Daniel Valentin (n. 1981), este evreu cf. canoanelor religioase iudaice (Halaha). De altfel, imediat după Revoluție, fosta soție a lui Valentin (de care aceasta divorțase în a doua jumătate a anilor ‟80) și copilul ei s-au refugiat în Israel, grație ajutorului oferit de Nicolae Cajal, lider al comunității evreiești din România şi bun prieten de familie al soților Borilă” (“Moștenitorul secret al lui Ceaușescu”. Evenimentul Zilei – luni, 27 aprilie 2009).
Lica Gheorghiu, fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, .căsătorită mai întâi cu Marcel Popescu, fostul aghiotant al lui Emil Bodnăraș, ministrul comerțului exterior in anii ‘50, cu care a avut trei copii (Smaranda, Gheorghe si Mandra).
Constanţa (Helene, Constanta Crăciun, n.16 februarie 1914 Constanţa – d. 2 mai 2002 București), membra a CC si șefa culturii pe linia guvernului, soția lui Ion Vinţe (Vincze), unul dintre cei mai temuți inchizitori ai partidului. Fostă ilegalistă, membra de partid din 1935. Membra în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), colaboratoare la revista Femeia a F.D.F.R. (din 1946), membra a Comitetului Executiv şi al C .C. şi “preşedinte activ” (i.e. executiv) al U.F.D.R. (1948-1952), membra al C.C. al P.C.R./P.M.R. (1945-1969, 1972-1974) şi a Biroului Organizatoric al C.C. (1950-1952), deputat M.A.N. (mandate succesive 1946-1969), membra a prezidiului Marii Adunări Naționale (1948-1953), membra al Consiliului General de Conducere al A.R.L.U.S. președinta Comitetului Central al Crucii Roşii România (1949-1951), secretar pentru probleme organizatorice al comitetului orăşenesc de partid Bucureşti (1951-1953), ministru al Culturii (1953-1957), apoi ministru-adjunct (1957-1961), președinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă (1962-1965), respectiv vicepreședinte al Consiliului de Stat (1965-1969); decorată, inter alia, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a în 1949 (decretul nr. 873 al MAN din 20 august 1949);
Felicia („Riri”) (n. Solomon, 28 ianuarie 1927, Focsani – 16 februarie 2013 (86 ani), București), fiica lui Moise (Moritz) Itzic Solomon (n. 16 august 1898, Beresti-Bistrita, Roman, Romania – d. 1992 (93-94 ani), Israel)și Clara Solomon (n. Revici, 17 octombrie 1905, Nicorești, Galați, Romania – d. 14 februarie 1993 (87 ani), București); soția generalului (ziarist militar) Constantin Antip (n.27 octombrie 1925 – d. 21 februarie 2011 (85 ani)), cu care a avut doi copii: Florin Antip (casatorit cu Oana-Lelia Antip) şi Igor Antip (căsătorit cu Rada (Rodica) Istrate). Redactor la Agerpres (1950-1963), la revista Lumea (1963-1971) şi la Radio (“Tribuna României”) (1971-1984); decorată în 1964 cu Medalia Muncii. Fosta soție a lui Ozias Lazarovici.(n. 1918) 
Ana Toma (n. Grossman, 9 octombrie 1912, Vatra Dornei – d. 1991, Iasi, fiica lui Iancu Grosman si Jeni Grosman). Comunista ilegalista, membra PCR din 1932; soția lui Sorin Toma, Gheorghe Pintilie (Pantelei “Pantiuşa” Bodnarenko) și Constantin Pârvulescu. Decorata cu ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa a II-a (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei„, Erou al Muncii Socialiste” și medalia de aur „Secera și Ciocanul” (Decret 155/1971, Art.1) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră„. În procesul penal intentat lui Lucrețiu Pătrășcanu, a fost martora procuraturii împotriva lui Remus Kofler și a Victoriei Sârbu. Adjunct al ministrului de externe Ana Pauker și apoi al ministrului comerțului. O “versată agentă a direcţiei de informaţii externe a N.K.V.D.” (Troncotă 2006: 47). 
„A aflat Ceaușescu și a convocat un grup de tovarăși din secretariatul de partid să mă ancheteze și să mă determine să reneg cele ce am scris în scrisoare.” – Gheorghe Apostol, într-un interviu acordat Agenției Rompres în mai 2003 – „Am fost bumbăcit la partid vreo lună de zile. A fost chemată și soția și fiica, să mă convingă să renunț la conținutul scrisorii. Am fost exclus din partid și dat pe mâna Securității. Am fost anchetat din mai 1989, până în decembrie 1989. Eram cu domiciliul forțat, nu aveam voie să vorbesc cu nimeni, nu avea voie să vină nimeni la mine, telefonul era blocat. Mă luau dimineața la ora 8 – 9 și stăteam la închisoarea de la Rahova, până pe la 11 – 12 noaptea”
Silviu Brucan, care a fost păzit în cartierul bucureștean Dămăroaia, l-a acuzat pe Gheorghe Apostol că a cedat presiunilor și i-a trădat pe ceilalți cinci cosemnatari.
„A urmat (vorbesc pentru mine) o anchetă care a durat opt luni, fără întrerupere, zi de zi, cu scoaterea în mod violent din casă, fără nici un fel de bază legală, cu lucrurile luate şi azvîrlite în Strada Marginei 38, din Chitila. De fapt, din ăștia 6, doi au fost dislocați, mutați. A fost Brucan, instalat în Dămăroaia. Fiica mea împreună cu soțul ei, erau avocați, amîndoi, au fost eliminați din Baroul de București şi deplasați la Piatra Neamț. Tot aşa, fără nici un fel de cerere, de acord – pur şi simplu, deportați.” – intr-un interviu acordat jurnalistului Marius Oprea, corespondent al postului de radio Europa Liberă, în 7 martie 1996.
Se naște, la Iasi, Mihail Kogălniceanu (d. 1 iulie 
Scriitorul rus Fiodor Dostoievski (n. 11 noiembrie 1821, Moscova, Imperiul Rus – d. 9 februarie 1881 (59 de ani)) și membrii Cercului Petrashevski sunt arestați la Sankt Petersburg. Condamnat la moarte, execuția scriitorului rus Fiodor Dostoievski este anulată în ultima secundă (
Moare 
Se naște Alfred Josef Ferdinand Jodl (d. 16.10.
se naște François Sevez (d. 29.02.
S-a născut generalul Walter Bedell „Beetle” Smith (d. 09.08.
S-a născut Ivan Alexeyevich Susloparov (d. 16.12.
se naște Richard Nixon (Richard Millhous Nixon, d. 
se naște 
se naște Gerald Ford (n. Leslie Lynch King jr., d. 
se naște 
Vladimir Ilici Ulyanov, alias 
Ferdinand I semnează decretul unirii Basarabiei cu România; contrasemnat de Alexandru Marghiloman, prim-ministru și Dem. Dobrescu ministrul justiției.
se naște Viktor Mihailovici Chebrikov (d. 
S-a născut Emil Bobu (d. 12 iulie 2014); în timpul regimului Ceaușescu a fost, printre altele, ministru de interne, viceprim-ministru, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi membru în Comitetul Politic Executiv al PCR; după evenimentele din 1989 a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru complicitate la genocid, în aprilie 1990, încadrarea juridică a faptelor fiind schimbată în complicitate la omor deosebit de grav şi complicitate la tentativă de omor deosebit de grav, Bobu primind o condamnare de 10 ani de închisoare din care a efectuat 7.
se naște 
se naște Boris Nikolaevici Elțîn (d. 
se naște Mihail Sergheevici Gorbaciov, conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990. A fost delegat la Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist din octombrie 1961, în timpul căruia Nikita Hrușciov a anunțat planul său de propulsare a țării, care prevedea depășirea, din punct de vedere economic, a Statelor Unite. Gorbaciov a fost promovat în funcția de șef al departamentului agricol din kraina Stavropol în 1963. Ales Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pe 
Iosif Stalin raportează Comitetului Central al PCUS rezultatele primului său 
Petru Groza fundează 
Regele Carol al II-lea vizitează o fabrică de armament de lângă Cluj (Cugir), un soldat, speriat de un strigăt al unui ofițer din apropiere, trage cu noul model de mitralieră în direcția Regelui. Gloanțele au trecut pe lângă monarh, care a scăpat nevătămat.
se naște Nina Alexandrovna Andreyeva / Nina Andreeva (d. 
moare, in Mexico City, asasinat in propria sa casa, Leon Trotsky. teoretician marxist, fondatorul Armatei Roșii a URSS („
Ion Antonescu instalează propriul guvern, format mai ales din militari. (Guvernul Ion Antonescu (3) 27 ianuarie 1941 – 23 august 
F. D. Roosevelt, semnează Legea „împrumut-închiriere” (Lend-Lease Act), care il împuternicea președintele SUA să acorde direct împrumuturi in arme și alte materiale de război oricărei țări considerate vitale pentru interesele Statelor Unite. Este practic o extindere a politicii formale și informale a SUA, pentru a ajuta Marea Britanie și Aliații fără a declara oficial război Axei. Creditul inițial va fi de 7 miliarde USD; până la sfârșitul programului, în septembrie 
Al 
În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu Poporul Meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea Ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu Puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite.
Un nou guvern de Uniune Naţională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voinţa hotărâtă a ţării de a încheia pacea cu Naţiunile Unite. România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite. Primiţi pe soldaţii acestor armate cu încredere. Naţiunile ne-au garantat independenţa Ţării şi neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost răpită.
La două zile după depunerea jurământului de către consiliul de miniștri condus de Petru Groza (guvern pro-comunist impus de URSS regelui Mihai I), premierul britanic 
Mareșalul Philippe Pétain n. 
Benito Amilcare Andrea Mussolini (n. 
Adolf Hitler s-a sinucis la Berlin, in Führerbunker („buncărul Führer-ului”, situat în incinta cancelariei Reich-ului, la cca 12 m. in subteran), împreună cu soția sa, Eva Braun, cu care se căsătorise cu o zi înainte. Cadavrele celor doi au fost transportate în craterul unei bombe, unde un colaborator apropriat lui Hitler, Otto Gunsche, le-a stropit cu benzină și le-a dat foc. In aceeași zi, la Berlin, Armata Roșie arbora drapelului sovietic pe clădirea Reichstag-ului.
Alexandru Drăghici este numit Ministru de Interne, funcție pe care o va deține vreme de 15 ani. 
Gheorghiu-Dej preia funcția de Președinte al Consiliului de Miniștri.(Instalarea primului guvern condus de Gheorghe Gheorghiu Dej) 
Se naște Vladimir Putin, politician rus, al 4-lea președinte al Rusiei. 
regiunea Crimeea a fost transferată de la RSFS Rusă la RSS Ucraineană, printr-un decret al Sovietului Suprem al URSS.
A murit 
Moare Petru Groza (n. 7 decembrie 
Elena Ceaușescu este aleasă membru titular al Academiei RSR.
Democratul Jimmy Carter devine cel de-al 39-lea președinte al Statelor Unite.
Încetează din viaţă 
Ion Mihai Pacepa, șef adjunct al Departamentului de Informații Externe, ajuns la Ambasada SUA din Bonn, cere azil politic.
Elena Ceaușescu este numită Preşedinte al Consiliului Naţional pentru Știință şi Tehnologie.
Moare
Republicanul Ronald Reagan (Ronald Wilson Reagan, n. 
Președintele SUA, Ronald Reagan, ridică un embargo asupra cerealelor impus Uniunii Sovietice de președintele Carter.
Elena Ceaușescu primește, din partea președintelui Academiei Europene de Științe, Arte Şi Litere, profesor Raymond Daudel, diploma de Membru al acestei Academii, membru al Comitetului de Onoare, precum şi Insigna de aur a Academiei.
Indira Gandhi (n. 19 noiembrie 
Mihail Gorbaciov propune limitarea armelor nucleare tactice și oferă garanții potrivit cărora Uniunea Sovietică își va distruge tot arsenalul chimic.
conversație dintre Mihail Gorbaciov și Helmut Kohl: „Nu-l înțeleg pe Ceaușescu”
Stenograma conversației dintre Mihail Gorbaciov, François Mitterrand și soțiile lor, 4 iulie 1989: Opinii despre perestroika
„precizez că nu am avut şi nu am nicio obligaţie faţă de președintele Gorbaciov! […] Nu l-am cunoscut pe Mihail Gorbaciov înainte de 1989. Ne-am întâlnit prima oară la Moscova, în iunie 1990, cu ocazia ultimei reuniuni a Consiliului Consultativ al Tratatului de la Varşovia, unde erau prezenți șefii de stat sau de guvern din ţările membre. Iar în al doilea rând Revoluția Română nu a fost o lovitură de stat montată de KGB, CIA, Mossad sau alte asemenea structuri. Nu le datorez nimic nici președintelui Gorbaciov, nici fostei URSS.” – Ion Iliescu, scrisoare deschisa către Revista Historia
Președintele SUA, George Bush anunță eliberarea Kuwaitului
AMINTIRI DIN COMUNISM 